1,102 matches
-
26 decembrie 2004, declanșator al uriașului tsunami, ucigaș a 300 de mii de oameni din regiunile de țărm riverane și, prin ce tehnici și cu ce materiale vor fi înlocuite solurile nisipoase, de slabă coeziune - care grăbește afundarea în lichidul vâscos a tot ceea ce este deasupra - pe care stă orașul și care “tremură” la o cât de mică tresărire a “monstrului” din adâncuri ! Și, sunt câteva zeci pe an ... Se estimează că valoarea clădirilor distruse în 1906 se eidică la cifra
SEISME ŞI PODURI ÎN FRISCO ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366995_a_368324]
-
de departe, Precum piciorul sfânt, care venea pe ape. Va fi din nou o cină și iarăși taină mare Și trădătorul, altul, plătit de alt păgân; A câta risipire și grea crucificare, Mai poți răbda, Isuse-poporule român?! Peregrinări Amiezile curgeau vâscos în geam, Leșuri de sfinți se bălăceau în soare. Cumplită vară.O deslușeam în ram Și în dogorile stătute prin pahare. Migrăm spre limpezimi departe... Însingurați sub soarele răsfrânt, Plătim impozit pentru Planeta Moarte Și-un adăpost sub aripă de
PRIMA RUGĂCIUNE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349590_a_350919]
-
o dată la săptămână din ținuturi năucitoare unde emigranții nu-s bine veniți, unde proprietarii locuiesc cu maree De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Ploua cu nisip din nou pe alocuri cu piatră respirație de stâncă în gheața vâscoasă Oameni, despre care știa că erau, se ascundeau prin case diverse la prețuri distincte de mărimi variate Oameni, care duceau un trai insular înconjurați de ape, care atingeau țărmuri joase, țărmuri înalte, Oameni care petreceau în anotimpuri distincte împreună, câteodată
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
reală a Modelului. În dreapta, de veghe, în semiîntuneric, vedem frumusețea Operei (chipul de bronz lucitor al Domnișoarei Pogany). În stânga, portretul „clasic” al pictorului (ca un Narcis) și al frumuseții Conștiinței de sine. De undeva, din tablou, curge însă o materie vâscoasă (metaforă a existenței pieritoare) și care amenință cu dezintegrarea. O altă conștiință feminină, în partea de jos a tabloului, o primește în caucul palmei, dar își ferește, ca de ispită, privirea. Criticul și tragicul (perisabilul) sunt vulnerabilitatea oricărei teorii ― aceasta
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
membrele din față, dar nu le mai văzu, dispăruseră. Totuși, înainta. Dar cum? O scurtă privire spre piept: devenise târâtoare. Vrând să-și articuleze uimirea, simți ieșindu-i din gură o limbă lungă-lungă, de pe care i se prelinse o apă vâscoasă, grea, picurând zgomotos pe dale, dar ușurând înaintarea. Culmea! Truda mi-a ostenit corpul. Înaintez târându-mă ca șarpele. Asta e! Mă cred reptilă păcătoasă. Și se căzni spre înainte. Era din ce în ce mai anevoios. Privirea resimțea lumina fluorescentă călăuzitoare. Ea și
INVOLUŢIE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349120_a_350449]
-
clipă a simțit că i se smulge bastonul de o forță nevăzută. A auzit un pocnet sec și atât. Viziuni și gânduri s-au întrerupt. A avut senzația că intră într-un întuneric de nepătruns, rece, dens ca un lichid vâscos. A întins ambele brațe în față, ca și când intenționa să se prindă de ceva. Nu avea de ce. Genunchii i s-au înmuiat și s-a prăbușit pe caldarâm. Din acea clipă nu a mai conștientizat nimic din ce se întâmplă în jurul
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
clipă a simțit că i se smulge bastonul de o forță nevăzută. A auzit un pocnet sec și atât. Viziuni și gânduri s-au întrerupt. A avut senzația că intră într-un întuneric de nepătruns, rece, dens ca un lichid vâscos. A întins ambele brațe în față ca și când intenționa să se prindă de ceva. Nu avea de ce. Genunchii i s-au înmuiat și s-a prăbușit pe caldarâm. Din acea clipă nu a mai conștientizat nimic din ce se întâmplă în jurul
NEVĂZĂTOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347536_a_348865]
-
Acasa > Poeme > Antologie > DE SĂRBĂTORI Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1091 din 26 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Dulceața mierii urcă vâscoasă în miezul cuvintelor spuse, literele înmuguresc. Moș Crăciun împarte daruri copiilor gerul gofrează flori de gheață pe geam, casele mici de periferie se-ngroapă în omăt. În depărtare păduri de lumini pe deal, cu risipa ceții se-mbracă-n argint
DE SĂRBĂTORI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347610_a_348939]
-
