551 matches
-
dar sigur - azi mai mult decât ieri și mâine decât azi - să-i cuprindă, se așezară amândoi în zăboveală prelungă și se tachinau până când puterile, gândea fiecare, i-or părăsi de tot... De-ar fi știut Panacoadă la ce trudise văru' Niță în noaptea aia de pomină, ar fi dat drumul și ar fi întărâtat și mai mult câinii îndârjiți ai beștelelii. Prilej nimerit prea cinstitei și anchilozatei sale guri să se pună în mișcare și să-și ia bucătura de
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
au auzit ei că se „procedează” (!). Chiar și-așa, urmările apocaliptice ale unei asemenea „îndrăzneli cosmice” asupra planetei și oamenilor - vieții în general, n-ar fi valorat nici cât negru sub unghie, față de această mârșavă amânare la care îl șicanează văru nevestii lui. Referință Bibliografică: Niță alu Dâră / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 345, Anul I, 11 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
în două cincinale, I-ați băut zeci de ocale... Mai dați-o încolo de țuică Și-apucați-vă de muncă! Spălați putina, și roiu Și lăsați la dracu' țoiul. - Bravo ție, nota zece! Că la vorbă nu te-ntrece Nici Ponta, nici văru' Crin; Hai noroc și să trăim! Moș Ilie-i dă răspuns, Iar chefliii sar în sus. - Moș Ilie, să trăiești. Căci adevărat grăiești Nu-i mai cred nici copilașii Nici nebunii, nici borfașii Că „ei” patria slujește, Dar ne fură
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE POLITICIENII ŢĂRII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360281_a_361610]
-
lângă soba ei rece. Au bocit-o rudele și vecinii, i-au făcut un coșciug de scânduri și au dus-o la cimitirul de pe deal. Căsuța ei a rămas pustie, părăsită, se vede de departe având un singur geam alb, văruit sub forma unui cocoș... Trist va fi însă abia la vară când nu va mai fi biata bătrânică să aibă grijă de copii și de oile altora la păscut, să le spună copiilor povești de demult!... Pustii sunt și marginile
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
un chiț-chiț După cele de-ale gurii Eu nici ziua nu găsesc În cămara de rezervă Nici măcar câte o conservă Rătăcită nefiresc Speriați că fiecărui Teamă-i e unul de altul: Mă’ Chiț-chiț tu dai asaltul Când mă pregăteam să vărui? Ia și tu din raft o carte Care poate n-ai citit-o Că vine anticarul din Quito Și o duce în altă parte. Referință Bibliografică: La patru și zece în zori / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
LA PATRU ŞI ZECE ÎN ZORI de ION UNTARU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360064_a_361393]
-
Iuțalâm, ca să-l încurajez puțin: - Turcule, am să-ți cânt regulamentul..., dar ca să nu ne chiorăie mațele de foame, hai să mâncăm de grabă o conservă, că acum se-ntorc „bașbuzucii” și adio păpică. Am mâncat în fugă, și când „văru Turcu” era gata echipat de luptă crâncenă (în deșertul prostiei bolșevice), postat ca o statuie în poziție de drepți, iar eu citind ca un tragedian primul articol din capitolul „Îndatoririle și drepturile soldatului”, l-am văzut pe Ceapaev cum a
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]
-
parte din „pătura intelectualității retrograde”... mai la coadă cu ei!... N-au ce căuta în rândurile ofițerilor, suna clar și limpede cuvântul partidului, forța conducătoare a poporului român. Apoi, mult ca să mă lămuresc pe mine, l-am și întrebat pe văru' Iuțalâm cum de ăștia au încredere în mine și m-au făcut comandant de grupă la cea mai sofisticată armă, rachete sol-aer, când puteam fi repartizat la direcția lopată, roabă și betoane, la care Turcu-mi răspunde, în tip ce-
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]
-
9 MEHR LIGHT ! Estera văruia camera de înnoptat, cum zicea ea, pentru că Mancuse, bolnav de utrenie, prefera să înnopteze, somnul, aducător de uitare și de moarte, îl oripila. Cu ani în urmă, la Berlin, cu mulatra Aida, sau poate asta se întîmpla la Paris, se
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
destinul. Un alt duh se învârte de o săptămână prin mulțime. Mării tartori, sugaci la conductele statale, sunt prinși de o febrilitate demonica. Niște adunați excitați de oportuniști, ca niște germeni patogeni într-un mediu fertil, dau cu bidineaua să văruiască gardul. Fiecare își are rolul. Nu știu dacă și rostul. Cetatea Olchim fuse pusă cu meterezele la pământ. Ca si cum am fi fost cotropiți de barbari. De primitivi cu ifose. Românul spune: “prostul dacă nu e și fudul, nu e prost
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
