337 matches
-
târziu, în veacurile X-XI. Probabil ele au servit la arsul ceramicii, deoarece în interiorul lor și în stratul de cultură s-au descoperit numeroase fragmente ceramice (un vas fiind întregit) modelate la mână ori la roată, unele ornamentate cu linii orizontale vălurite și cu alveole. Alte fragmente erau dintr-o pastă fină cenușie, mult superioare calitativ. Inventarul așezării mai dispunea de fusaiole plate, străpungătoare din os, fragmente de cuțitașe din fier, un pandantiv cordiform, dintr-un metal alb și o aplică semisferică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
atelier, întrucât dispunea de un cuptor special amenajat pentru prelucrarea fierului. De asemenea, nu lipsesc cuptoarele de copt pâine. Inventarul stațiunii se compunea din vase întregi și fragmentare modelate la mână ori la roată, ultimele decorate cu linii orizontale și vălurite, obiecte din piatră (cute, tipare), os (străpungătoare), lut (fusaiole, creuzete) și din fier (cuțite, dălți, un topor, o seceră, un cosor). Dintre obiectele de port semnalăm două brățări, o cruciuliță, o aplică și un nasture. Întreg materialul este datat în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
107-128; Teodor 1997c, p. 81. 48. Dragomirești (comuna Dragomirești), județul Vaslui a) Vatra satului: de-o parte și de alta a cursului superior al Pârâului Lipova s-au găsit fragmente de vase făcute la roată, cu decor incizat orizontal și vălurit, din secolele X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1968. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 115; Teodor 1997c, p. 83. 49. Drăgănești (comuna Drăgănești), județul Galați a) Bursucărie: într-o movilă, situată la 3 km
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ceramică modelată la mână și la roată, obiecte din os (străpungătoare), piatră (cute), lut (fusaiole) și fier (cuțite), caracteristice secolelor V-VI. Din același loc provin fragmente de vase lucrate la roată, cu buzele arcuite și carenate, decorate cu striuri vălurite sau orizontale, specifice veacurilor X-XI. Pe lângă ceramică, se adaugă câteva resturi de cuțite, un fragment de la o săgeată din os și o fusaiolă. Cercetare M. Petrescu-Dîmbovița și N. Zaharia 1954; D. Gh. Teodor, Gh. Coman, R. Maxim-Alaiba săpături în 1977
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
23 de locuințe de suprafață și adâncite, de formă rectangulară, prevăzute cu vetre ori cuptoare din piatră. Inventarul așezării este variat, cuprinzând ceramică (întreagă și fragmentară) modelată la mână și la roată, ultima decorată cu benzi de linii orizontale și vălurite, obiecte din os (străpungătoare), piatră (cute), unelte din fier (cuțite, un otic, un topor) ș.a. Caracteristicile materialului arheologic au permis datarea stațiunii în secolele IX-X. Cercetare R. Maxim-Alaiba, 1981-1983, 1986. Majoritatea materialului se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
5); Teodor 1997c, p. 107. 73. Ireasca (comuna Gohor), județul Galați a) Izvoare: în laturile de nord și de sud-est ale satului s-au găsit fragmente de vase-borcan făcute la roată, cu buza răsfrântă și ornamentate pe corp cu linii vălurite, datate în veacurile IX-X. Cercetare M. Brudiu, 1960-1970. Materialul este la Muzeul Județean de Istorie Galați. Bibliografie: Brudiu 1970, p. 518 (fig. 9/1-6, 9), 520; Teodor 1997c, p. 107; Ilie, Nicu 2002, p. 22. 74. Ivănești (comuna Ivănești), județul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
inferioară a Pârâului Berheci, la aproximativ 300m vest de fostele I.A.S-uri, s-au găsit fragmente de vase modelate cu mâna și la roată, având pietricele în compoziția pastei și decorate (cele la roată) cu linii orizontale și vălurite, specifice veacurilor IX-X. Cercetare M. Florescu și V. Căpitanu, 1957-1968. Materialul aparține Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Mitrea I. 1968, p. 255 (fig. 3/1, 2); Florescu M., Căpitanu 1969, p. 259 (fig. 35/6-8); Teodor 1997c, p. 111
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o stațiune cu straturi de cultură succesive. Complexele de locuire includeau materiale diverse, precum vase-borcan, tipsii, modelate îndeosebi la mână, din pastă grosieră, caracteristice secolelor V-VII, dar și ceramică la roată, din pastă fină, cenușie, uneori decorată cu linii vălurite, din veacurile VIII-IX și X-XI. De asemenea, se adaugă obiecte din lut (fusaiole), piatră (cute), fier (cuțite, vârfuri de săgeți) etc. Cercetare: M. Petrescu-Dîmbovița și N. Zaharia, 1954; verificare Gh. Coman, 1965, 1976. Sondaj Gh. Coman și R. Maxim, 1978