petreci. crengi albe mă ating... pădure de mesteceni mă-nconjoară. de undeva, de sus, se cern povești. ninsoarea-mi e albastră iar pe tâmple. zvâcnește umbra dintr-un pas umil... o învelesc în jad. amurgul o s-o doară. m-atinge-un cerc vâscos. e doar un joc absurd. pădure de mesteceni mă-nconjoară. cu mingii-n pumni, cu mingi de foc, descriem gol și vidul ce se umple-acum de faimă. suntem copaci sau rădăcini firești... în jad, pădurea de mesteceni înfioară... mai cresc
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
Acasă > Stihuri > Semne > ABANDON Autor: Luca Cipolla Publicat în: Ediția nr. 1390 din 21 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Trec străine Peste pânze vâscoase, Clipe că furnici Și cuvinte muște Într-o devenire rară A microcosmului absorbit Unde bine și rău Alină sensurile Și secera idealuri ale vietii noi. Pernă e o piatră Și mintea ta are deja un nou prieten în pământul ce
ABANDON de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366494_a_367823]
-
una mia invenzione.Il cherosene lento bruciavala fiamma,così come la logică d'un bimbonon și capacita del carbonea Natalenon senti niente... VI. ABANDON, de Luca Cipolla , publicat în Ediția nr. 1390 din 21 octombrie 2014. Trec străine Peste pânze vâscoase, Clipe că furnici Și cuvinte muște Într-o devenire rară A microcosmului absorbit Unde bine și rău Alină sensurile Și secera idealuri ale vietii noi. Pernă e o piatră Și mintea ta are deja un nou prieten în pământul ce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
Și secera idealuri ale vietii noi. Pernă e o piatră Și mintea ta are deja un nou prieten în pământul ce transpira lapte. Scorron stranieri Șu teli viscosi, Istanti come formiche E parole mosche ... Citește mai mult Trec străinePeste pânze vâscoase,Clipe că furniciși cuvinte mușteîntr-o devenire rarăA microcosmului absorbitUnde bine și răuAlină sensurileși secera idealuri ale vietii noi.Perna e o piatrăși mintea ta are dejaun nou prietenîn pământulce transpira lapte.Scorron stranieriSu teli viscosi,Istanti come formicheE parole mosche
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
din alte timpuri și-mi mai plăcea noaptea când dormeam pe prispă și vorbeam cu cosmosul, cu stelele, cu luceferii și luna adesea visam că zbor planând peste mări și oceane din mâinile mele crescuseră aripi mari dintr-o materie vâscoasă care se întindea pe mari suprafețe plane când îmi dispăreau cădeam în fântâni adânci vedeam cum mă duc până la fund și dau de apa rece a izvoarelor care circulă pe sub pământ mă trezeam dintrodată și priveam în jur și-mi
CÂND ERAM COPIL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365701_a_367030]
-
adresez și nu-mi doresc mai mult decât împlinirea ca cititorii mei să-și găsească propria lor undă de suflet, de emoție și de frumos în ceea ce scriu. Oricât de puțin înseamnă o scriere, tot e mai mult decât tăcerea vâscoasă care lasă beznele să acopere ceea ce odată a însemnat viață. Măcar câteva raze tot rămân din cele care au surprins crâmpeie de viață unică și nerepetabila. Timpul poate să șteargă acele raze, dar cărțile le păstrează, fie chiar numai în
GUVERNATORI AI LITERATURII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350648_a_351977]
-
de trăiri, de la constatarea, aparent resemnată, la țipătul înăbușit, ori revolta strigată, pe care instinctul, mai puternic decât orice înțelepciune, îl smulge, traversează volumul. Spaima se strecoară insidios până devine obsesie: “Frica de om bătrân mă atinge cu degetele ei vâscoase/ o privesc în ochi și caut un șiretlic cu care să o fac/ să nu vadă cum tremură țepii pe spinarea ariciului/ ascuns în poem ca sub o lespede grațioasă”. Poet vital, cunoscut pentru strălucirea lumilor sale imaginare, cu fastuoase
“...ASCUNS ÎN POEM CA SUB O LESPEDE GRAŢIOASĂ” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350789_a_352118]
-
m-am plămădit eu, unde Îmi aveam locul în Cuvânt! Eram un strop dintr-o confuză Suspensie, bob de compost În supa marii mări - meduză A lumilor ce vor fi fost... M-am condensat din minerale, Mi-am matrițat cordoanele: Vâscoase șiruri inegale, Rețele multiplane, le Împachetam în mine-n pliuri... Volumul mi l-am mărginit De apa marilor pustiuri Să nu mă spulber absorbit De alte forme în formare, Ori înghițit de vreun vertij Îe adâncimi clocotitoare Din porii beznei
TOAMNĂ FATALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354839_a_356168]
-
Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 281 din 08 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Sandwich și rugăciune În miezul unei nopți fierbinți o bucată din carnea universului este pământul sandwich între două felii de infinit, se prelinge din el,vâscos,macabru, viața, se scurge ca dintr-un miel sângele când măcelarul îi retează beregata cu gândul la sărbătoarea de mâine, noi mușcăm din uriașul sanswich înfometați și ne scârțâie printre dinți anii ne scopim cu o idee, scuipăm câte un
