183 matches
-
la bunătatea de pe masă. A doua zi, mama și-a reluat munca la spital, luptându-se în continuare să ne asigure hrana zilnică prin bunăvoința domnului doctor Gomoiu, om cu suflet excepțional căruia i se făcuse milă de o femeie vădană cu șase copii. Adio, regimul alimentar "dintele calului"! Eram salvați. Cum a fost copilăria noastră? "Alungă necazul din inima ta și depărtează suferințele de trupul tău, căci copilăria și tinerețea sunt deșertăciuni." (Ecclesiastul, 11:9) " Căci tinerețea e-o poveste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Dumnezeu a murit în Bărăgan" (Junimea, 2013), comentat de mine la vremea lui, cu aceeași strângere de inimă ca și volumul de față. Suntem o familie necăjită, deportată în câmpia Bărăganului: mama împreună cu cei șase copii. Mamei i se spune "vădana", iar nouă, "copiii vădanei". Avem tată, desigur, dar e arestat demult și nu știm dacă mai trăiește." Așa începe depoziția unui om care vrea să ne transmită o poveste. Istoria mică încalecă istoria mare. E vorba de supraviețuire. De un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Bărăgan" (Junimea, 2013), comentat de mine la vremea lui, cu aceeași strângere de inimă ca și volumul de față. Suntem o familie necăjită, deportată în câmpia Bărăganului: mama împreună cu cei șase copii. Mamei i se spune "vădana", iar nouă, "copiii vădanei". Avem tată, desigur, dar e arestat demult și nu știm dacă mai trăiește." Așa începe depoziția unui om care vrea să ne transmită o poveste. Istoria mică încalecă istoria mare. E vorba de supraviețuire. De un pumn de oameni. Despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
sprîncenei arcuite. Buzele, pline și conturate, îi sînt acoperite de trecerea ușoară peste ele a unui ruj sidefat. Mînecile bluzei stau trase în sus, spre coate, iar fusta aceeași fustă de dimineață, lungă și lălîie, ca o poală de babă vădană e acum strînsă pe coapse, coborînd pînă la jumătatea genunchilor. Întreaga ei înfățișare emană tinerețe. Tinerețe și feminitate. Aproape că simt nevoia s-o strîng mai tare de braț și s-o apropii... A făcut-o de dragul tău, îmi spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Lui Ion îi place ideea și o consideră bună pentru el. în anul 1881 se hotărăște și încheie înțelegere cu boierul Marcopol, venind la Pungești. Ba mai mult, aduce și pe ceilalți frați și surori, împreună cu mama sa, care era vădană. Boierul le asigură tuturor locuință, până ceși vând totul de la Cuci și-și cumpără, sau chiar își fac locuință în Pungești, după cum vom vedea mai târziu. Aceste mari schimbări de domiciliu, întâmplate pe baza noii lui misiuni, a dus la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
aista, nu știu ce să fac să-l scot la liman, că tare-i frumușel, dragul bunicăi, încheie Profira; − Apăi Profiră, eu ți-aș spune cum poate scăpa de necaz, numai că ce-ți spun eu te costă, că știi că-s vădană și o duc greu, nu ca alții mai ajunși. Nuți cer mult, dacă-mi dai o baniță de făină și ceva porumb, să le dau câte oleacă de tain caprelor mele, eu ți-aș spune ce are de făcut fiică
