469 matches
-
de 3196 de locuitori. În comună existau 12 biserici (inclusiv cele ale mănăstirilor de pe teritoriul ei). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Cetatea-Neamț a aceluiași județ, având 3185 de locuitori în satele Agapia, Filioara, Gropile, Mănăstirea Agapia, Mănăstirea Văratec, Secătușești și Văratec (acesta din urmă fiind și satul de reședință). În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău, și în timp mănăstirile nu au mai fost considerate sate separate, fiind comasate cu satele Agapia, respectiv
Comuna Agapia, Neamț () [Corola-website/Science/310694_a_312023]
-
locuitori. În comună existau 12 biserici (inclusiv cele ale mănăstirilor de pe teritoriul ei). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Cetatea-Neamț a aceluiași județ, având 3185 de locuitori în satele Agapia, Filioara, Gropile, Mănăstirea Agapia, Mănăstirea Văratec, Secătușești și Văratec (acesta din urmă fiind și satul de reședință). În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău, și în timp mănăstirile nu au mai fost considerate sate separate, fiind comasate cu satele Agapia, respectiv Văratec. În 1968
Comuna Agapia, Neamț () [Corola-website/Science/310694_a_312023]
-
Secătușești și Văratec (acesta din urmă fiind și satul de reședință). În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău, și în timp mănăstirile nu au mai fost considerate sate separate, fiind comasate cu satele Agapia, respectiv Văratec. În 1968, comuna a revenit la județul Neamț, reînființat. Tot atunci, satul Gropile a fost desființat și comasat cu Văratec, iar comuna a luat denumirea de "Agapia", de la noua reședință. În comuna Agapia se află mănăstirile (secolele al XVII-lea
Comuna Agapia, Neamț () [Corola-website/Science/310694_a_312023]
-
din regiunea Bacău, și în timp mănăstirile nu au mai fost considerate sate separate, fiind comasate cu satele Agapia, respectiv Văratec. În 1968, comuna a revenit la județul Neamț, reînființat. Tot atunci, satul Gropile a fost desființat și comasat cu Văratec, iar comuna a luat denumirea de "Agapia", de la noua reședință. În comuna Agapia se află mănăstirile (secolele al XVII-lea-al XIX-lea) și (secolele al XVIII-lea-al XX-lea), monumente istorice de arhitectură de interes național, aflate în
Comuna Agapia, Neamț () [Corola-website/Science/310694_a_312023]
-
Sfinții Voievozi” (1642-1647), paraclisul „Nașterea Maicii Domnului” (1864), construcții de incintă și locuințe monahale (secolele al XIX-lea-al XX-lea), biserica de lemn „Sfântul Ioan Bogoslov” (1821), turnul-clopotniță (1823) și bolnița de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (1780). Ansamblul mănăstirii Văratec cuprinde biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1807-1808), turnul de poartă cu clopotniță (secolul al XIX-lea), biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” (1844, cu adăugiri în 1880), biserica „Schimbarea la Față” (1847) și case monahale (secolele al XIX-lea-al XX-lea). În rest, cinci
Comuna Agapia, Neamț () [Corola-website/Science/310694_a_312023]
-
din satul Agapia, ansamblu alcătuit din biserica de lemn „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” (1741) și biserica de lemn „Schimbarea la Față” (1763); (1885) din același sat; (sfârșitul secolului al XIX-lea); și școala (începutul secolului al XX-lea), ultimele două din satul Văratec. În incinta mănăstirii Văratec se află statuia Saftei Brâncoveanu (1939), clasificată ca monument de for public.
Comuna Agapia, Neamț () [Corola-website/Science/310694_a_312023]
-
alcătuit din biserica de lemn „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” (1741) și biserica de lemn „Schimbarea la Față” (1763); (1885) din același sat; (sfârșitul secolului al XIX-lea); și școala (începutul secolului al XX-lea), ultimele două din satul Văratec. În incinta mănăstirii Văratec se află statuia Saftei Brâncoveanu (1939), clasificată ca monument de for public.
