447 matches
-
Prutul-unionistul>>. Suntem aici băștinași ai vechii Moldove, urmașii eroului epopeic al operii sadoveniene. Ce ar fi fost Ștefan cel Mare și Sfânt în percepția urmașilor urmașilor săi, a noastră adică, fără Sadoveanu? Doar un șir de date, un tabel cronologic văduvit de "expresia cea mai inaltă în verb și sentiment" . Și încă un element semnificativ care încarcă de spirit sadovenian adunarea noastră: printre animatorii acestei frumoase zăbave la Fălticeni, se află și urmașii neamului Șoimăreștilor. Vasile Șoimaru, universitarul de la Chișinău, viță
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > ȘUNT CODRUL DESPUIAT Autor: Lucia Tudosa Fundureanu Publicat în: Ediția nr. 1250 din 03 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Șunt codrul despuiat de frumusețe, Căci iarnă nemilos m-a văduvit. Și-n nopți tîrzii plini de tristețe, Am plîns cu frunze ce-au cernit. Și vîntul suier-a singurătate, În nopți puștii cu lacrimi din destin. Și n-am răspuns și nu am parte, Să știu "de ce " și "cum" cîte
SUNT CODRUL DESPUIAT de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344679_a_346008]
-
pași care o despărțeau de „duhovnicul” de ocazie păreau a fi nesfârșiți, îi asemuia cu „limbile de foc” ale iadului „proțăpit” în pictura murală de la intrarea în biserica satului ce „alinau” și pârjoleau „întru veșnicie” (la loc de verdeață și văduvit pururea de durere !) zvârcolelile păcătoșilor. Vecina știa câte ceva din încurcălelile (poate și învârtelile) vecinei mai vârstnice cu „cel mic de stat” și pentru că știrea care i se „agățase” și ei ca un cercel de ață la urechi (cum odinioară, copilă
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
Varvara Dobroselova ( din Oameni sărmani ), Netocika ( din Netocika Nezvanova), Nelly ( din Umiliți și obidiți ), Sonia Marmeladova ( din Crimă și pedeapsă), Nastasia Filipovna și prințul Mîșkin ( din Idiotul), Iliușa ( din Frații Karamazov), inclusiv eroina “smerita “ din nuvela cu același nume, sunt văduviți de căldura dragostei materne. Orfan și Dostoievski de mamă, acesta a tânjit după această căldură, vibrând la suferințele celor din jur, la suferințele umanității. De aceea și atmosfera cazonă a politehnicii din Petersburg, unde a fost student, militarizată după sistemul
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359443_a_360772]
-
atunci când te cufunzi în moarte ! Plângăream apele, dar mai mult Dunărea ce mi-a oferit totdeauna amintiri plăcute. Culoarea și mirosul ei, m-a însoțit permanent ca o sărutare. Uneori a purtat în inima ei tăcută, destinul amar al pescarilor nevăduvindu-i de libertate. Pe valurile ei, i-a plimbat ca pe niște prunci înainte de vreme prin anotimpuri. De aceea pescarii o socotesc nemuritoare - întâmpinându-i cu voie bună. Din marea ei iubire Dunărea le-aduce cântări îngerești și izbăvire. Priveam
ZILE DE IARNĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360323_a_361652]
-
îl împărțim Cu vorbe și cu șoapte nerostite Cu florile când versuri devenim. LA NAFTALINĂ-N GARDEROBĂ La naftalină-n garderobă Aripi de îngeri stau în teanc În dupămasa care, sobră, Își plimbă visele prin parc. Pe-aleile pustii trec văduvi Înalții plopi ce nu au soț Sub arșița ce sapă-n măduvi Tăceri ca urmele de glonț. Pe drumul orelor ratate Cu glezne-n iarbă, sângerând, Trec îngerii cu biete cioate De aripi moarte, fluturând. Cu foamea dorului te caut
VISUL LICORNULUI (1) de ION VANGHELE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360673_a_362002]
-