destinul.Un alt duh se învârte de o săptămână prin mulțime. Mării tartori, sugaci la conductele statale, sunt prinși de o febrilitate demonica.Niste adunați excitați de oportuniști, ca niște germeni patogeni într-un mediu fertil, dau cu bidineaua să văruiască gardul. Fiecare își are rolul. Nu știu dacă și rostul. Cetatea Olchim fuse pusă cu meterezele la pământ. Ca si cum am fi fost cotropiți de barbari. De primitivi cu ifose. Românul spune: “prostul dacă nu e și fudul, nu e prost
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
festivaluri și alte evenimente încadrate la categoria culturale. Între timp, Bucureștiul geme de mașini de teren parcate pe trotuare, taie tot ce e verde pentru a amenaja terase pline de kitsch-uri fără nicio gândire unitară, sluțește clădirile de patrimoniu văruindu-le la parter și face strategii de fluidizare a traficului care vor avea ca rezultat final doar aducerea mai multor mașini în oraș. Spre comparație, în conferința despre care am pomenit mai devreme, primarul Emil Boc recunoștea că traficul și
Ghici care-i orașul kitsch? Am fost la Cluj și mi-am dat seama cât de calamitat este Bucureștiul () [Corola-blog/BlogPost/339225_a_340554]
-
iar ea a făcut șapte ani la penetinciarul din bănie, mâncându-și unghiile de ciudă, că nici măcar nu luase cei zece mii de lei pe care-i ascunsese după oglindă, bani pe care i-a găsit Năică în momentul când a văruit odaia și a stropit-o cu aiasmă ca să dispară toți dracii din ea. Didina, după ce s-a eliberat, roasă de remușcări, aflând că boierul murise (nemaisuportând umilința din partea societății, s-a spânzurase în foișorul conacului) a mers la mormântul lui
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]
-
Alo! Tăticu! Te rog frumos! Nu te folosi de mine ca Apostrof și vorbește-ți vorba întreagă. Ce tot te dai tu mare și de neînlocuit? Dacă e să te cocoț acum pe un I și să-l convoc pe văru' Interjecție nu te mai spală niciun Pic din lume. Ești un simplu Punct și-atâta tot. Stăteam ca prostu printre rafturi și mă uitam chiomp.Să fie gâlceava semnelor de punctuație scânteia inspirației mele ratăcite. Aveți idee ce idee poa
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
Ăăăă ... hâm ... Foșneli, codeli ... Ce puteau să zică ? Balconistu, hoț mai cu moț și experiență, încercă un răspuns la plezneală : - Ăăă ... Noi ... suntem cu renovarea pereților de pe scară șiii ... . Am găsit ușa deschisă șiii ... ce ne-am zis, hai să văruim și pe la locatari ... . - Zău ? Adică, faceți curățenie. Și în sacii ăștia ce aveți ? Var ? Că pute a varză acră ! - Păi ... scule ... scule pentru zugrăvit - găsi Yală un răspuns la țanc în privirile admirative ale celorlalți doi hoți. Aplauze mai lipsea
TREI DINTR-O LOVITURA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/342132_a_343461]
-
persoanei în cauză, eu și cu el. Firește, nimeni altcineva ! După care muribundul se însenină dintr-odată la față, zâmbi și încercă să se ridice în pat pe coate. Privirile lui erau ațintite undeva peste umărul meu stâng, înspre tavanul văruit în alb. - Mamă, tu aici ? bâigui tremurând. După care recăzu pe pernă și își dădu duhul. Cred că este inutil să precizez faptul că mama lui era moartă de douăzeci și ceva de ani. Venise spiritul femeii după băiatul ei
VIAŢA DUPĂ CORTINA MORŢII (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342660_a_343989]
-
măduva spinării. La margine de țărm m-aș despărți de umbră, oglinda mării-ntinse pierzându-mi trupul verde, cum fiecare-n timp, sub o lumină sumbră, se stinge în durere și-n Dumnezeu nu crede. Striviți lumina-n zori ce văruie vitrine! În cerul mov s-au cuibărit atâția nervi acizi; firescul omenesc s-a scurs pe căi meschine: nevolnice făpturi stau strâmbe-n cioburi de oglinzi. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: OGLINZILE / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
OGLINZILE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341570_a_342899]
-
asta, e rândul tău să-ți pui planul în aplicare, cu Swimathon Iași. Vrei să organizezi un concert de jazz. Vrei un spațiu creativ, în care să picteze toți artiștii neînțeleși. Vrei să faci graffiti 3D în parcare. Sau să văruiești scara blocului și să plantezi panseluțe de-a lungul străzii. Sau ai un plan mai grandios. Vrei să pui pe roate o comunitate care tresare la o pasiune pe care nimeni nu știe c-o împărtășește cu un sfert din
Începe cel mai mare eveniment de fundraising prin înot din țară! [Corola-blog/BlogPost/100306_a_101598]
-