Comuna Agapia, Neamț () [Corola-website/Science/310694_a_312023]
-
expoziții personale în marile orașe ale României, și a primit o serie de premii la multe expoziții colective din țară și străinătate. A pictat în Bucovina și Banat (în special la Șaru Dornei și Lugoj), dar și la mănăstirile Agapia, Văratec, Neamț și pe coasta Mării Negre, la Balcic. A expus împreună cu Nicolae Tonitza și Ștefan Dimitrescu, Otto Briese fiind un foarte bun colorist. Casa Otto Briese, din Iași, Str. Eminescu Mihai 1, a fost înscrisă în Lista monumentelor istorice 2004, la
Otto Briese () [Corola-website/Science/321186_a_322515]
-
O fotografie veche de 14 ani”, care nu fusese inclusă în volumul "La țigănci și alte povestiri", tipărit în 1969 de Editura pentru literatură din București. În vara anului 1971, Steinhardt a înregistrat pe magnetofon o discuție purtată la Mănăstirea Văratec în prezența lui Constantin Noica, a soților Stolojan și a lui Alexandru Paleologu, în care a scos în evidență caracterul de Mărturisire ortodoxă și românească al nuvelei „O fotografie veche de 14 ani”. Noica i-a spus că adevăratul înțeles
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
Încântat-o și pe secretara mea de la Europa Liberă, Alice, odată când am rugat-o să-l cheme la telefon și să-l Întrebe dacă putem realiza convorbirea radiodifuzată pe care ne-o propusesem. Bartolomeu Anania se găsea la Mânăstirea Văratec. Alice nu-l cunoscuse niciodată și vorbea pentru prima oară cu el la telefon, iar el nu știa nimic despre fervorile ei romanești, dar i-a răspuns ca unui vechi prieten: „Va trebui s-o amânăm, căci tocmai a venit
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
soare “văzduhul tămâiet” descris de Mihai Eminescu în "Călin - file de poveste". Toamnă odată cu schimbarea culorii frunzelor peisajele au culori care fac peisajul să pară de poveste. Codrii de Argint sunt situați pe teritoriul comunei Agapia lângă sediul Ocolului Silvic Văratec, reprezentând un arboret de mesteacăn având arborii cei mai bătrâni cu vârsta de peste 100 ani, fiind o rezervație de tip mixt, forestiera și peisagistica. Lacul Cuejdel este situat în arealul comunei Gârcina, lângă Piatră Neamț, s-a format în urma unor
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
numismatica, medalii și decorații care au fost obținute de sătenii din Lunca în războaiel, măști, costume și alte obiecte specifice obiceiurilor de iarnă. Se presupune că a fost zestrea și moștenirea poetei de la părinții săi, fiind donata în 1866 mănăstirii Văratec în incinta căreia se află. Mormântul Veronicăi Micle se afla lângă peretele sudic al bisericii Nașterea Sf. Ioan Botezătorul, la aproximativ 150 m sud-est de biserică mare a mănăstirii. Biserică Sfanțul Ierarh Nicolae reprezintă o construcție monumentala din Satul Pipirig
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
Ceahlău, în stațiunea Durau Există totuși un numar de cabane și cantoane forestiere. Sunt în partea de nord "comună Ostra și Mănăstirea Slatina (acces auto), precum și comunele Malini sau Borca", în partea centrală "Mănăstirea Neamțului (acces auto), Agapia și Mănăstirea Văratec (acces auto), precum și Târgu Neamț", iar de sud "municipiul Piatră Neamț (acces auto și feroviar)".
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
fără incidente. Regimentul 27 Dorobanți Bacău a reușit să treacă 2 batalioane peste rău pana la căderea serii. Divizia 1 Blindata a declasat și ea atacul pe direcția Bratuseni - Edinita. Ziua următoare, Brigadă 6 Cavalerie a ajuns la nord-est de Văratec, iar Divizia 6 a continuat traversarea fără probleme. În schimb Divizia 13 Infanterie a fost atacată foarte puternic de Corpul 2 Mecanizat sovietic la Soltoaia. Rapoartele înaintate comandamentului mentinonau 200 de tancuri, cifra foarte probabil exagerată. Pe 4 iulie, Brigadă
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
unde se înființase primul seminar teologic din Moldova. În imediata apropiere a bisericii au fost construite două clădiri scunde cu cerdac larg, unde au locuit o perioadă un număr mare de maici. Călugărițele viețuitoare în jurul bisericii, cu metanie la Mănăstirea Văratec din Ținutul Neamțului, au denumit această biserică „Mitocul Maicilor”. Maicile au locuit aici o perioadă scurtă, ele fiind mutate de către domnitorul Alexandru Moruzi (1792, 1802-1806, 1807), printr-un hrisov din 1 septembrie 1803, la Mănăstirea Agapia (din Ținutul Neamțului), iar
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
aici o perioadă scurtă, ele fiind mutate de către domnitorul Alexandru Moruzi (1792, 1802-1806, 1807), printr-un hrisov din 1 septembrie 1803, la Mănăstirea Agapia (din Ținutul Neamțului), iar chiliile au rămas ca metoace în stăpânirea mănăstirilor de la Agapia și de la Văratec. În decizia de mutare, domnitorul a justificat că chiliile din centrul Iașului nu reprezintă un loc potrivit pentru o mănăstire. În anul 1819, biserica a fost refăcută, din nou, de postelnicul Mihail Pascu. Unii autori susțin că, în a doua
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