xilolalie!) ș.a.md. De altfel, iată cum sună cuvintele autoarei prin care își înfățișează ea însăși rostul acest demers literar! „Bucureștiul îl poți recunoaște după felul cum ard în geamuri lămpile seara, cum se învârt păsările deasupra curților interioare, și cum, văduvit de zări, își creează propriile perspective din te miri ce, dintr-o simplă fantă între ziduri. Există uși, care la prima vedere nu pot să ascundă decât un coridor sau un hol, și dacă le deschizi, vezi la capătul unui
CITIND O CARTE-PALIMPSEST de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359960_a_361289]
-
când Marea Britanie va intra în implozie și Mica Anglie (și Țara Galilor) se va confrunta cu provocările actuale ale lumii în care trăim. Trebuie să le spun alegătorilor pro Leave, în special celor mai în vârstă, că prin acest refrerendum au văduvit viitorul tineretului din Marea Britanie - propriii lor copii și nepoți - de cea mai bună șansă pentru succesul și calitatea vieții lor; oportunități de care ei ar fi trebuit să se bucure și care acum le-au fost luate. Îți recomandăm Brexit
„E jenant acum să fii britanic! Asta nu este democrație, este manipulare prin înșelăciune”. Interviu cu Gordon Clarke, consultant în afaceri () [Corola-blog/BlogPost/338523_a_339852]
-
care o purtăm în noi fără să știm și care, din cînd în cînd, își cere eliberarea din închisoarea în care o ținem, o, frații mei, atunci bucuria noastră de Crăciun ar fi lipsită de adevăratul ei parfum, ar fi văduvită de adevăratul ei motiv [...]! Strămoșii noștri, cei ce se bucură în noi cînd vine ziua aceasta, de aceea se bucură: că în ziua aceasta s-a aprins în sufletul lor lumina unei credințe, iar prin această credință au putut să
BUCURIA CRĂCIUNULUI () [Corola-blog/BlogPost/339917_a_341246]
-
ștergere a identității naționale, puse în practică de cei care „s-au săturat de România”. Trecutul este „rescris”, ca într-un cunoscut roman („1984”), iar studiul istoriei devine un fel de infracțiune, un demers „naționalist”. Cine are interesul să-i văduvească pe români de cercetarea propriului lor trecut? Se desfășoară o amplă campanie mediatică, prin care se acreditează ideea că românii nu au capacitatea de a se conduce prin ei înșiși, nu au realizat nimic viabil de-a lungul timpului, istoria
„Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român” () [Corola-blog/BlogPost/339969_a_341298]
-
trecut Ne-au exportat capele de bocit Ne-au otrăvit și apa din fântâni Popoare din IMPERIU IPOCRIT La noi în ȚARA se pretind stăpâni Ne închinăm la moaște și la sfinți Când clopotul la schit a amuțit Ne-au văduvit de ape și de munți Pământul țării plânge pârjolit. București, 26 iunie 2016 Referință Bibliografică: Lamentări / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2016, Anul VI, 08 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Virgil Ciucă : Toate Drepturile Rezervate
LAMENTĂRI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341044_a_342373]
-
numai pirații / secundelor ovale / și toată România toată / curgea în Marea Neagră / hrană de pește, zână tăiată / picior tăiat ce nu aleargă. («Coadă de comete...» - AmNS, 297 sq.); Gata, îngerul este spre plecare / S-a smuls din paturile noastre / ne-a văduvit de încă o zare / ne-a văduvit de stelele albastre / Mai stai mai stai / rămâi rămâi / Noi l-am rugat cu vorba cea dintâi / dar el s-a dus s-a dus / era un cui din palma lui Isus. («Gata
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
toată / curgea în Marea Neagră / hrană de pește, zână tăiată / picior tăiat ce nu aleargă. («Coadă de comete...» - AmNS, 297 sq.); Gata, îngerul este spre plecare / S-a smuls din paturile noastre / ne-a văduvit de încă o zare / ne-a văduvit de stelele albastre / Mai stai mai stai / rămâi rămâi / Noi l-am rugat cu vorba cea dintâi / dar el s-a dus s-a dus / era un cui din palma lui Isus. («Gata, îngerul...» - AmNS, 303); A venit Daimonul la
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
