1,108 matches
-
a venit să leșin. Partitura lui Morcovescu e partitura unui muzicant savant lipsit de acea flacără care nu se stinge nici după moartea omului și luminează mai departe opera. Aplauze multe la sfârșitul reprezentației, sala fiind ticsită de putorile coloniei valahe din Paris și de puterile cooperației internaționale (vezi secțiunea specială a fondurilor secrete Titulescu). Probabil că în cursul nopții, Elena Văcărescu a încălecat pe Bidet, care i-a servit o viață întreagă de Pégase, și a compus o odă. Dacă
Sindromul Argetoianu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2894_a_4219]
-
Elena înseamnă să lupți pentru Elena”. Sângele în echilibru cu marea și aerul, pasiunea topindu-se în mirosul de busuioc al glastrei din fereastra deschisă ne dezvăluie rostul celor două lumi. Și n-ar fi de mirare dacă, pe meleaguri valahe, cititorul ar recunoaște un substrat familiar: „Vedem două cursuri, cel autohton grecesc și cel oriental: ba curg paralel, fără să se unească, ba se unesc și luptă turbate, ba, rareori, au ajuns chiar la o unire organică. Grecul nou iubește
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
ar costa: , Citim în memoriile faimoasei Liane de Pougy (Mes cahiers bleus, Plon, Paris, 1977, p. 149)", fostă dansatoare-mimă la Folies-Bergčres, iar în coptul vîrstei, prin măritișul cu Georges Ghika (acesta, cu un mare număr de ani mai tînăr!), prințesă valahă: ŤIeri, agenția Vendôme ne trimite un locatar român căruia i-a cerut 7000 de franci pentru șapte luni. Dl. Urinovski (?), foarte amabil, consimțind la tot, vorbitor agreabil și care o cunoaște pe soacră-mea, pe cumnatul meu etc. pare încîntat
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
e trebuitoare pentru a le marca specificul și pentru a-l situa pe scriitor în rama unui context tipologic. Autorul Galeriei cu viță sălbatică e un muntean get-beget. Unul din sudicii de seamă ai literelor noastre, un soi de ,grec" valah, reflexiv, curios, penetrant, dar și senzual, iubitor de carnația epică a vieții, atent la spectacolul său versicolor, rafinat meșteșugar al verbului ca o sublimare a senzualității d-sale funciare. înaintașii lui C. }oiu sînt Caragiale, Arghezi, Camil Petrescu și, hélas
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
scris de N. Steinhardt, în vederea unei reeditări a lui Iordan Chimet. Gigi Tomaziu (parcă-l văd în curtea largă și ierboasă a unei case însorite, udând cu furtunul un prunc herculean care scotea țipete de plăcere) ,a fost un gentleman valah, specie rarissimă, pentru care onoarea reprezenta virtutea supremă". Nu numai ca admirabilă intelectuală, dar și ca femeia vitează (Indian Woman) este înfățișată Margareta Sterian; om-orchestră a fost și George Ciorănescu, ,conștiință ireproșabilă, gata oricând să se dăruiască tuturor cauzelor în
Prietenia ca destin by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10720_a_12045]
-
în cel mai recent volum dintre restituirile de arhivă, Soarele melancoliei, memorii (p. 210), pagini recuperate de la Securitate de fiica sa Nadia Marcu-Pandrea în anii '90. Fusese închis timp de 10 ani, în două reprize (1948-1952 și 1958-1964). Biografia "mandarinului valah" a fost profund ultragiată de regimul comunist. Deși avea evidente convingeri de stânga, exprimate în presa interbelică, deși era un militant antifascist, Petre Pandrea nu a fost iertat pentru libertățile sale de atitudine, arătând repulsie atât pentru "huliganismul de dreapta
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
ficțiune în închisorile comuniste din România? Nu știu nici un alt caz. Opera postumă a lui Petre Pandrea a fost o revelație, al cărei echivalent nu-l găsesc decât în cazul lui Mircea Vulcănescu. În 2000, Editura Albatros publică Memoriile mandarinului valah. Toate celelalte volume de inedite le-a tipărit Editura Vremea, care și-a făcut un titlu de glorie din această restituire: Reeducarea de la Aiud (jurnal penitenciar, 1961-1964), 2000; Garda de Fier, jurnal de filosofie politică (memorii penitenciare), 2001; Helvetizarea României
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