SANDWICH ŞI RUGĂCIUNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355513_a_356842]
-
Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 246 din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Șarpele se încolăcise în jurul gâtului și se uita la ea cu ochi melancolici.Lacrimi de sânge picurau pe față, acoperindu-i ochii cu o pojghiță vâscoasă; simțea cum se sufocă și nu se putea mișca din strânsoarea reptilei... -Doamnă, doamnă, treziți-vă! Ajutor!Gențianne se trezi brusc din coșmar la țipetele unei bătrâne, vecină cu patul ei. -Ce s-a întâmplat, de ce ...m-ați trezit, de ce
COŞMAR- FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356164_a_357493]
-
Plouă straniu, deplorabil, Plouă mortuar, lugubru... Plouă-n inimi larg deschise, Plouă-n răni ce nu se-nchid, Plouă-n vis cu ploi de vise, Plouă invaziv, perfid... Plouă visceral, tetanic, Plouă pleural, poros, Plouă stoic, rebel, satanic, Plouă purulent, vâscos... Plouă stors, malign, despotic, Plouă sumbru, răvășit, Plouă obsesiv, nevrotic, Plouă trist la nesfârșit... Echinox noaptea asta-i echinoxul când ni se deschide cerul când mă treci în paradoxul adevărului ce-ți ceru-l noaptea asta-nnebunește se denatură natura
PLOUĂ ŞI ECHINOX de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353546_a_354875]
-
flectată reflex de durerea cumplită din deget, în cortex i s-au descărcat parcă mii de volți când s-a mișcat. Și-a corectat poziția, a strâns pumnii de durere. A simțit sânge în palmă, vârful arătătorului îi era deschis, vâscos, fierbinte, retezat.... „Doamne, s-a îngrozit realizând pericolul, acest fascicul taie!... Mă va diseca! Sunt nebun să continui.... Unde este zidul? Trebuie să mă fi izbit deja de peretele din dreapta. Am exagerat, m-am îndepărtat prea mult... Hai, gata, calm
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357047_a_358376]
-
crescuseră printre celelalte flori. Ceva nelămurit îl făcu să zăbovească asupra ei. Înflorise și ea. Îi privi albul petalelor lunguiețe și cu nervuri verzui pe margini. Observă că din tulpina-i firavă se prelingea, picătură cu picătură, un lichid aproape vâscos și ușor lipicios. „Hm! Asta-i planta din care nu gusta Bătrâna niciodată... O evita sistematic. Parcă tușea în apropierea ei. Fornăia...”. Năucit parcă de acest gând, porni pe aleea principală care-i purtă pașii spre grădină. Deschise poarta și
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
focului, vara! Din apă rămâne pe buze numai sarea. Oamenii simt în gură un drob vânăt, oriunde adulmecă prevăd o ocnă. E numai sare, pe frunte, la subsuori, la stinghia picioarelor, pe tot trupul care se-ngroapă într-o platoșă vâscoasă de sare. Unde-s cișmelele de-altădată, de ce le-a venit și lor vremea, ca teilor retezați de drujbe, de prin oraș, pentru că izvorul apei e uterul lumii...?! Era cald, oamenii se usucau. În halba dusă la gură cădea sudoarea
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
Publicată prin anii '70 din secolul trecut. Dacă nu mă înșel se numea „Spre culmi”. - Asa este. Cum de ți-ai amintit ? - Ce-mi place nu uit. Am tăcut. M-am simțit că mă rup dintr-un cub de pastă vâscoasa. În urechi îmi turuia un sunet. Am scuturat capul. Era sunetul interfonului. M-am ridicat de pe fotoliu și am deschis. Venise soția de la librărie. O trimisesem să cumpere „Dicționarul General al Literaturi Române”, volumul TZ, editat de Academia Română, în care
CU IOAN ALEXANDRU, PRIZIONIER AI ECRANULUI DE TELEVIZOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357312_a_358641]
-
timp în gând, afară. Precum ideile de ceară, căzură zeii din Olimp și calci pe zei, pe drum de țară, sub al ruginii anotimp. În triluri dulci de rai, un ghimp păduri de lumânări strecoară.. De sus, se cerne timp vâscos și picăturile de-acid își mută focu-n gând și-n os ... Speranțe, flori se sinucid ... Și calci prin bălți de clipe reci ... Tu crezi că treci, dar ... te petreci. Janet Nică ... Citește mai mult SONETUL GRIPe cer, de-a pururi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
umăr, flectată de durerea cumplită din deget, în cortex i s-au descărcat parcă mii de volți când s-a mișcat. Și-a corectat poziția, a strâns pumnii de durere. A simțit sânge în palmă, vârful arătătorului îi era deschis, vâscos, fierbinte, retezat...” Surpansul este dus până aproape de paroxism. Sunt stări care nu pot fi descrise-n cuvinte. Și nici imaginile nu prea te ajută. După extensia punctului până la o dimensiune acceptabilă, totul reintră în normal și iarăși, imaginea bărbatului „exagerat
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]