mai atentă la durerea semenilor. Și uite așa, sub ploaia imaginilor păstrate cu sfințenie în memorie, prelingându-se suav și blând spre suflet, îmi dau seama că nicio intemperie, nici o criză economică sau socială, nicio eră politică nu ne poate văduvi de ceea ce avem mai de preț: AMINTIRILE! Nu, nu confund România cu nimic în lume, e doar așa, o transhumanță a dorului de casă pe care numai brazii singuratici din Prescott știu să mi-l tânguie, rostogolindu-mi visător chemările
PRESCOTT, O SCENĂ MIRIFICĂ PE HARTA ARIZONEI! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341731_a_343060]
-
ajutat poezia românească să se reprezinte în lume", a menționat Horia Bădescu. Nelipsit de la eveniment, poetul Ioan Moldovan, directorul Revistei Familia, a spus că Oradea nu mai e aceeași fără Ioan Țepelea, și că prin dispariția lui, orașul a rămas „văduvit de câteva pulsiuni culturale extraordinare”. În continuare, poeții Jean Poncet și Horia Bădescu au oferit celor prezenți un scurt recital în franceză și română din poezia lui Ioan Țepelea, după care a urmat o proiecție de fotografii din prodigioasa activitate
POETUL ŞI ISTORICUL IOAN ŢEPELEA A FOST OMAGIAT de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342443_a_343772]
-
mediatizarea oamenilor de cultură și a artiștilor din provincie atât în Capitală cât și în lume. Asta, deoarece mediile culturale bucureștene mențin o linie ascendentă în ceea ce privește neacceptarea provinciei ca valoare EGALĂ (dacă se poate folosi o astfel de gradare valorică), văduvind de o binemeritată reputație oameni care depășesc standardele perimate și rigide în care se manifestă personalitățile Bucureștiului și privând-o de accesul la recunoașterea internațională. 5. Una din datoriile de onoare pe care publicația și editura SINGUR au luat-o
REVISTĂ DE CULTURĂ,CIVILIZAŢIE ŞI ATITUDINE MORALĂ de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342461_a_343790]
-
care putem trage multe învățăminte. Ochiul atent al scriitorului surprinde amănunte esențiale ale vieții cotidiene și le transpune artistic, după măsura talentului și a sufletului său. De un realism clar, adresându-se unei categorii de cititori tineri care a fost văduvită de literatură pe măsura vârstei, prozele aduc informații despre momentele care au schimbat fața României, de acum mai bine de două decenii. CEZARINA ADAMESCU, membră USR 26 ianuarie 2012 Referință Bibliografică: ETERNIZÂND SECUNDA PRIN CUVINTE. CRONICĂ LA CARTEA LUI VIOREL
ETERNIZÂND SECUNDA PRIN CUVINTE. CRONICĂ LA CARTEA LUI VIOREL MARTIN MEMORIA CLIPEI , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340648_a_341977]
-
să își scoată din rafturile bibliotecii propriile volume și să le trimită la moara de hârtie. Astfel, autoritățile vremii s-au asigurat nu doar că Blaga dispare din conștiința publică și din viața universitară, ci și că posteritatea va fi văduvită de aportul pe care poetul-filosof l-a adus la cultura românească. Elena Daniello, asemenea Corneliei, soția sa, i-au fost alături poetului în aceste clipe dramatice. Rod al inspiratoarei iubiri a lui Blaga pentru cea din urmă muză a sa
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI, AM NUMĂRAT ROADELE TOAMNEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341122_a_342451]
-
populației active. Întoarcerea populației inactive în câmpul muncii, nu doar ar scădea impactul financiar ar costurilor bugetare pentru aceasta, însă ar și valoriza doua din percepțiile cele mai acute ale persoanei ieșită la pensie : utilitatea și conectarea socială, atât de văduvită pentru pensionarul român, în comparația cu pensionarul occidental. Pe termen scurt echilibrarea structurii de distribuție a bogăției între activi și inactivi nu poate veni decât din patru direcții : Creșterea fiscalității*. Prelungirea datei de pensioare sau reamenajarea ciclurilor pe parcursul vieții profesionale
