343 matches
-
Mușețelul se combina cu tămâia din biserică și cu mirosul de mâl din lac, căci - ca orice mânăstire ortodoxă - avea și aceasta un lac, vestigiu al timpului când se pescuia pește pentru zilele de post. Îmi plăceau praful drumurilor, căsuțele văruite, satul micuț cu ulițele lui, mirosul de lână de oaie care plutea în aer, fumul de seară, din curțile țărănești. În alte dăți, mergeam să ne plimbăm de-a lungul lacurilor, în Parcul de Cultură și Odihnă care s-a
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
și cămașa de pe el pentru un prieten. Era iubit de toți oamenii comunei. Satul era alcătuit din bulgari, oameni gospodari, harnici. Iordache era directorul școlii și locuia la școală. Avea un beci, conform obiceiului locului: intrai într-o cameră văruită, cu masă și scaune, de aici încolo începând hruba propriu-zisă unde se ținea butoiul de vin și ce mai era de ținut. și era tocmai locul potrivit pentru începutul sărbătorilor. Sărbători ca sărbători, dar inima a făcut explozie cât mii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
comunal și cu moș Mitea Anghelov, gardistul satului. Satul avea o singură uliță care, când ploua, devenea capcană pentru pantofi prin densitatea și adâncimea noroiului. Partea dinspre sud era locuită mai mult de ucrainieni, cealaltă de bulgari veniți de la Cișmeaua Văruită. școala era în câmp, fără măcar un țăruș de gard. Probleme. Directorul școlii de centru, Avram Popovici, ne-a întâmpinat cu ostilitate. Aceeași ostilitatea o strecura și în comportamentul primăriei, producția de rău fiind la el un fel special de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
-și roadele și în rezultatele la învățătură ale copiilor. și tot gândind la roade chibzuiam să punem pe unul dintre cele trei hectare o livadă. Dar de unde puieți? știam că locuitorii din Marineanca, majoritatea bulgari, aveau rădăcinile în comuna Cișmeaua Văruită, la 10-12 kilometri depărtare. De acolo veniseră moșii și strămoșii lor și tot de acolo își mai alegeau mirese unii flăcăi din Marineanca. Mai știam că de acolo se ridicaseră trei frați, Nicolaie, Gherasim și Chiril Constantinov - Atmajov, care își
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de stat de la Istrița, județul Buzău. Ceilalți frați erau tot ingineri agronomi. și iată că într-o noapte scriu un fel de scrisoare-adresă-rugăminte inginerului N.Constantinescu. I-am spus că locuitorii sunt de-ai lui, bulgari de obârșie de la Cișmeaua Văruită, că am făcut planul, pichetarea și gropile pentru puieți și că împreună cu sătenii așteptăm un semn de bunăvoință de la domnia sa, semn care meri să se cheme. și gata. Dumnezeu cu mila. De înțeles ne înțelegeam mai bine cu sătenii decât
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și cum râsul e ca râia, a trecut la ceilalți. Deși trăiau în același sat ucrainieni și bulgari și doar un moldovean, moș Ion Catană, nu se făceau căsătorii între aceștia. Nu se făceau căsătorii nici între bulgarii din Cișmeaua Văruită și cei din Marineanca, care aveau originea din Cișmea - pe de o parte, și între bulgarii din Dermendere, pe de altă parte. Cei din Cișmeaua Văruită erau mai bogați fiindcă se ocupau cu viticultura iar cei din Dermendere erau mai
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
se făceau căsătorii între aceștia. Nu se făceau căsătorii nici între bulgarii din Cișmeaua Văruită și cei din Marineanca, care aveau originea din Cișmea - pe de o parte, și între bulgarii din Dermendere, pe de altă parte. Cei din Cișmeaua Văruită erau mai bogați fiindcă se ocupau cu viticultura iar cei din Dermendere erau mai săraci și mai cheflii. Cei din Dermendere ziceau că cișmelenii nu-s doar zgârciți, da-s și fuduli. și totuși am spart obiceiurile. Fiica lui moș
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
un alai curios, nici vesel, nici trist, mulțime de oameni nedespărțită până la Dermendere. Ni se rupea inima. Dar ce să-i faci? Viața e viață. Cu o săptămână înainte fusesem la Sofian și aranjasem să se facă necesara curățenie și văruitul în camerele în care aveam să stăm. Ne-a sprijinit sora revizorului școlar, tânăra învățătoare Cornelia M Stratula. Spre apusul soarelui, când am ajuns, totul era pus la punct și până s-a înnoptat lămpile erau pregătite să lumineze sărăcăcioasa
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și oficial al vreunui amfiteatru în care s-au așezat întru savantă ascultare minți luminate. Pe de altă parte, banalul, modestul termen "popular", implicând imaginea unei mase amorfe, un auditoriu pestriț și superficial, adunat eventual în vreun cămin cultural proaspăt văruit, dar cu ușa desprinsă din una dintre balamale. Iar când între "prelecțiuni" și "populare" se mai interpune complexantul și de nimic bun anunțătorul "filosofice", situația de-vine cu adevărat delicată. Ce caută, așadar, acești termeni atât de diferiți unul lângă