zicând: „Ce bine-am dus-o-n vremea noastră, / când tu îmi dai cumâs și eu - colastră...!“» -[încuscriții, de sub scut...]), (2) demagogia deșănțată, antinațională, distructivă, haotizatoare a politicienilor din România celor 23 de ani ce au trecut de la Revoluția Anticomunistă Valahă din Decembrie 1989 până în prezentul acestor epigrame («în România președintelui Tr. Băsescu și a prim-ministrului Em. Boc, a apărut un nou sport: săritura Națiunii de sub scut, pe scut... [„știre din presa arcului guvernamental“]: Nu vă lăsați, Români, cuprinși de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
spațiul Pelasgo-Daciei îngemănat (după Reforma Zalmoxianismului din orizontul anului 1600 î. H.) cu spațiul Pelasgo-Thraciei, întrucât, valahii contemporani (atât cei nord-dunăreni cât și cei sud-dunăreni) sunt urmașii pelasgilor; etnonimul pelasg / pelasgi, în lucrarea multimilenară a legilor lingvistice, a devenit contemporanul valah (vlah) / valahi (vlahi), fapt demonstrat în studiile / lucrările din ultimele decenii, astfel: în etnonimul Pelasg - care a evoluat în contemporanul Valah / Vlah, desemnând: „cei mai vechi și cei mai înțelepți oameni albi ai pământului (Europei)“ - se evidențiază, în petrecerea mileniilor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cât și cei sud-dunăreni) sunt urmașii pelasgilor; etnonimul pelasg / pelasgi, în lucrarea multimilenară a legilor lingvistice, a devenit contemporanul valah (vlah) / valahi (vlahi), fapt demonstrat în studiile / lucrările din ultimele decenii, astfel: în etnonimul Pelasg - care a evoluat în contemporanul Valah / Vlah, desemnând: „cei mai vechi și cei mai înțelepți oameni albi ai pământului (Europei)“ - se evidențiază, în petrecerea mileniilor, următoarea lucrare a legilor fonetice: oclusiva explozivă, bilabială, surdă, p-, din Pelasg, cu atestare mai întâi la Carianul Herodot, în Istorii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
că sunt Thracii Peninsulei Balcanice, Italice etc. Toponimul Pelasgia > Belachia / Blachia (în documentele evmezice: La Grande Blaquie - Blachia Mare; la cronicarul Imperiului Latin, Geoffroy de Villehardouin, în De la conquète de Constantinopole: «Blachie la Grant») > Valahia înseamnă „țara Pelasgilor > Belagilor / Belachilor > Valahilor / Vlahilor“, adică țara Dacoromânilor / Românilor, cea mai veche țară a Europei, întinsă de la Alpi la Don și Marea Getică / Neagră, și de dincolo de Carpații Nordici până la Marea Mediterană (Marea Thracică / Egee). Toponimul Peninsula Balacanică își lămurește semnificatul dintâi în „peninsula Pelasgo-Daco-Thracilor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
afirmă că lucrarea lui ,,nu se vrea o cronică istorică completă, ci doar o inventariere a știrilor referitoare la etnonimul strămoșilor noștri. Din lipsă de spațiu și timp ne-am referit doar la cele mai cunoscute patru nume: dac, get, valah și român, cu toate variantele lor, lăsând la o parte altele mai puțin răspândite.’’ 4) Scriitorul și memorialistul Ion Anton Datcu din Montréal a susținut lucrarea Martiri în infernul concentraționar, drama ofițerilor români, o prezentare elevată a pătimirilor celor care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
analiză a etnonimului „BLACH”. Posibil ca unele enunțuri și cercetări referitoare la aceasta temă le cunoașteți, dar pentru subsemnatul este benefic pentru a mi le reîmprospăta în memorie. Am să mă opresc deci, la cartea lui Alexandru Pele, „Etnonimele românilor VALAH Etimologie ancestrală și areal istoric” lucrare pe care o pot numi unicat, în privința studiilor făcute cu privire la apartenența noastră la gruparea valahă. Extraordinar de bine documentat, pe parcursul a 197 de pagini, ni se prezintă o valoroasă cer cetare în domeniul glotologiei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
pentru a mi le reîmprospăta în memorie. Am să mă opresc deci, la cartea lui Alexandru Pele, „Etnonimele românilor VALAH Etimologie ancestrală și areal istoric” lucrare pe care o pot numi unicat, în privința studiilor făcute cu privire la apartenența noastră la gruparea valahă. Extraordinar de bine documentat, pe parcursul a 197 de pagini, ni se prezintă o valoroasă cer cetare în domeniul glotologiei evolutive. Abordarea de către autor a unui mod diferit de citire a termenilor străvechi „VALAH” și a variantelor sale, relevă un adevăr
