349 matches
-
barca plină: cegă, crap, păstrugă. Plătica, oricât ar fi de mare, o aruncă Înapoi În apă, că are prea multe oase și prea puțin gust. Se Încing focurile sub ceaune și sub grătarul lui Tatapopii. Pescarii, dacă le dai o vadră de vin și câteva sticle de țuică, se fac și bucătari. Lumea se pune pe băut și pe Înghițit mizilicul. De obicei, copiii Își aduc de acasă demâncarea și-și aștern să mănânce pe jos: ori pe nisip, ori În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fotoliul de răchită Împletită din care obișnuiam a contempla lumea cu ochii Închiși - prieten drag, și el, ce-mi ocrotea odihna trupului și nestarea minții și a sufletului -, un butoi cu doagă de stejar În care se găseau douăzeci și cinci de vedre de vin curat și roșu, un butoi de dud, cu zece vedre de frunte de tescovină (acestea două rog a mi se restitui În natură, ele ca și conținuturile lor - pentru respectarea neabătută a adevărului țin să se consemneze că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Închiși - prieten drag, și el, ce-mi ocrotea odihna trupului și nestarea minții și a sufletului -, un butoi cu doagă de stejar În care se găseau douăzeci și cinci de vedre de vin curat și roșu, un butoi de dud, cu zece vedre de frunte de tescovină (acestea două rog a mi se restitui În natură, ele ca și conținuturile lor - pentru respectarea neabătută a adevărului țin să se consemneze că din butoiul de stejar fuseseră luați cinci litri și jumătate, vin cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
aibă cu ce-și cumpăra rachiu. Când au venit comuniștii la putere, ai lu’ Untură-n Căciulă erau aproape calici, mai aveau, așa, ca la un pogon de vie pe care nu-l vânduseră pentru că mai luau de pe el câteva vedre de vin și damigene de țuiculiță. Pentru că știa să se semneze și era sărăntoc, l-au luat comuniștii de bun și l-au trimis la o școală de partid. Când s-a Întors, a Început să ne asuprească și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
bune și la locul lor, sfințite, dar de unde bani? Vodă, însă, împreună “cu sfatul de obștie s-au socotit ca acum la slujba vădrăritului anului acestuia 1795, afară de opt bani vechi obicinuitul vădrărit și afară de câte un ban nou de vadră, banul milii, să se mai ia încă câte doi bani noi de toată vadra, pe tot vinul ce să ia vădrărit , cu care bani... să se plătească casăle ce s-au cumpărat și casăle ce s-au făcut și meremetul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de obștie s-au socotit ca acum la slujba vădrăritului anului acestuia 1795, afară de opt bani vechi obicinuitul vădrărit și afară de câte un ban nou de vadră, banul milii, să se mai ia încă câte doi bani noi de toată vadra, pe tot vinul ce să ia vădrărit , cu care bani... să se plătească casăle ce s-au cumpărat și casăle ce s-au făcut și meremetul ce au fost trebuitor la casăle cumpărate”. --Vodă motivează punerea acestei dări prin faptul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și scăpăciune din toate, neavând de nicăiuri nici un fel de agiutorință”. Drept urmare hotărăște să fie scutită de dări pentru o sută cincizeci de oi, douăzeci și cinci de vite - vaci, boi, cai și iepe. La vremea vădrăritului se vor scuti trei sute de vedre de vin și patru pogoane de vie. Apoi zece oameni streini ce ș-ar găsi fără bir în vistierie... să fie scutiți”. Scutire, scutire, dar nu chiar pe degeaba, ci: „pentru a gusta mila ce am făcut... cu aceasta... mănăstire
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
s-au zidit din temeliie aice în orașul Ieșilor unde să... prăznuiaște hramul... marelui ierarh... Spiridon, și o am miluit-o să aibă pururi a scuti... nici un ban să nu plătească”... pentru 500 de stupi, 500 de oi,700 de vedre de vin, vite și cai. Apoi la 21 ianuarie 1757 (7265) același voievod dăruiește mănăstirii venitul cântarului din Târgul Făinii: câte un leu pentru fiecare sac de făină vândut. Toate cele făcute până aici sunt bune, fiule, dar abia acum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ei a trebuit să i-o smulgă cu cleștele. O și văd pătându-și bluza cu sânge, rupându-și nasturi și breteaua de la sutien, plângând la comandă până i s-au înro[it ochii, zburlindu-și părul și deșertând trei vedre de minciuni. Nu am de ce să învinuiesc lumea că i-a dat crezare. Și eu aș fi crezut-o pe păpușica aceea frumoasă cu limbă de diavol. Îmi imaginez că a ajuns acasă plângând, că a refuzat să spună imediat ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