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secțiunii V un vas borcan, așezat vertical (umplut cu pietre de râu, care prezentau urme de ardere secundară) și un tipar din os bivalent, pentru bijuterii, ambele obiecte specifice secolelor VIII-IX. Decorul vasului îmbină două registre, primul cu linii incizate vălurite, iar al doilea cu linii orizontale incizate. Potrivit autorilor, vasul a fost întrebuințat la încălzirea unei locuințe sau la pregătirea hranei și nu este exclus să fi aparținut (împreună cu tiparul amintit) unei locuințe (ipoteză incertă, întrucât laturile nu au fost
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vase medievale. Ulterior, s-a întreprins un sondaj arheologic (1967) care a confirmat prezența unei locuințe rectangulare, prevăzută cu o vatră din pietre. Inventarul locuinței conținea un vas întreg și numeroase fragmente de recipiente făcute la roată, ornamentate cu linii vălurite și orizontale. De asemenea, s-au găsit fragmente de vase-borcan și tipsii modelate cu mâna. Ceramica era însoțită de alte obiecte din os (împungătoare), piatră (râșnițe circulare, cute), lut (fusaiole) și metal (o verigă din fier, un inel ș.a.). Prin
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
p. 143. 106. Satu Nou (comuna Șcheia), județul Iași a) Bobeică: la aproximativ 2km sud de sat, pe un promontoriu de pe malul stâng al Pârâului Stavnic, s-au găsit fragmente de vase lucrate la roată, ornamentate cu striuri orizontale și vălurite, precum și fragmente de amfore bizantine caracteristice secolelor IX-X. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul se află în colecția Școlii din localitate. Bibliografie: Rusu A. 1981-1982, p. 211, 221 (fig. 8/7), 238 (fig. 25/3), 239 (fig. 26/6); Teodor 1997c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Șesul lui Ștefan: în partea sudică a satului, pe un bot de deal aflat lângă Șesul lui Ștefan, de pe terasa inferioară a văii Stavnicului, s-au găsit fragmente de vase făcute la roată, de culoare negricioasă și ornamentate cu linii vălurite, specifice secolelor V-VI. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul se află în colecția Școlii din localitate. Bibliografie: Rusu A. 1981-1982, p. 211, 220 (fig. 7/9); Teodor 1997c, p. 142. 107. Sâghica, actualul Căbești (comuna Podu Turcului), județul Bacău a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
județul Vaslui a) Marginea vestică a satului: pe un promontoriu aflat în marginea vestică a localității, poziționat în interfluviul dintre Râul Tutova și Pârâul Semenea, s-au descoperit fragmente de vase făcute la roată, decorate cu linii incizate orizontal și vălurit, din secolele IX-X. Cercetare Gh. Coman, 1968, 1975. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 116; Teodor 1997c, p. 146. 111. Simila (comuna Zorleni), județul Vaslui a) Grădinărie: la 1,5 km sud
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au dezvelit trei locuințe, două având cuptoare din piatră iar alta era prevăzută cu un cuptor circular din lut. Inventarul lor conținea fragmente ceramice lucrate la mână (inclusiv un vas întregibil) și la roată, ultimele ornamentate cu striuri orizontale și vălurite. Totodată, s-au găsit și alte obiecte, din lut (fusaiole), piatră (cute), os (împungătoare) și fier (un cuțit și o zăbală). Datare în secolele IX-X. Cercetare N. Ciucă, 1964. Materialul este la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad (străpungătoare din os - nr.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fragmente ceramice, fapt ce a determinat desfășurarea unor sondaje, în 1971, care au scos la iveală prezența a patru locuințe ce aveau cuptoare din piatră. Inventarul conținea ceramică modelată la mână și la roată, unele decorate cu striuri orizontale și vălurite ori cu alveole, precum și alte obiecte (străpungătoare din os, fusaiole, mărgele). Analogiile au permis datarea așezării în secolele VIII-IX. Cercetare V. Căpitanu, 1971. Materialul aparține Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Căpitanu 1979, p. 230-232 (fig. 6-7); Teodor 1997c, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a) Moara lui Negruți: pe terasa iazului, la circa 1,5 km nord-vest de sat, cu ocazia unui sondaj (1980) s-a găsit o locuință cu ceramică făcută la mână și la roata înceată, unele fragmente având decoruri cu striuri vălurite. O parte din fragmente sunt de influență slavă. Trăsăturile ceramicii indică secolele VI-VII. Cercetare D. Gh. Teodor, 1980. Materialul inedit se găsește la Muzeul de Istorie Huși. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 154. 116. Tăcuta (comuna Tăcuta), județul Vaslui. a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
p. 246; Teodor 1997c, p. 154. 118. Târzii (comuna Oltenești), județul Vaslui a) Vatra satului: în apropierea bisericii din localitate s-au descoperit fragmente de vase, modelate la mână și la roata înceată, unele având decoruri de striuri orizontale și vălurite, specifice veacurilor VII-VIII, VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1965. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 199; Teodor 1997c, p. 156. 119. Todirești (comuna Todirești), județul Vaslui a) La Canton: de-a lungul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