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ca să mă pedepsesc că n-am murit, m-am umilit desculț și m-am rugat pentru odihna sufletelor lor. Am jurat că voi înălța o biserică întru veșnica lor pomenire. Și-apoi, se va așterne uitarea... "Dumnezeu să-i ierte!" Vădanelor când le spui, își înăbușă gura cu basmaua, nu te cred, nu vor, nu pot să creadă... Pruncii se tot uită în susul drumului și taica nu mai vine... Dar răniții, ciungii rămășiță de om ce gem prin bolnițele mânăstirilor? Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Sunt însemnați toți?! Toți! răspunde Tăutu și desfășoară răbojul. Bârsan! Viteaz-Dobândă! Micșună! Teleki Ladislau! Acatrinei! Bogdan... Sunt mulți viteji în Moldova! Ce ziceți boieri dumneavoastră? întreabă apoi, cu altă voce, caldă, mieroasă. Au vrednicia se cuvine a fi răsplătită? Și vădanele, pruncii... cu ce i-om putea răsplăti? I-o răsplăti Dumnezeu, că noi, oricât le-om da, le rămânem veșnic îndatorați... Da' până una-alta, le mai ostoim durerea cu o danie: un petec, un petecuț, o sfoară, o sforicică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Moartea-l cată acasă și el o găsește la rezbel! Nu-ți ajunge cât te-or străpuns, cât te-or tăiat varvarii?! se pune ea pe boceală, pe văicăreală. O să-ți bage turcii o țapă-n cur și-o să mă lași vădană, singură-singurică, vai și-amar de bătrânețile mele! Ufff!! Dumitre, sufletu' mi l-ai mâncat! Să nu vorbești cu pacat, fa muiere! se burzuluiește el atins în mândria lui de bărbat și încă cu martori. Așa ai spus și la Baia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
din gura ei cuvânt de îndurare nu iese... Isaia se răstește la ea cu brutalitate: Spuneai că mă iubești!... Că sunt "Soarele tău"!... Îi ești doar soră! Aruncă-te la picioarele lui! Imploră-l! Blesteamă-l! Fă ceva! Vrei să rămâi vădană?! Vorbește-i! În numele tău! Al pruncilor! Al lui Dumnezeu! Al Satanei! Amintește-i că-n vinele nepoților curge tot sângele blestemat al Mușatinilor! Spune-i că voi fi răzbunat! Spune-i că vreau să trăiesc! Să mă arunce în temniță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cugetul. De-aș putea răscumpăra sângele, lacrimile... Am sacrificat tot. Am... am... Nici Dunărea nu mă mai spală... Mă chinuie întrebarea: a meritat sacrificiul? Așa-așa! se dezlănțuie Daniil. Răsucește cuțâtu'! Mai tare! Mai adânc!... M-or blăstăma măicuțele... Și vădanele... Și fătucile nelumite... Și pruncii ce se tot uită în susul drumului: "Și taica nu mai vine"... spune el gâtuit și tușește, tușește, de aproape își pierde răsuflarea. Așa-așa! Sfâșie-te! Biciuiește-te! Nu vezi? Ți s-au aprins bojocii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
primeau și mulțumeau cu „badaproste”, cu toate că propagandiștii raionali și regionali impuneau restricții, hlipicenarii nu voiau să le respecte chiar dacă erau membri de partid. Era un obicei creștinesc care nu putea fi îndepărtat de nici o putere. Multe femei tinere au rămas vădane de război și după un anumit timp, majoritatea din ele și-au refăcut viața. Catrina Cozaru nu a vrut să se recăsătorească, rămânând credincioasă soțului Constantin, care se spunea c-ar fi căzut prizonier și nu mort. Au trecut 12-14
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
primeau și mulțumeau cu „badaproste”, cu toate că propagandiștii raionali și regionali impuneau restricții, hlipicenarii nu voiau să le respecte chiar dacă erau membri de partid. Era un obicei creștinesc care nu putea fi îndepărtat de nici o putere. Multe femei tinere au rămas vădane de război și după un anumit timp, majoritatea din ele și-au refăcut viața. Catrina Cozaru nu a vrut să se recăsătorească, rămânând credincioasă soțului Constantin, care se spunea c-ar fi căzut prizonier și nu mort. Au trecut 12-14
