27,085 matches
-
un scriitor extraordinar. Și nu profit aici de deja clișeizata ambiguitate între memorialistică și literatură. Nu spun că ba e literatură, ba e document de epocă. Avem de-a face cu un roman autobiografic, valoros nu prin document ci prin valul de viață pe care îl suflă asupra unei epoci deja îndepărtate - perioada interbelică. Bîrfele și aventurile Bucureștilor, figuri politice cunoscute puse într-o lumină diferită, o perspectivă ușor detașată asupra vieții capitalei, din partea unui om pentru care limba română a
Istoriile conului Georgică by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15192_a_16517]
-
speciale au toate șansele să-i covârșească numeric pe cei atrași de idolii lor precum muștele de lampă. E drept, nu toți polițaii sunt localnici: unii sunt aduși din județele învecinate, după vechea tradiție ceaușeștiană. Printr-o ciudățenie a sorții, valurile de oameni în uniformă dispar ca înghițiți de pământ îndată ce "obiectivul" a părăsit "dispozitivul". M-am întrebat de nenumărate ori: cu ce se ocupă această întreagă populație militarizată în intervalul dintre două "acțiuni" oficiale? Pe străzi nu-i găsești nici
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
să cantoneze în cinefilia prea departamentală. Este adevărat însă că - aici Alex. Leo Șerban pune punctul pe i - cineastului omagiat i se atribuie o subclasare a cinefiliei, nu fără un surîs ironic sau snob către "ceilalți" - meteahnă poate a noului val: "Tarkovski învață din și dialoghează cu înțelepciunea lumii, pe care o descoperă, se pare, a fi una foarte anemică și rară prin cinemateci, în schimb bogată și densă în pinacoteci, natură, muzee...". În schimb, definirea cineastului rus prin comparare cu
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
bine înarmat cu informații culturale de substanță, „cutezătorul Veniamin” - nume dat de Gala Galaction protejatului său - pornește o insurecție juvenilă împotriva tuturor clișeelor pe care vrea să le curețe „de zgura unanimei înțelegeri”. Deși debutul său poetic în revista ieșeană Valuri (1914), precum și primul volum intitulat, biblic, Tăgăduința lui Petru (1918) rămîn fără ecou, Fundoianu continuă să facă risipă (și paradă) de idei literare și teme diverse în reviste ca : Rampa, Adevărul literar și artistic, Contimporanul, Sburătorul literar etc.. Negativist cu
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13384_a_14709]
-
Mă refer la prezențe de tipul România Mare. Cred că ar fi interesant să punctăm (...) problema limitelor libertății și a limitelor pluralismului” (pp. 289-290). Puși în fața unei asemenea întrebări cei mai mulți dintre politicienii români s-ar fi lăsat, probabil, duși de val și ar fi cîntat în struna iacobinismului politically correct al reporterului. Nu însă și Valeriu Stoica. Acesta fandează elegant și dă lovitura decisivă cu grația toreadorului care își înfige spada în gîtul taurului: „în democrație trebuie să admitem și opiniile
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
s-o impulsioneze rămînea deschisă tuturor actorilor modernității. Nu se mulțumea să facă un gol, ci păstra o anume încredere în viitor, un viitor însă eliberat de toate imposturile partizane și deschis la adevărata utopie. Ar merita să cităm integral valul de chemări răzbunătoare și potopul de cuvinte eliberate. Tot tineretul lumii se poate regăsi și acum în acest incendiu superb. Pentru plăcerea lecturii, iată cîteva perle Dada: «Sînt împotriva sistemelor, cel mai acceptabil dintre sisteme este acela de a nu
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
prilejul pentru o întreagă pătură de complexați să aducă în discuție tema urii pe care ne-ar arăta-o, cică, Europa (și, prin extensie, întreaga lume). Să fim serioși. Câți dintre acești „refuzați” exultă la ideea că în România vin valuri de chinezi, arabi, ucraineni, africani, ba chiar și moldoveni? Oare nu-i privim și noi cam în felul în care suntem priviți atunci când mergem în străinătate? Nu văd ce motive de încântare ar avea germanul sau francezul când mă vede
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
încântare ar avea germanul sau francezul când mă vede poposind pe gazonul lui, dormind în curtea lui din spate, apoi cerșind, pentru ca la urmă să încep să-i cotrobăi prin frigider? Personal, sunt uimit de toleranța occidentală, supusă unui nesfârșit val de imigranți. Mai întâi cei din colonii (pe care și-i binemerită, de altfel!), apoi cei din Estul Europei, sau, mai precis, dintr-o anumită zonă a Europei Răsăritene: România, Bulgaria, Albania. Sunt uimit chiar de îngăduința arătată doamnei Puwak
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