ă)tat(e) de leu și de varnița mare câte un leu,... iar pentru locul ce șăd ei să de câte un leu de casă pe an... Așijderea și pentru crâșmă... să dea venit mănăstirii pe bute de 140 de vedre un leu și pe polobocu de 80 vedre gium(ă)tat(e) de leu... și din pomi zăciuiala după obicei”... ― Acest voievod s-a arătat foarte darnic, părinte. ― Am mai putea spune și altele despre Dealul Păunului și despre vodă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mare câte un leu,... iar pentru locul ce șăd ei să de câte un leu de casă pe an... Așijderea și pentru crâșmă... să dea venit mănăstirii pe bute de 140 de vedre un leu și pe polobocu de 80 vedre gium(ă)tat(e) de leu... și din pomi zăciuiala după obicei”... ― Acest voievod s-a arătat foarte darnic, părinte. ― Am mai putea spune și altele despre Dealul Păunului și despre vodă. Ia încearcă să le înșiri, dragule. ― Întâi, că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ia o asemenea hotărâre. Iată ce spune: “Printr-acest hrisov al domniii mele, hotărâm ca să aibă mănăstirea... Dancul a scuti pe tot anul... câte trii sute cincizăci stupi de desetină și câte doao sute oi de goștină și câte patru sute vedre vin de vădrărit”. ― Din câte știm, părinte, cu acest hrisov al lui Costandin Dimitrie Moruzi se încheie șirul documentelor referitoare la mănăstirea Dancu. ― De altfel, în 1903, mănăstirea, fiind în pragul prăbușirii, va fi demolată. În timp ce rostea aceste cuvinte, am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
marea era deasupra lor, și toată partea dinapoi a trupurilor lor era înlăuntru. 26. Grosimea ei era de un lat de mînă, și marginea ei era ca marginea unui potir, făcută ca floarea crinului. Avea o încăpere de două mii de vedre. 27. A mai făcut zece temelii de aramă. Fiecare temelie era lungă de patru coți, lată de patru coți, și înaltă de trei coți. 28. Iată cum erau temeliile acestea. Erau făcute din tăblii, legate la colțuri cu încheieturi. 29
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
pietrele acestea un altar în Numele Domnului. A făcut împrejurul altarului un șanț, în care încăpeau două măsuri de sămînță. 33. A așezat apoi lemnele, a tăiat juncul în bucăți și l-a pus pe lemne. Apoi a zis: "Umpleți patru vedre cu apă, și vărsați-le pe arderea de tot și pe lemne." Și au făcut așa. 34. Apoi a zis: "Mai faceți lucrul acesta o dată." Și l-au făcut încă o dată. Apoi a zis: "Mai faceți-l și a treia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
carii iaste diasupra Socolii, la Codrul Iașilor,...la care lăcuind călugărași și pentru chivernisala călugărașilor și deschiderea acei biserici am socotit domniia mea și...am miluit ace sfântă biserică: de la beciul gospod și câte o giumătate di vin de triidzăci vedre de la pivnița gospod. Așijderi și din vama mare să li să de câte o ocă di undilemnu pe lună și câte o litră tămăi pe lună, peste tot anul.” Ce știu sigur este faptul că „Săhăstria ...carii iaste diasupra Socolii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
că „Săhăstria ...carii iaste diasupra Socolii, la Codrul Iașilor”, este Schitul lui Tărâță, părinte. „ Asta așa-i. Da’ spune-mi repede, dacă poți, cât vin primeau călugării de Sihăstrie într-un an „de la pivnița gospod?” Să socotim, părinte. Dacă o vadră are zece litri, iar ei primeau „triidzăci vedre”, asta înseamnă vreo 300 de litri de vin. Îi mult, îi puțin? Asta n-o știu, părinte. „ La vinișorul ista mai adaugă și pe cel adus de enoriași la praznice sau cine
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Iașilor”, este Schitul lui Tărâță, părinte. „ Asta așa-i. Da’ spune-mi repede, dacă poți, cât vin primeau călugării de Sihăstrie într-un an „de la pivnița gospod?” Să socotim, părinte. Dacă o vadră are zece litri, iar ei primeau „triidzăci vedre”, asta înseamnă vreo 300 de litri de vin. Îi mult, îi puțin? Asta n-o știu, părinte. „ La vinișorul ista mai adaugă și pe cel adus de enoriași la praznice sau cine mai știe la ce sărbători și lucrurile se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