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în stare continuă de delicvescență. I. Dragoslav (1875-1928), fălticenean, era mai interesant personal ca boem de origine țărănească decât prin literatura lui limbută, adulterând teme caragialiene, sadoveniste etc. Al. Cazaban stă tematic în raza lui Sadoveanu (vînătoare, compătimire pentru sălbăticiuni, vădane enigmatice) și e un foiletonist cu repeziciune de condei și mușcătură sarcastică. Romanele lui V. Demetrius au intenția de a zugrăvi păcatele societății românești. Poeziile aceluiași (Canarul mizantropului) sunt corecte și cântă, cu mult din Traian Demetrescu, viața proletară, în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
printre mormane de verze, în apropierea a două copile moarte, ciopârțite de porci; a treia experiență se face cu o "codană roșie", printre câini lătrători, pe ardei, și în spaima de a fi surprinși; a patra, printre morcovi, cu o vădană care nu suportă căsătoria decât cu libertatea diversiunii erotice. În alte cazuri stimulente erotice sunt ceapa, prazul. În Omul descompus femeia erotică e tuberculoasă. Senzual și tendențios, F. Aderca e împiedicat de aceste note să izbutească în roman. Deși cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ungureanu Gh. Ioan 2169. Ungureanu Gh. Ion 2170. Ungureanu Gh. Vasile 2171. Ungureanu Gh. Vasile 2172. Ungureanu N. Manole 2173. Ungureanu V. Constantin 2174. Ungureanu V. Dumitru 2175. Ursachi V. Ion 2176. Ursu N. Dumitru 2177. Uta I. Ioan 2178. Vădana N. Alexandru 2179. Varariu C. Vasile 2180. Vârlan C. Gheorghe 2181. Vârvea Al. Vasile 2182. Vasilache Ț. Vasile 2183. Vasiliu Maria Gheorghe 2184. Vărzari Gr. Ioan 2185. Vecliuc Ț. Neculai 2186. Velescu D. Vasile 2187. Velescu I. Vasile 2188. Vezeteu
DECRET nr. 738 din 10 noiembrie 2003 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153987_a_155316]
-
Borzascii lui Mariș, Prăjășcii, Măzănăeșcii, la ținutul Bacăului, ocolul Tazlăului de Sus, moșie cu părți și răzășească, în care moșie au părți d-lor Căpitanul Constantin Mareș, Luca Mariș și alții. Are satul doi priviligeți, doi mazili, cinci nevolnici, una vădană, pe lângă moșiile Solonții, Cucueții și altele, cu un număr de 25 de locuitori"” . Document, din 18 martie 1848, de la Mihail Grigorie Sturza, prin care se stinge neînțelerea ivită între moștenitorii pamânturilor stăpânite la 1810 de Dumitru-Dumitrașcu Mariș (din "Valea Arinilor
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
starea lor) și a populației. Localitățile au fost clasificate in trei categorii: A- Bogați, B- Mijlocași și G- Săraci . Populația a fost supusă să dee jurămînt Prestolului și Imperiului Rus. Despre Tîrgul Foleștii este scris că avea: 4 preoți; 2 vădane de preoți; 3 dascăli; 1 ponomari; 1 diacon; 4 gospodării de mazili; 1 gospodărie de ruptași; 32 de burlaci și 111 gospodarii de săraci. În total 164 bărbați și 2 femei. Moșia aparținea marelui ,camerghiner, Ioann Balși. Sub Nr. 14
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
1 gospodărie de ruptași; 32 de burlaci și 111 gospodarii de săraci. În total 164 bărbați și 2 femei. Moșia aparținea marelui ,camerghiner, Ioann Balși. Sub Nr. 14 este inregistrată Mahalaua Foleștii, clasată la categoria ,B, cu 141 gospodării, 3 vădane, 15 burlaci, în total 156 bărbați și 3 femei. În acest număr au intrat și 11 cioclii (grobovșcicov). Moșia tot aparține domniei sale Ioann Balși. Pămînturi arabile, fînețe și pășune sunt îndeajuns, mai sînt 4 livezi și un iaz pentru adăpaul