Proiect alternativ de țară, ca cetățenii să nu se mai simtă constant înșelați. România restructurată ca o companie privată () [Corola-blog/BlogPost/337924_a_339253]
-
o negociere cu proprietarul. Ei sunt proprietarii acestui bun și această proprietate nu este una oarecare. Este una care a fost restituită după ce a fost confiscată, pentru zeci de ani, de statul român. Și, ca orice proprietar care a fost văduvit de uzufructul și chiar de proprietatea bunului lui, este un proprietar care are toate motivele să fie suspicios. Cred că primul lucru care trebuie spus este că noi recunoaștem proprietatea asupra acestui bun, așa cum a fost ea consfințită prin decizia
Vlad Alexandrescu denunță corupția care distruge patrimoniul național. „Există rețele care funcționează” () [Corola-blog/BlogPost/337814_a_339143]
-
nu mi-o-ngălbeni ca pe-un trecut, lasă-i nud tot verdele de vară, las-o cum a fost de la-nceput. Lasă-mi toamnă dragostea zglobie, nu mi-o întrista ca cerul tău de-unde pleacă întru pribegie păsări, văduvind de trilul lor. Nu-i înfrigura în vene focul și n-o veșteji la căpătâi, lasă-i nevinovăția crudă a iubirii-n ziua cea dintâi. Lasă-mi toamnă dragostea fecioară nu mi-o întrista ca cerul tău, lasă-i nevinovăția
LASĂ-MI TOAMNĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 621 din 12 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343808_a_345137]
-
de glorie, dar și temător... plecase furișându-se... Se strecurase din teatru drapat în mantia personajului întruchipat. Păstrase cu diabolică lașitate și masca de carnaval a acestuia din ultima scenă ce urma a fi jucată... Cabina-l așteapta pe Senior văduvită de energia lui atât de debordantă ! Sufleurul fulgera tavanul cu priviri nebune. Implora Cerul să-i aducă Idolul ! Dar acesta nu se-arăta! O clipită i-aprinde scânteia minții din urmă, îl zorește spre sulimanurile de machiaj, apoi, aruncând în
CAP.8 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377379_a_378708]
-
știu ce mai e în mine viu, ce-a murit și ce-a rămas și ce păsări am în glas. Sigur ciocârlii nu sunt, mierlele s - au dus pe vânt. Nu sunt nici privighetori dar nici cuci nerăbdători să mai văduvească-o lume ca s - audă propriul nume. Câteodată nici chiar eu nu mă înțeleg,că-i greu să fii și atent la zbor, și c-un ochi la prădător, să și cânți , să și aduni, să și ștergi deșertăciuni de
NICI CHIAR EU de AURA POPA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380517_a_381846]
-
Duiosie > APOCALIPSA, CA UN VIN SPUMANT Autor: Teodor Dume Publicat în: Ediția nr. 2165 din 04 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului cresc umbre șopârle și pești piranha carnea supurează îngerii plâng peste crucile gârbovite de timp cerul rupt în bucăți văduvit de lumină și zbor miroase a hoit durerea înghite totul până și imaginea în care am trăit știu că nu vă pasă lăcomia e ca un vin spumant spală setea și schimbă traiectorii Referință Bibliografică: apocalipsa, ca un vin spumant
APOCALIPSA, CA UN VIN SPUMANT de TEODOR DUME în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381184_a_382513]
-
prin țară: sus, câmpii mănoase, jos, străvechi comori, ce-au stârnit invidii peste tot afară, ce te rod în suflet și îți dau fiori. Fiori mă cuprind și jalea mă-îngheață când pășesc sfielnic pe poteci de munte, care-s văduvite de orice verdeața și ridică-n ceruri niște brațe ciunte. Ciunte fi-le-ar mâinile care au tăiat bogăția noastră din strămoși rămasă, să nu avem mâine fluier la băiat și să n-avem fetei să-i cioplim o masă
MAI ÎNGĂDUIE-NE, DOAMNE de DORA PASCU în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380932_a_382261]