465 matches
-
situat, între 1200-1600 m, este ocupat de către pădurile de molid și brad exploatate forestier între anii 1920-1930, azi complet refăcute. Aici întâlnim o faună reprezentată prin urs, cocoșul de munte, acvila țipătore, ciocănitoarea mare, șopârla de munte, vipera neagră, șoarecele vărgat. În fine, etajul alpin cuprinde plaiurile Neteda și Scânteia, cu pajiști înierbate cu țepoșică, păiușul roșu, și iarba mieilor, printre care crește afinul, jnepenul și mușchiul de turbă. Aici doar ursul se încumete să ajungă vara, când turmele de mioare
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
etanșeitatea la tavanul golului de dizolvare. Controlul golului de dizolvare se efectuează cu cavernometru sonic. Zăcământul Târgu Ocna se prezintă sub formă de masiv, alcătuit din sare gemă grăunțoasă, larg cristalizată, compactă, de culoare cenușiu-albicioasă, cenușie, cenușie - negricioasă, cu aspect vărgat, marcând ciclurile de sedimentare. În interiorul masivului se întâlnesc numeroase intercalații sterile, reprezentate prin brecii argiloase și argilogrezoase, argile șistoase, gresii silicioase, marne etc. cu grosimi variabile, situate la diferite nivele, spre coperiș, culcuș și în extremitățile zăcământului. Grosimea acestora variază
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
din Munții Măcinului(singurul loc din țară) cu efectiv destul de redus sub 20 de exemplare e șorecarul mare. Munții Măcinului constituie singurul loc din țară unde cuibărește șoimul dunărean. Dintre reptile menționam: țestoasă, țestoasă cu coada, șopârla de câmp, gușterul vărgat dobrogean, soprara, gușterul, șerpi. Amfibienii sunt reprezentați de: broască de pământ bruna, broască râioasa verde, brotăcelul. Din punct de vedere floristic ei reprezintă limită nordică a speciilor mediteraneene, balcanice și pontice, limită sudică a speciilor central europene și caucaziene, si
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Jellicle, iar Munkustrap ne spune că în această seară, Old Deuteronomy va alege o pisică pentru a fi renăscuta și pentru a duce o viață nouă pe Heavyside Layer. Munkustrap o prezintă pe Jennyanydots ('The Old Gumbie Cât'), o pisică vărgata. Ea "stă și stă și stă" degeaba întreaga zi, în timp ce noaptea se îngrijește de șoareci și gândaci, învățându-i diverse activități. Jennyanydots își termină numărul de dans, salută celelalte Pisici, dar este întreruptă. Muzică se schimbă instantaneu, si Rum Tum
Cats (muzical) () [Corola-website/Science/320291_a_321620]
-
poate fi văzut adăpându-se în zori sau la apusul soarelui în perimetrul unor kibuțuri, păsărica soarelui sau de nectar, în varianta palestineană (Nectarinia osea), ciocârlia cu creastă (Alaemon) etc. Animalele care se întâlnesc în Arava sunt lupii, vulpile, hiena vărgată, gazelele, capre sălbatice, pisica sălbatică africană, diverse specii de rozătoare precum șobolanul de nisip (în zonele bogate în ierburi), gerbilul (în locurile stâncoase), șoarecele piramidelor (sau micul jerboa egiptean) și numeroase reptile.. În rezervația zoologică Hai Bar din kibuțul Yotvata
Arava () [Corola-website/Science/325424_a_326753]
-
Masculul are o talie mai mare. Coloritul general al corpului la mascul este roșcat, iar la femelă verzui-gălbui. Corpul cu numeroase pete ovale mici, de culoare deschisă. Pe spate și laturile corpului, șase benzi transversale verzui mai întunecate. Buza superioară vărgată, cu benzi verticale transversale albicioase. La subadulți și femele capul, deasupra, este mai întunecat, cu o dungă inconstantă semilunară albicioasă, reunind ochii; ea este absentă la masculii adulți. Înotătoarele cu pete deschise rotunde. Înotătoarele dorsală și anală cu marginile roșcate
Pește ventuză Candolle () [Corola-website/Science/335165_a_336494]
-
Vărgata (în maghiară: "Csíkfalva") este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Grâușorul, Mitrești, Vadu, Valea și Vărgata (reședința). După mărturisirile arheologice pe aceste meleaguri au trăit oameni chiar în antichitate. În apropiere, la Moșuni s-au descoperit
Comuna Vărgata, Mureș () [Corola-website/Science/310665_a_311994]
-
Vărgata (în maghiară: "Csíkfalva") este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Grâușorul, Mitrești, Vadu, Valea și Vărgata (reședința). După mărturisirile arheologice pe aceste meleaguri au trăit oameni chiar în antichitate. În apropiere, la Moșuni s-au descoperit ceramici dacice, iar la Călugăreni se afla un castru roman. Un drum roman (numit și Drumul lui Traian) a străbătut
Comuna Vărgata, Mureș () [Corola-website/Science/310665_a_311994]
-