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
25 gospodării. Moșia aparține mămnăstirii Galată (actualul s. Călugăr)din or. Eșii. Este înregistrată și , Slobozia Foleștii, ce-i zic și Șoltoaia, clasată la categoria ,B, cu 1 preot, 1 dascăl, 1 ponomar, 1 diacon, in total 93 gospodării, 2 vădane, 35 burlaci. Populația constituia 132 bărbați, 2 vădane. Moșia aparține tot dlui Ioann Balși, depărtarea pînă la localitatea Sărata e de un cias. Pe la mijlocul sec. XIX trecut în Fălești trăiau 97 de negustori, 14 meseriași, 4 preoți, 6 diaconi, trăind
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
Călugăr)din or. Eșii. Este înregistrată și , Slobozia Foleștii, ce-i zic și Șoltoaia, clasată la categoria ,B, cu 1 preot, 1 dascăl, 1 ponomar, 1 diacon, in total 93 gospodării, 2 vădane, 35 burlaci. Populația constituia 132 bărbați, 2 vădane. Moșia aparține tot dlui Ioann Balși, depărtarea pînă la localitatea Sărata e de un cias. Pe la mijlocul sec. XIX trecut în Fălești trăiau 97 de negustori, 14 meseriași, 4 preoți, 6 diaconi, trăind în 111 gospodării. Ceva mai târziu încep să
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
când prepară vopselurile, amestecându-le cu albușul nevinovatelor ouă, ci era îndrăgostit de verdele verdelui din hlamide; iar când durerea gâtului îi întrecea răbdarea și plăcerea, fugea afară și lua calea, pe lângă bătrâna din colț ce da în bobi unei vădane, fie spre parcul Romaneștilor, fie spre lunca Jiului. Întâlnește, și se amestecă între ei, copii și copilițe, bucurându-se în jocuri de cuvinte, cu tâlcuri pierdute, și în neastâmpăr de picioare, ca și cei de la Teiu, unde rareori mergea. Cine
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
din anul 1812 luna mai. Populația a fost evaluată în trei categorii: A- bogați; B- mijlocași și G- săraci. În satul Scumpia , la categoria "A" erau: 2 preoți, 1 ponomari și un mazil; La categoria "G" erau: 84 gospodării, 7 vădane și 18 burlăci, în total 106 bărbați și 7 femei (enumarati erau numai partea bărbăteasca și femeele care trebuiau să plătească impozit) Aici au fost incluse și cătunele din jur. Dacă să comparăm cu satul vecin Sărată- avea 150 gospodării
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
ce a fost introdus în registru despre Sărată Veche și hutorul (odaia) ei: "31. Sărată- la categoria A- (bogați) 3 preoți; 1 diacon; 1 ponomar; 1 mazil; 2 ruptași; la categoria B- nimeni; la categoria G (săraci) 150 gospodării; 3 vădane; 6 burlăci; Total - 164 bărbați și trei femei. Au fost incluși și locuitorii din hutor (odaia Sărată Nouă). Numărați erau numai partea bărbăteasca și femeile vădane, care aveau gospodărie și copii, deoarece trebuiau să plătească impozit. Satul și moșia lui
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
mazil; 2 ruptași; la categoria B- nimeni; la categoria G (săraci) 150 gospodării; 3 vădane; 6 burlăci; Total - 164 bărbați și trei femei. Au fost incluși și locuitorii din hutor (odaia Sărată Nouă). Numărați erau numai partea bărbăteasca și femeile vădane, care aveau gospodărie și copii, deoarece trebuiau să plătească impozit. Satul și moșia lui aparțineau boierului moldav Marelui Vesternic Iordache Rosetti (Росит) Roznovanu. Pe moșie erau pămînturi arabile, pășune și finețe în deajuns. Mai erau trei iazuri cu pește și
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]