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
condiții ca la balul precedent. De data aceasta realizăm mai puțini bani, încheiem un nou proces-verbal în care se menționează și suma nou realizată, consemnând negru pe alb suma pe care președintele sfatului o datora școlii. În scurt timp facem văruitul și micile reparații și așteptăm momentul redeschiderii școlii. Președintele repartizase un trunchi de stejar cam de 5 m3 pentru nevoile școlii, deși mai aveam lemne de foc economisite. Era bine venit acest buștean. Tocmai când credeam că e mai bine
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
cu care se realizează sculurile de fire S scarpă femeie rea (scorpie) scălâmbăiat anormal, strămb scăuneciu scaun rotund cu trei picioare secrement efortul de a realiza o lucrare dificilă sfara lui independent, de capul lui sfleder burghiu slăbănog deșirat spoit văruit stelaj dulap de bucătărie staghilă scîndură la pat așezată la perete pentru protecție împotriva frigului stingheriu singur, singuratic strai plapămă din lână străjac saltea cu paie stropșit zdrobit struț chiflă, folosită la pomeni sucăciță bucătăreasă, femeie ce servește la mesele
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mai verde, aerul mai viu și apele mai răcoritoare, apoi și locuitorii erau parcă mai altfel decât cei de pe la șesuri; erau mai nalți, mai bine făcuți, mai sănătoși, mai cuprinși. Aveau fiecare coșere încăpătoare, vite în ocol, case curate, bine văruite, acoperite cu draniță 182 și împrejmuite cu grădini pline de pomi roditori. De câte ori treceam prin sate, toți cânii întărtați 183 de veselia noastră gălăgioasă ne ieșeau înainte și ne făceau alai, iar copiii se uitau al noi cu ochi mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
din Lunca care trebuia îndeplinit până la 1 iunie 1949: 1. Realizarea planurilor de muncă pe clase și școală până la 1.06.1949; 2. Se vor organiza 8 serbări școlare; 3. Construirea unei părți noi de școală și reparația gardurilor; 4. Văruitul localurilor de școli; 5. Intensificarea muncii pentru alfabetizare; 6. Lucrări practice în grădina școlară cu elevi, pentru realizarea unei culturi sistematice și instructive pentru elevi și convingătoare pentru săteni; 7. Intensificarea activității în Căminul Cultural și A.R.L.U.S
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
începea de lângă Curtea lui Sterian și se întindea, în Nord, până la Vasile a Luchii (Bârgăuanu). Pârâul l-a apucat curgând pe unde curge și acum. Descântece: nu știe. Cimilituri: Curelușă unsă pe sub pământ - Șarpele Am o căsuță frumoasă, mititică frumosă văruit și nicăieri bortilită. - Oul Susă bat tobele, josă curg negurile. - Sita 471 Forme de desfășurare: bătrânii mergeau la crâșmă; tinerii făceau horă tot pe lângă crâșmă. Crâșmarul tocmea lăutarii și flăcăii plăteau crâșmarului. Alteori, flăcăii cumpărau hanul (închiriau pentru ziua respectivă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aproximație din puținele mărturii rămase. Nu lipsită de interes este descrierea Constanței Dunca (realizată din amintirile copilăriei) referitoare la interiorul locuinței Eminoviceștilor de la Dumbrăveni: o odaie mică, joasă, sclipitoare de curățenie, apoi o alta mai mare. Aici iarăși pereți albi, văruiți, dar și perdele albe, dese, slobozite. Miros mare de sulcină, podele uscate, gălbii, proaspăt unse cu lutișor galben. La dreapta două divanuri cu macaturi și saltele de lână roșii și verzi, țesătură de casă. Între ferestre o masă de cărți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
sătul de lutul de la Dumbrăveni și păstrând în minte modelul caselor din Botoșani cu care a avut atâtea necazuri, dar pe care le regreta. În al treilea rând, trebuia renunțat la praful de piatră de pe pereții exteriori, care erau doar văruiți, așa cum îi vedem în toate cele patru fotografii-document. În filmul lui Octav Minar din 1919, și casa și bisericuța apar de asemenea văruite. Prilejul remedierii tuturor scăderilor casei s-a ivit la sărbătorirea a 150 de ani de la nașterea poetului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