străbătut comuna de azi. Prima localitate din comuna de azi este Mitrești, care în 1332 este menționată sub numele de Sancto Martino. De aici provine numele localității în limba maghiară, numit după Sfântul Martin Nyárádszentmárton. Valea este menționată în 1470, Vărgata, Vadu și Grâușorul apar în documente în 1567. Aceste localități erau populate la început de secuii libertini, dar cu apariția categoriilor sociale încă din secolul al XVI-lea iobagii și jelerii au deținut majoritatea, deși loturile se aflau în mâinile
Comuna Vărgata, Mureș () [Corola-website/Science/310665_a_311994]
-
au deținut majoritatea, deși loturile se aflau în mâinile nobililor mici și mijlocii. După revoluția din 1848 păturile sociale au fost desființate, iar populația a trecut printr-o transformare radicală socio-culturală și economică. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vărgata se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (81,08%), cu o minoritate de romi (14,34%). Pentru 4,01% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
Comuna Vărgata, Mureș () [Corola-website/Science/310665_a_311994]
-
în 1667, atunci căpătând și tavan cu casete de lemn pictate. Fânățea din satul Grâușorul este populată de flori rare și protejate, ca laleaua pestriță (), lușca (Leucojum vernum), Iris syberica. Acest obicetiv turistic natural este o arie protejată locală. Comuna Vărgata se află în relații de parteneriat sau de înfrățire cu nouă localități europene. Aceste relații se concretizează printr-o permanență colaborare în plan economic, social, tehnic și cultural, prin schimburi de experiență, parteneriate între societățile comerciale, acțiuni organizate în comun
Comuna Vărgata, Mureș () [Corola-website/Science/310665_a_311994]
-
spre WC-ul secției, prevăzut cu mai multe cabine. Arătam speriat și destul de timid. Văd că se apropie de mine un om mai Înalt, puțin adus de spate, cu ochelari pe un nas destul de mare, pe cap cu o bonetă vărgată și cămașă cu mâneci scurte. Zâmbind, Întinde mâna dreaptă spre mine, mă ia pe după cap și-mi spune: - Hai colega, cu mine la plimbare. Nu te speria, totul va fi bine. și eu am fost așa la Începutul bolii. Mă
Editura Destine Literare by Ioan barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_387]
-
mulți îl confundă la prima vedere cu o viperă. Spatele este brun sau brun-roșcat, la mascul, iar la femelă, cenușiu-brun. Desenul dorsal variază, de obicei se văd două sau patru șiruri de pete brun-închise, care pot fuziona, formând un desen vărgat longitudinal sau transversal. Uneori au patru dungi longitudinale mai închise, brune, cu pete negre-brune. Pe porțiunea posterioară a capului se observă o pată închisă, mare, neagră-brună, adesea scobită posterior sau cu două prelungiri. De la nară, începe o dungă neagră-brună, care
Șarpele de alun () [Corola-website/Science/333954_a_335283]
-
gândaci, fluturi): croitorul alpin ("Rosalia alpina"), gândacul rinocer ("Oryctes nasicornis"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo "), calosoma mirositoare ("Calasoma sycophanta"), rădașca ("Lucanus cervus"); precum și trei specii de fluturi: "Arytrura musculus", "Saturnia pyri" (fluturele ochi de păun) și "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele vărgat). Printre speciile de plante care vegetează în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori); dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992. Arbori și arbuști
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
două pive (la Zărnești și Tohan), ce produceau postav cât să ajungă nevoilor proprii ale casei. Interioarele caselor maghiarilor sunt decorate cu țesături și alesături monocrome (în nuanțe roșii, albastre sau negre), paturile având perne ornate la capete și cearșafuri vărgate. Sașii dispun de o tehnică a brodatului aparte, monocromă, în nuanțele roșu, vânăt sau negru pe alb. Diversitatea țesăturilor e mare: fețe de masă, perne, prosoape, draperii, fețe de plapumă, perdele etc., multe decorate cu motive zoomorfe și florale. De
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
țesută, cioareci de dimie albă și căciula pătrată mare. Un loc aparte îl ocupă portul [[Junii brașoveni|junilor brașoveni]], fastuos și decorat cu migală. Brănenii poartă un costum popular cu certe influențe din zona [[Muscel]]ului. Femeile îmbracă fotă roșie, vărgată vertical cu galben și negru, ori cu pulpene și ie cu mânecă răsucită sau cămașă cu pumni. Fetele și femeile tinere poartă pălărie. Portul sașilor din Țara Bârsei deține câteva elemente caracteristice: cilindrul din catifea neagră, purtat pe cap de
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