tragic, optează pentru tot ce este grațios ori sublim în acest paradis regăsit, întindere de ape liniștite : ” și câteodată cu resturi de durere în tot acest timp mă eliberez de puținul din mine și alerg pe călcâiele goale înspre biserica văruită în alb... mi-e frică de-atâta liniște în speranța că o voi revedea pe mama și pentru că nu mai am timp mă voi muta în dangătul din clopot să nu vă îngrijorați din mine va porni o altă zi
TEODOR DUME, O NOUĂ CARTE: AZIL ÎNTR-O CICATRICE de TEODOR DUME în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342811_a_344140]
-
de tuci. Odaia avea trei pereți de zidărie, iar al patrulea - cel din exterior, prăbușit în timpul războiului - fusese confecționat de tata, din bucăți de scânduri. Peste acestea, fixase fire de stuf, pe care apoi le tencuise cu lut și le văruise. Ziua pătrundea în odaie printr-o fereastră pătrată, cu patru ochiuri de geam, practicată în peretele de scânduri. Cu toate acestea, vicisitudinile traiului zilnic, într-o Românie aflată în plin proces de reconstrucție, erau inexistente pentru copilul care privea cu
VISUL COPILĂRIEI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343310_a_344639]
-
spălăm cu apă rece, mâncăm ceva și curtea era a noastră. Ne făceam de lucru pe lângă casa, printre pisici, câinele nostru și păsările din ogradă. Le făceam rochițe păpușilor, furăm ouăle de la găini și făceam prăjituri cu flori și pământ, văruiam pomii, le făceam baie bobocilor de rață. Mă mir că n- au murit, i- am spălat cu soda. Gutuiul zâmbea complice. Dragoste de copac. Îl iubeam, fără să știu, făcea parte din decor, era spectatorul nostru în improvizațiile zilnice din
GUTUIUL de DANIA BADEA în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380021_a_381350]
-
un pic. Intră pe rețele de socializare. Cunoscu astfel o japoneză simpatică, cu o poză drăgălașă, o turcoaică atrăgătoare, o chinezoaică fascinantă, o poloneză dulce și ...pe Consuelo, din America de Sud, din Chile...sau mai bine spus, așa zicea ea, că văru’ Manuel a găsit-o în Pensylvannia. În magia sărbătorilor de iarnă i se păru totul atât de romantic! Să cunoască o fată de pe tărâmul telenovelelor... aceste filme, la care mama și vecinele sale se uitau zilnic, cu atâta patimă! Și
DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL: “ÎNDRĂGOSTIT DE-O UCIGAȘĂ-N SERIE DE PE INTERNET” SAU „IUBIRE CRIMINALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381839_a_383168]
-
cântă, cred! Lumina din cuvinte încet mi se destramă, Culorile pe pânză s-au veștejit de-acum Și simt cum de o vreme nu mai încap în ramă Când pașii mei, trudiții, se-ntunecă pe drum... Mă duc să-mi vărui pomii cu mâna tremurândă, O mierlă se aude prin crâng de Nicorești Și umbra mi se pare ciudată, stând la pândă De parcă mă întreabă: străine, cine ești? Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Vreau să mă-ntorc acasă... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe
VREAU SĂ MĂ-NTORC ACASĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380384_a_381713]
-
Cu alte cuvinte, Biserica și martiriul se adeveresc reciproc. Interpretarea cea mai pro-fundă a martiriului este dată în mărturisirea cuvântului Bisericii despre harul eshatologic învingător și biruitor, prin care mucenicii, de ieri, de azi, dintotdeauna, se împlinesc pe ei înșiși văruind lumea. Martirul și mucenicul dă mărturie lumii pentru Biserica lui Iisus Hristos în care el rămâne prin jertfa sa. Totodată, el vorbește tuturor creștinilor și tuturor timpurilor, spunându-le că moartea lor nu este zadarnică, ci ară¬tând felul autentic
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
Neguri) Poetul își alină, totuși, supărarea din iubire - cedând, înțelept, anotimpul bucuriei copiilor, izbutind delicate și frumoase versuri, proaspete, cu o notă de voioșie coșbuciană: Iarna-și cerne-ncet făina Peste sat și peste vale, Iar pe cer stinge lumina Văruind bătrâna cale. . . . . . . . . . . După prânz, spre sat coboară Zarvă dinspre derdeluș, Țâncii fug pe ulicioară, Mamele-i strigă din uși; Fac pe dealuri gălăgie De sperie curcile, Târlie după târlie Zboară ca nălucile; Unii fac moși de zăpadă, Cu ochi magici
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
unde s-au rătăcit mâinile tale, mama, poate sub pieptul muntelui urcat de atâtea ori cu traista sorții în spate nădușind amarnic zângăneau pe umerii tăi greble și furci pentru surghiunul ierbii de o parte eu - de cealalta năduful poate văruind pereții pentru ziua de Paste ți-au rămas agățate de cer poate sfâșiate de truda zilelor au căzut în odihnă pe coapsele timpului undeva, în adâncul meu, nu contenește plânsul suspinele beau lacrimi și mănâncă durere de aceea copilului îi
NU-MI AMINTESC... de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373507_a_374836]