a venit încă ceasul." 5. Mama lui a zis slugilor: Să faceți orice vă va zice." 6. Și acolo erau șase vase de piatră, puse după obiceiul de curățire al Iudeilor și în fiecare vas încăpeau cîte două sau trei vedre. 7. Isus le-a zis: "Umpleți vasele acestea cu apă." Și le-au umplut pînă sus. 8. "Scoateți acum", le-a zis El, și "aduceți nunului." Și i-au adus. 9. Nunul, după ce a gustat apa făcută vin, el nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
și șuncă fiartă, și carne de porc, și porumb copt, și cartofi, și fasole, și tăvi cu mămăligă, și pișcoturi calde, și găluște cu mere, și cu piersici, și tot soiul de dulcețuri și peltele, și plăcinte, și prăjituri, și vedre de vin și, Doamne, dacă vedeai cum Înfulecau Bob și Rufus Alexander și Fate Patton, vorba mamei, ziceai că n-au mai avut parte de-o masă omenească de la-nceputul războiului, și cred că nu era departe de adevăr. Că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și sportul optimizează potențialul biologic, stimulînd direct dezvoltarea morfo-funcțională. Absența mișcării conduce la disfuncții ale căror dimensiuni sînt greu de anticipat. * FUNCȚIA EDUCATIVĂ Este cea mai complexă funcție dezvoltînd toate laturile personalității umane: morală, intelectuală, estetică, tehnico-profesională. Din punct de vedre al dimensiunii morale, activitatea fizică determină un comportament corect, în întreceri, competiții, dar și în viața de toate zilele, întregind personalitatea individului din acest punct de vedere. Intelectual, mișcarea contribuie la stimularea memoriei, imaginației, gîndirii și conștientizarea subiecților. Spusele lui
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
să public în Germania. Așa trebuie, spuse doctorul Pervoiedov fluturând bisturiul neatent. ă Păi, atunci scrie-l în germană. ă Metoda Pervoiedov... Cu siguranță sună bine. Doctorul Pervoiedov se încruntă. Din nefericire, metoda pe care o propui, din punct de vedre științific, este fără sens. Dacă ar fi să îmi leg numele de ea, ar însemna să pun capăt carierei mele de profesor patologist. ă Dar va fi foarte bine primită în cercurile juridice. ă Ah, da. Nici nu mă îndoiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
și am văzut un convoi de mașini uriașe apropiindu-se încet, erau combinele, cu tot cu remorci, și mașina pompierilor, un colectivist îndrepta un jet de apă spre grâu, și mai veneau două camioane încărcate cu butoaie cu apă, colectiviștii aruncau cu vedrele apă peste grâu, una din combine era condusă de tatăl lui Puiu, când a trecut pe lângă mine l-am auzit înjurând lung, deodată m-a apucat din nou tusea și ochii mi s-au umplut de lacrimi, am văzut apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
degetelor. - Și ce-a făcut... L-a găsit dimineața spânzurat în beci. Nevastă-sa l-a găsit. Totolea îi zicea omului ăla. Lăsase și caneaua de la butoi deschisă. Un butoi de treizeci și două de găleți. Vă dați seama câte vedre de vin au pierdut ai lui Totolea la revoluție! Ce-a fost la gura lor... Bătrânul oftă. - Neamul lui Nisip a fost cu politica veche. A dat și un martir pentru democrație. Teofil Nisip, candidat la trei alegeri. L-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
discuții, s-a terminat istoria, nu mai este, aia cu antichitatea, cu capitalismul, comunismul, toate a ajuns la capăt și nu mai e în stare nimeni să mai facă o istorie. Ca cum s-ar termina gogonelele de la murat. Sau vedrele din butoi. Ca la Totolea. Că dacă te-ai spânzurat tot se cheamă că s-a terminat istoria. Și nu mai este nici grădini unde să pui gogonele, nici vii să mai faci vin la anu’. Și ce te faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de abia pe la două noaptea, într-o linie de cinci bandiți: eu, Cordaci, Marafete, Cârpeală și Geamu. O ucenică ne-a scrijelit cu o șindrea cruciulițe pe piept. Alta, crăcănată, ne-a împroșcat, dintr-o tufă de busuioc, cu o vadră de apă sfințită. Ne-am încordat fizicul și ne-am mijit felinarele. S-a auzit din nou un răcnet, numele ne fuseseră strigate, ne-au împins din spate, am închis binoclurile și-am sărit printre focurile vii. Iar de cum ne-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]