proiect, deopotrivă atitudinea postbizantină și cea postrenascentistă față de statuar. Reprezentînd un comportament spiritual care refuză chipul cioplit și orice fel de elogiu adus imanenței, grecul Myrodias a realizat o formă mai degrabă decorativă, derivată direct dintr-o civilizație marină, a valului, și din convenția drapajului amplu atît de familiar picturii bizantine, în vreme ce Caciorgna, lipsit de orice complex în fața tridimensionalului, a realizat o formă epică, a cărei discursivitate suplinește absența figurativului propriu-zis. Tot în spațiul unei construcții decorative, dar cu o mai
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]
-
contraperformanțele economice păgubos minate de un soi de mit (post)modern: Investitorii străini. Drept urmare, oriunde ai merge în România prezentă, gunoaiele și dejecțiile - la propriu și la figurat - tind alarmant să sufoce vitalitatea acestui „popor român”, supraviețuind miraculos vicisitudinilor abătute val după val, de milenii, în spațiul „carpato-danubiano-pontic”. Tot mai mulți tineri, încurajați din răsputeri adeseori de propriile familii, se orientează în zilele noastre către emigrare după școlarizarea temeinică efectuată în țară. Depre aceste fenomene îngrijorătoare s-au scris/spus multe
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
păgubos minate de un soi de mit (post)modern: Investitorii străini. Drept urmare, oriunde ai merge în România prezentă, gunoaiele și dejecțiile - la propriu și la figurat - tind alarmant să sufoce vitalitatea acestui „popor român”, supraviețuind miraculos vicisitudinilor abătute val după val, de milenii, în spațiul „carpato-danubiano-pontic”. Tot mai mulți tineri, încurajați din răsputeri adeseori de propriile familii, se orientează în zilele noastre către emigrare după școlarizarea temeinică efectuată în țară. Depre aceste fenomene îngrijorătoare s-au scris/spus multe fraze în
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
încurajați din răsputeri adeseori de propriile familii, se orientează în zilele noastre către emigrare după școlarizarea temeinică efectuată în țară. Depre aceste fenomene îngrijorătoare s-au scris/spus multe fraze în ultimul deceniu. Dacă însă au curs pînă acum destule valuri de proteste în mass-media pe tema poluării solului și a apelor patriei, nu țin minte să fi auzit mai mult de două-trei voci ale lucrătorilor din acest domeniu al vieții oricărei societăți civilizate despre poluarea fonică. Fenomenul nu e, de
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
de vacanță, ai prins un tren și ajungi pe litoral. Fugi de asfalt, de clădirile stas ale orașului. Descinzi pe plaja inundată de soare și policromie în mișcare. Ocolești precaut palmierii d-lui Agathon și dai să te reîmprietenești cu valurile care, într-adevăr, te recunosc, întrucît îți ling pe dată, lingușitor, tălpile - limbi uriașe, reci, foșnitoare ale unui trup lichid incomensurabil, plin de misterioase făpturi alunecoase, părelnice („clopote verzi” auzea-vedea Poetul)... Te retragi după un timp din îmbrățișarea apei ca să
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
Val Gheorghiu Te-nfurii și pleci. Pe cine? Încotro? Te-nfurii pe toți și pe toate și pleci unde vezi cu ochii. Nici chiar așa... Se poartă sastiseala înverșunată, neducînd de fapt la nimic. Toți împotriva tuturor și cu asta... Nu
Peste Ilici dus-întors by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13553_a_14878]
-
Constanța Buzea În așteptarea cărții, aceeași mișcare delicată a sufletului în încercarea însinguratei de a sensibiliza lumea la rugăciunea sa, de a fi ascultată și iubită: „Obosită de ritmul sângelui/ Curgând prin vene solitar/ Asemenea stelei fără noapte/ Și a valului fără țărm./ Iubire a mea, orfană de/ iubire”, (Talia Kleiman, Israel) * La doar 18 ani, ar fi poate un abuz să vi se ia bucuria, cu mici sugestii venite din partea unuia mai vârstnic. Talent, elan, tandrețe, uneori imaginație nereprimată, farmec
Post - Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13557_a_14882]
-
va fi eliberat Luceafărul Huilei. N-ar fi prima oară cîmd din gura lui ies asemenea promisiuni care se lovesc de Codul Penal. Acest ins se văicărea însă, după Stoenești, că era și el, acolo, un sindicalist amărît, luat de val. Cînd s-a văzut scăpat de cercetări, a stat liniștit o vreme, apoi, văzînd probabil că bate alt vînt dinspre București, a început să colecționeze semnături pentru grațierea lui Cozma. Din cîte știu, în Valea Jiului foarte puțini mineri îl mai
Miron Cozma între Romeo Beja și Ion Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13583_a_14908]
-
New York Times”, care estimează că în această epocă de comunicare globală instantanee nici o limbă nu mai poate rămîne pură și izolată. „Limbile nu mai sînt vechi fortărețe, înarmate pentru a respinge imixtiuni străine, ele se îmbogățesc mereu cu împrumuturi, iar valurile de cuvinte englezești împinse de Internet nu pot fi deturnate.” De altfel, după cum indică Oxford English Dictionary, cuvîntul englezesc mail provine din francezul malle care desemnează sacul cu scrisori al poștașului! Arta călătoriei Alain de Botton (din opera căruia a