clădiri în aceeași incintă. În prezent, biserica este împrejmuită cu un gard metalic și separată de curtea fostului palat domnesc de un mic parc. Până la secularizarea averilor mănăstirești (decembrie 1863), acest lăcaș de cult s-a aflat în administrarea Mănăstirii Văratec. În perioada 1864-1892 a fost trecut sub administrația orașului Iași, care îi plătea pe preoții slujitori. Prin legea clerului mirean din 1892, Biserica Mitocul Maicilor a revenit în patrimoniul Mitropoliei Moldovei, care a declarat-o de sine stătătoare, având personal
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
Platformă Someșeana și Carpații Orientali. La sfarsitul Pliocenului, această regiune făcea parte dintr-un bazin marin. În timpul Neogenului, în zonă a avut loc o activitate vulcanică intensă, pe fondul căreia s-a dezvoltat un lanț muntos de 50 km lungime: Văratec - Gutâi - Oaș. Rocile eruptive din aceste masive muntoase au în componență minereuri auro-argintifere și de metale neferoase: plumb, zinc, cupru, aur în stare liberă și argint. Primele activități miniere în această zonă sunt atestate din secolele al II-lea și
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
voievod moldovean și nepoata domnitorului Vasile Lupu. Prima atestare documentară a Mănăstirii Durău are loc într-un act din anul 1779, stareță fiind la acea vreme schimonahia Nazaria. În anul 1787, schimonahia Nazaria a fost numită ca stareță a Schitului Văratec, ea fiind urmată acolo de toate maicile de la Schitul Durău. Schimonahia Nazaria a condus soborul mănăstirii Văratec în perioada 1788-1814, fiind ajutată de duhovnicul Iosif. Ca urmare a faptului că așezământul de la Durău era abandonat, mitropolitul Veniamin Costachi l-a
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
act din anul 1779, stareță fiind la acea vreme schimonahia Nazaria. În anul 1787, schimonahia Nazaria a fost numită ca stareță a Schitului Văratec, ea fiind urmată acolo de toate maicile de la Schitul Durău. Schimonahia Nazaria a condus soborul mănăstirii Văratec în perioada 1788-1814, fiind ajutată de duhovnicul Iosif. Ca urmare a faptului că așezământul de la Durău era abandonat, mitropolitul Veniamin Costachi l-a transformat în 1802 în schit de călugări. Ieroschimonahul Petru a adus la Durău călugări de la schiturile din
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
anii 1962-1965 Institutul Pedagogic (secția Desen). A debutat public ca pictor în anul 1965 la Cenaclul Tineretului al Uniunii Artiștilor Plastici. A fost membru al grupului de la Poiana Mărului, membru al grupului "Prolog", a lucrat în taberele de creație de la Văratec și Tescani, apoi la Paris și în sudul Franței, în Provence. A avut numeroase expoziții personale sau de grup la "Richard Demarco Gallery" (1970-1971), "College Gallery" al Universității din Birmingham, "Sigi Krauss Gallery" în Covent Garden (1971), "Compass Gallery" din
Horia Bernea () [Corola-website/Science/304207_a_305536]
-
apar nivelele secundare acestui complex sculptural, sub formă de trepte marginale și umeri de vale. În morfologia văilor se disting lunci cu lățimi de 200-300 m, discontinue datorită confluențelor sau eroziunii selective (Valea Grădiștei), terase sau umeri de terase (văile Văratecului și Dreptului), iar în profil transversal prezintă numeroase rupturi de pantă. Pe versanți, prezența argilelor favorizează apariția alunecărilor de teren, unele fixate având tendința de reactivare (pe ambii versanți ai Văii Dreptului și pe cel drept al văii Văratec). Regiunea
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
văile Văratecului și Dreptului), iar în profil transversal prezintă numeroase rupturi de pantă. Pe versanți, prezența argilelor favorizează apariția alunecărilor de teren, unele fixate având tendința de reactivare (pe ambii versanți ai Văii Dreptului și pe cel drept al văii Văratec). Regiunea analizată a oferit, încă din cele mai vechi timpuri, condiții naturale prielnice dezvoltării așezărilor omenești. Vechimea populării acestei regiuni montane este dovedită de urmele omului paleolitic (fosile umane și unelte descoperite în Peștera Cioclovina) și eneolitic (așezarea de pe Vârful
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
răgazul să vă scriu impresiile de lectură despre Lirica lui Lucian Blaga. Cu simpatia și prețuirea de totdeauna, primiți, vă rog, prietenia mea cordială. Const. Ciopraga * Iași, 2 sept[embrie] 1973 Iubite domnule Micu, Ieri m-am întors de la Mănăstirea Văratec și am avut plăcuta surpriză ca la Iași să găsesc, alături de corespondența sosită între timp, Contemporanul cu cronica la Hortensia Papadat-Bengescu9. Am fost mișcat de frumoasele aprecieri pe care le formulați în legătură cu cartea respectivă. Este o analiză foarte serioasă, aceasta
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
îmbrăcate numai cu sămănături, iar în depărtare orizontul cel mai variat. Înspre miazăzi codrul moșiei Grumăzești, prin care am trecut cu trăsura venind de la Piatra și care mi-a plăcut mult; înspre apus, Ceahlăul în fund, iar mai încoace, Bălțăteștii, Văratecul, dealurile Agapiei și Valea Ozanei; înspre miazănoapte Cetatea Neamțului, T[ârgu]-Neamț, șesul dinspre Fălticeni; înspre răsărit dealurile și șesul apei Moldova. În punctul acesta îmi va fi închinăciunea și înălțarea în fiecare dimineață. Satul Grumăzești e așezat într-o
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]