p. 162. 126. Valea Popii (comuna Todirești), județul Vaslui a) La vest de sat: pe malul stâng al Râului Șacovăț, pe dealul din marginea vestică a localității, s-au găsit vase fragmentare lucrate la roată, decorate cu linii orizontale și vălurite incizate, specifice veacurilor X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1976. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 250; Teodor 1997c, p. 162. 127. Valea Seacă (oraș Bârlad), județul Vaslui a) Barajul de apă: în marginea vestică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Vlădia (comuna Dragomirești), județul Vaslui a) Vestul satului: pe latura dreaptă a Râului Tutova, spre pădure, la circa 800m vest de sat, s-au găsit fragmente ceramice lucrate dintr-o pastă amestecată cu nisip și cioburi pisate, ornamentate cu linii vălurite incizate, aparținând veacurilor VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1968, 1975. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 116-117; Teodor 1997c, p. 168. 132. Voinești (comuna Voinești), județul Vaslui a) Dealul Bulbuceni: în stânga șoselei Voinești-Mărășești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Teodor 1997c, p. 168. 132. Voinești (comuna Voinești), județul Vaslui a) Dealul Bulbuceni: în stânga șoselei Voinești-Mărășești, pe panta sud-vestică a dealului Bulbuceni, s-au găsit fragmente de vase făcute la roată, cu microprundișuri în compoziție, ornamentate cu linii orizontale și vălurite, specifice secolelor IX-X. Cercetare I. Mitrea, 1971. Materialul se află la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Mitrea I. 1972, p. 135 (fig. 6/4-8); Coman 1980c, p. 272, nota 4; Teodor 1997c, p. 169. 133. Vulturești (comuna Vulturești), județul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din apropierea Cantonului Silvic, de pe terasa joasă a Dealului Fruntișenilor, s-au identificat dovezi arheologice din mai multe etape istorice, de la Preistorie la Ev Mediu. Printre acestea se numără câteva fragmente de buze și burți, unele ornamentate cu linii drepte sau vălurite, caracteristice secolelor VII-VIII și X-XI. Cercetare L. Ursachi, M. Rotaru, C. Onel, 2002-2009. Materialul se află la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Ursachi L, Rotaru, Onel 2010, p. 2, pl. 2/15-17. II. Repertoriul mormintelor izolate/necropole din secolele V
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
puternică ruptură (cornișă) de 10 14 m înălțime, în care stratele de roci dure prezintă o aplecare generală spre sud-est. La sud-est de cota maximă (Dealul Tudora, 587 m), în zona Berezlogi se desfășoară o suprafață structurală mai mare, larg vălurită, la altitudinea de 530 m, cu multe areale cultivate de către locuitorii satului Berezlogi, situat pe acest platou structural. În continuare, spre sud-est, se găsesc câteva petice de platou structural, la aproximativ 520 m, în Dealul Șanțuri, Dealul Cociorvei, Dealul Bejenarilor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
prietenei sale rezultatul investigației: − Picasso a petrecut vreo două luni desăvârșind gravura asta. Uită-te cu ce grijă redă fiecare cârlionț și smoc de păr al monstrului! Coarnele sunt doar rezultanta agonică a vastității hirsute și obscure ce le susține; vălurit ca o mare, chipul Minotaurului evocă stihia stârnită de revolta împotriva diminuării, înhăitarea necesară a lucrurilor care nu cred în propria insignifianță și-o consideră o judecată impusă abuziv din exterior. − De ce abuziv? Doar Asterion era pe jumătate animal din
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pe o nouă viață. Prin ea, mângâierile corectoare din partea lui Pasife s-au pierdut rău de sine, nemaifiind în stare să distingă problema de soluție și, mai ales, nevenindu-le să creadă că piatra s-ar lăsa cu-atâta ușurință vălurită de ele. Într-atât se afundă regina în confuzia dintre condiția de autor și cea de privitor încât, pe nesimțite, taina operei fu silită să se refugieze în singurul loc rămas sigur - sub pielea permeabilă a intrusei, de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
nu, el însuși! De unde venea de fapt puhoiul în rotire? Ce-ntrebare! Nu se putea distinge nimic în bezna dormitorului, iar într-a minții nici atât. Între trupurile lor înlănțuite furtunos clipea calm, migdalat, ochiul urgiei. Străbătu în iureș oral stepa vălurită a pielii ei, purtat de strigatele sălbatice ale hoardelor de dincolo de orizont, ce și-l încoronaseră han suprem cu însuși vortexul devenirii. Cereau din rărunchi prăpăd. Îi vâjâiau pe la urechi săgeți și ascuțișuri dure îl botezau în durere. Imobiliză antebrațul
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]