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
personalitate al cărei nume ar trebui să-l știu pentru a nu mă descalifica din punct de vedere profesional. Dar în memorie îmi reapare doar ca un bătrîn stabilit la Berlin, care vorbește destul de convingător despre dragostea fizică și despre valurile mării. Urmează un libanez scund și elegant, într-un costum de vară, scandînd poemele sale într-o limbă profetică și de neînțeles, cu gesturi ale mîinii stîngi, care par să cheme sau să spună adio sau să muncească aprig sau
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
vulgara acomodare la conjuncturi, irepresibilul arivism. Rădăcina actualei porniri antioccidentale, a puseurilor de xenofobie cu privire la minorități și vecini, se găsește neîndoios în mlaștina național-comunismului. Umbra putridă a lui Ceaușescu lansează, grație legatarilor săi declarați ori nedeclarați, în mediul nostru incert, valuri de ură care nu ne pot aduce, în prezentele momente cruciale, decît un rău imens. Dar „mitul patriei” constituia doar o introducere a „mitului Salvatorului” în mîinile căruia se afla soarta noastră și care, în chip tot mai impudic, îl
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
Voinescu, Mihail Sadoveanu sau Pompiliu Constantinescu”. Urmează o crudă perioadă de tăcere, între 1947 și 1964. Cuvîntului poetic i s-a pus călușul ideologic. „Mult mai mult mi-ar plăcea să vorbesc, scrie Alexandru Lungu, despre cei ce-au purtat valul poetic din vremea războiului numindu-i «poeții cărora li s-a sucit vrejul». Împrumut această pitorească, amară și sugestivă expresie de la sculptorul Ion Vlad, prieten strîns al poeților, el însuși un mare poet al materiei, care prin anii ’47, la
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
prin natura lor. l În CONVORBIRI LITERARE nr. 7, ne-am oprit la Florin Faifer, totdeauna de citit atît pentru temeinicia documentării, cît și pentru că scrie bine, deloc plicticos-belferește. Articolul lui de la rubrica „pluta de naufragiu”, intitulat Benedictinul, salvează din valurile timpului un personaj demn de atenție, istoricul Gheorghe Bezviconi (1910-1966). Biografia lui, așa cum ne-o prezintă Florin Faifer, e semnificativă pentru epoca în care i-a fost dat să trăiască. Fiul lui Gavril Bezveconnîi (dintr-o veche stirpe de cazaci
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
Nu-i așa că v-ar interesa Terfelogul? l Cartea de Convorbiri cu Ileana Mălăncioiu a lui Daniel Cristea-Enache din care au fost publicate ample extrase în "Apostrof" și "Adevărul literar și artistic" se anunță un eveniment editorial ce va stîrni valuri. Semnalăm în fragmentul din "Adevărul literar..." nr. 673 o eroare a poetei, ce se cere remediată în volumul anunțat pentru toamnă de Ed. Polirom. Spune Ileana Mălăncioiu: "De altfel, patima cu care-i priveam în primii ani de după Revoluție pe
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
stării arhetip/ revolta mea să i-o dedic/ dar trec utopic și ingenuu./ Nu vastității o să-i cer/ și-adâncurilor de coral/ acel perfect ascuns mister/ în timpul viu și mineral,/ ci ochiului văzând din cer/ oceanul ca pe-un simplu val." Opțiunea formală pentru sonet și în general pentru procedurile clasice și neromantice, este premeditată, poetul mărturisindu-și memorabil predilecția muzicală: "Lipsa de muzică deprimă,/ strigătul nud e un simplism/ și-n drumul dur spre alt seism/ se cere-o muzicală
Sonetele lui Gheorghe Pituț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13766_a_15091]
-
exercițiu de imaginație la clasă. Andrei a pus pe scenă mai multe mese, una lîngă alta, a agățat un măr de plafon și a plecat de la asta ca să-și imagineze un naufragiu pe mare. Singur cu pluta sa, la discreția valurilor, a sorții. Aștepta un eveniment care să se producă și care să-l scoată din încurcătura asta. Mărul - miracol așteptat - cade și îl salvează. Nimic previzibil în acest exercițiu pentru o clasă obișnuită cu sensurile concreteții și ale realității. "Inventînd
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
lui Paul Bortnovschi citindu-mi textul pregătit de el. Tulburarea din vocea Irinei Petrescu. Recunoștiința și fericirea din ochii lui Victor Rebengiuc. Solemnitatea și grija pentru fiecare cuvînt ales "despre Liviu" în atitudinea Ginei Patrichi, temătoare ca o școlăriță premiantă. Valul de căldură revărsat asupra mea de minunata Ileana Predescu. Și, mai presus de orice, dragostea și devotamentul scumpei noastre Andriana Fianu, cea datorită căreia Liviu Ciulei a poposit, cîndva, în redacția noastră. Reverență, Ma- estre! În ultimul timp mi-e
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]