Lonea, Paroșeni, Livezeni, Taia, etc. Referindu-ne la stratigrafia acestui bazin, menționăm că sedimentele care-l formează sunt alcătuite dintr-un orizont bazal de conglomerate, calcare, nisipuri argiloase de culoare roșcată, acoperite la rândul lor de șisturi argiloase și grezoase vărgate. Grosimea acestui orizont este de aproximativ 100-125 m și apare la zi în sudul și estul acestui bazin. Deasupra acestuia se află un al doilea orizont, cu o grosime de aproximativ 300 m, format din blocuri de gresii și strate
Petrila () [Corola-website/Science/296993_a_298322]
-
vizuinii, stând la soare. Mărimea grupurilor variază de la numai 5 indivizi până 40 sau mai mulți. Multe manguste sunt mai mult insectivore (se hrănesc cu insecte) decăt carnivore (se hrănesc cu carne), dar aproape toate se hrănesc în funcție de împrejurări. Mangusta vărgată se hrăneste cu o varietate de alimente, deși insectele reprezintă peste 80% din regim. Rozătoarele și alte mamifere mici, reptilele și ouăle lor, amfibienii, păsările și ouăle lor, precum și toate tipurile de insecte și de materie vegetală, frunze sălbatice, frunze
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
zburau avioanele, rusești și nu numai, care îi mitraliau pe nemți, dar nu pe deținuți. Astfel a ajuns și Lili în Germania, unde a început să cerșească. Nemțoaicele deșchideau ferestrele și nu înțelegeau ce tot spuneau acești oameni, în haine vărgate, „Ce este aia Auschwitz?”. O nemțoaica i-a aruncat o ceșcuța mică, de cobalt albastru. Lili a păstrat-o, ani de zile în vitrina. Cand a ajuns la mine acasă, am păstrat-o tot în vitrina. Adesea o priveam cu
INELUL DRAGOSTEI () [Corola-website/Science/295734_a_297063]
-
roz. Penele sunt moi și pufoase, în partea superioară a corpului au nuanțe roșiatice-cafenii, iar în cea inferioară cafenii-cenușii. Tot corpul e acoperit de minuscule „vălurele”, mai accentuate pe marginea aripilor și la capătul cozii, care fac pasărea să pară vărgată. Deasupra ochilor firele de puf iau o nuanță albă, uneori nu prea accentuată. Masculii nu diferă la exterior de femele, și nici tinerele păsări de cele mature. Unica deosebire între ultimele este accentuarea mai puternică a nuanțelor roșiatice pe spinare
Pănțăruș () [Corola-website/Science/314538_a_315867]
-
caut din ochi, și când dau de ele, înțeleg ce se va întâmpla. Înțeleg după forma lor, sau după anumite colțuri, și direcția colțurilor, și culorile pietrei, căci într-o parte e mai întunecată, iar în altele e luminoasă, colorată, vărgată. Și atunci citesc în pietre și înțeleg ce-l așteaptă pe omul care s-a așezat lângă ele, sau, uneori, de-a dreptul pe ele”". Dezvăluirea destinului nu este însă recomandabilă a fi făcută celor vizați deoarece ar determina modificarea
Ghicitor în pietre () [Corola-website/Science/335013_a_336342]
-
Titanului în timpul zborurilor sale pe deasupra satelitului. Primele imagini au relevat o geologie diversă, cu zone atât dure cât și netede. Există caracteristici care par a fi de origine vulcanică, care erup probabil apă amestecată cu amoniac. Există, de asemenea caracteristici vărgate, unele dintre ele având sute de kilometri ca lungime, care par a fi cauzate de particule suflate de vânt. Examinarea a arătat, de asemenea, că suprafața este relativ netedă, cu puține obiecte care par să fe cratere de impact care
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
FCI: "Hungarian Greyhound - Magyar Agár" Standard FCI: Nr. 240 Alte denumiri internaționale: "Ungarischer Windhund, Lévrier hongrois, Lebrel húngaro, " Țara de origine: Ungaria Mascul: ideal 65-70 cm. Femelă: 63-68 cm. Mascul: 27-30 kg. Femelă: 22-25 kg. Toate culorile, uniforme pătate sau vărgate. Ogarii sunt cele mai vechi rase canine. Acest câine de origine asiatică a ajuns în Europa odată cu venirea maghiarilor (sec. VIII-X). In decursul secolelor a fost încrucișat cu ogarii turcilor (sec. XVI-XVII) iar în secolul al XIX-lea cu Greyhound
Ogar maghiar () [Corola-website/Science/322352_a_323681]
-
Gușterul vărgat (Lacerta trilineata) este o șopârlă din familia lacertide ("Lacertidae") răspândită din peninsula Balcanică până în vestul Asiei. În România trăiește subspecia gușterul vărgat dobrogean (Lacerta trilineata dobrogica) care este descris mai jos. În clasificările mai vechi specia "Lacerta trilineata" cuprindea 14
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
Gușterul vărgat (Lacerta trilineata) este o șopârlă din familia lacertide ("Lacertidae") răspândită din peninsula Balcanică până în vestul Asiei. În România trăiește subspecia gușterul vărgat dobrogean (Lacerta trilineata dobrogica) care este descris mai jos. În clasificările mai vechi specia "Lacerta trilineata" cuprindea 14 subspecii, care în prezent sunt incluse în 2 specii: "Lacerta trilineata" și "Lacerta media": Arealul gușterului vărgat se întinde pe litoralul Croației
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]