regreta. În al treilea rând, trebuia renunțat la praful de piatră de pe pereții exteriori, care erau doar văruiți, așa cum îi vedem în toate cele patru fotografii-document. În filmul lui Octav Minar din 1919, și casa și bisericuța apar de asemenea văruite. Prilejul remedierii tuturor scăderilor casei s-a ivit la sărbătorirea a 150 de ani de la nașterea poetului, când, cu fonduri alocate de Ministerul Culturii, casa memorială a fost restaurată și completată în interior cu obiecte și mobilier de epocă. Astfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și vântul atingea *** de clopot... clopotul abia atins suna dulce, foarte dulce și melodios 88. În fiecare zi, copilul, imaginativ prin excelență, urcă în vis la cer cu îngerașii desenați pe catapeteasmă, ori este cuprins de melancolia lunii în preajma crucilor văruite ale țintirimului. Deși trăiește frica în toată amplitudinea sa, căci întunericul îl sperie, copilul încearcă totuși un fel eroic de a scăpa de gândul moroilor din cimitir, pentru a pătrunde dincolo de jocurile și de umbrele nopții, sau, poate și din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
basm cuprinde întregul tablou. Așa trebuie să fi fost interiorul dependinței, văzută cu ochii copilăriei, din moment ce o găsim descrisă aievea, în amintirile unei sătence: o odaie mică, joasă, sclipitoare de curățenie, apoi o alta mai mare. Aici iarăși pereți albi, văruiți, dar și perdele albe, dese, slobozite. Miros mare de sulfină, podele uscate, gălbii, proaspăt unse cu lutișor galben 50. Atmosfera de interior generează o intensă stare poetică: Îmi place-atuncea-n scaun să stau în drept de vatră,/ S-aud cânii sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
rău că am lăcuit pupitrul de comandă... O să vă simțiți dumneavoastră mai bine cît o să dureze pilotarea. Știți, eu mă simt alt om, parcă mai bun, mai fericit, cînd sînt îmbrăcat cu haine noi, ori stau într-o cameră proaspăt văruită... Îmi face un semn de salut și pleacă spre interiorul combinatului, în direcția unde este clădirea separatorului. Intru pe culoarul de la parter al pavilionului administrativ, trec de scări și mă îndrept spre ușile celor trei lifturi. Un moment, merg și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
dulcea și voluptoasa somnoroșie a lunei. Prin lumea rumănă de apunerea frumoasă trece călugărul nostru, neluând parte la fărmecata stare a firei, plin încă de impresiunile ciudatei sale întîmplări. De departe se văd turnurile strălucitoare ale bisericelor Iașilor, casele frumos văruite, cu streșine vechi peste care vărsa o viorie lumină răsăritoarea lună. El își grăbi pașii, până ce intră în târg. O uliță strâmtă, cu case vechi și hârbuite a căror caturi de sus erau mai largi decât cele de jos, așa
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
a noastre (lucru ce arată relativitatea adevărului), adeseori, zic, conversez cu lampa mea verde și veche și mă uit sub cojocirocul ei, când fâlfâie fantastic, ca și când i-ar fi dor de tavan. Când privesc vis-a-vis de mine, în păretele rău văruit, văd onorabila mea umbră, cu nasul cam lung și căciula peste ochi, și-mi fixez ochii la ea și cuget... cugetarea mea e vorbă pentru ea, căci ea mă înțelege și-mi răspunde tot în gândiri lungi si deșirate la
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
culmea Pungeștilor. Pe lângă nisipărie era un drumeag, tot timpul cu iarbă deasă pe el ca semn că nimic nu trecea pe acolo, iar în capăt, cocoțată pe culmea cea mai înaltă a nisipăriei abia se zărea o coșmelie de casă văruită cândva dar acum bălțată cu lut, casă unde nici unul dintre copiii pe care- i cunosc nu fuseseră niciodată. Trăia acolo de unul singur un tip ciudat pe care nu prea știa lumea cum îl cheamă dar toți îi ziceau Harpău
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
se deformaseră și i se strâmbaseră din pricina artritei. - Vrei să te las singur? m-a întrebat Rotari, punându-mi o mână pe umăr. Am clătinat din cap. Eram mândru de faptul că în curte se măturase bine, zidurile erau proaspăt văruite, iar porțile și obloanele, unse. Mi-au dat lacrimile privind banca de piatră de lângă puț; în locul acela de sub rodiu obișnuia să stea maică-mea când cosea și broda. Taică-meu a apărut în ușa casei, sprijinindu-se în toiag. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
până la ultimul etaj. În atenția noii conduceri vor trebui să stea următoarele probleme: a) studierea posibilității de a concentra spațiul Facultății ținând seama și de faptul că la ultimul etaj există aparatură grea; b) reabilitarea spațiilor de învățământ și cercetare (văruit, mobilier). Pentru aceasta vor trebui prevăzute sume din bugetul Facultății, la începutul anului calendaristic, când se construiește acest buget și, de asemenea, căutate fonduri extrabugetare. În ce privește dotarea laboratoarelor, aici trebuie să ne referim la laboratoarele cursurilor fundamentale (ciclul I) și
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]