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ne mai permite să mai împărțim, după noi criterii pseudoștiințifice, familiile de limbi indo-europene și afro-asiatice, căci în realitate sunt MESO-SEMITICE sau româno-semi tice. Aceasta este și prima diviziune a limbii unice până la Turnul Babel, amintită în Vechiul Testament... ” „Etnonimele românilor VALAH Etimologie ancestrală și areal istoric” este un studiu cu un pronunțat conținut filologic, lingvistic și istoric. Autorul folosește cu precădere metoda pluridisciplinară concomitent cu analiza structurală a elementelor lexicale, depunând o deosebită atenție pe evoluția limbii și a factorilor geoantropici
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
să joace feste istorice! Pentru politicienii naționaliști sârbi, sau chiar pentru angajații administrației, a fost mai mult decât suficient pentru a tăia orice legătură între indivizii care vorbeau aceeași limbă, dar locuiau pe maluri diferite ale Dunării! Că ,vlahi", sau ,valahi" erau, pentru străini, absolut toți românii (chiar și astăzi, în maghiară, ,olah" înseamnă ,român") a intrat în uitare. Exista și există interesul ca separația lingvistică să poarte cu sine și o separație etnico-politică. Și asta cu atât mai mult cu
Ineficienta grandilocvență by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11024_a_12349]
-
nuvelă a lui Kafka. "Cărbunarul, domn la el acasă" sună zicala franceză, certificând norocoasa istorie a unei comunități căreia sistematic nu i s-au demolat casele de către invadatori puși pe jaf și incendii. Cum, vai, ne-a fost hărăzit nouă, valahilor de la nord de Dunăre, tot cutropiți de ienicerii sub steag verde. Suspicioși, supărăcioși, ce zic, de soi mânios scoteau din casele în flăcări, de păr trăgându-i pe cei înceți de picior spre a-i tăia, cu spor aici pe
Home, sweet home... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10817_a_12142]
-
etc. Cotmeana... pare a fi un tip arhaic, o biserică pe plan dreptunghiular fără turle. turnul clopotnița adăugat probabil de Mircea o apropie de monumentele de la sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului următor și de arhitectură din voievodatul valah. discurile smăltuite în cafeniu închis și verde măsliniu împodobesc fațadele monumentului că și în cazul bisericilor Cozia, Sfântă Treime din Siret și al celor de pe litoralul pontic de la Cetatea Albă. în plus, acest tip cromatoplastic este tributar secolului al XIII
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Sorin Lavric Petre Pandrea, Memoriile mandarinului valah. Jurnal 1957- 1958, prefață de Ștefan Dimitriu, ediție îngrijită, revăzută și adnotată de Nadia Marcu-Pandrea, Editura Vremea, 2012, 448 pag. Cine citește Memoriile mandarinului valah, din care Nadia Marcu- Pandrea, fiica scriitorului, a publicat anul trecut al doilea volum într-
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
Sorin Lavric Petre Pandrea, Memoriile mandarinului valah. Jurnal 1957- 1958, prefață de Ștefan Dimitriu, ediție îngrijită, revăzută și adnotată de Nadia Marcu-Pandrea, Editura Vremea, 2012, 448 pag. Cine citește Memoriile mandarinului valah, din care Nadia Marcu- Pandrea, fiica scriitorului, a publicat anul trecut al doilea volum într-o ediție revăzută, nu se poate opri să se întrebe ce hram intelectual poartă acest incisiv, caustic și vitriolant autor. „Hram intelectual” însemnînd: trăsăturile, orizontul
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
din îngustimea fanteziei sale. Cu rezervoarele ei infinite, realitatea îndulcește ariditatea ficțiunii, ne salvează de urîtul ei, pe ea o caută lectorul, privitorul, în opera de artă”. Să fie cumva într-o asemenea „sănătoasă” meditație și o urmă de pragmatism valah? N-ar fi exclus, deoarece scriitorul, oltean de obîrșie, îl evocă pe un bunic al d-sale, „Ștefan Cioc, din satul Bălțații de Jos - astăzi Dumbrava - , primul țăran din sat care a purtat pălărie”. Așadar o modernizare, o estetizare sui-
Viziunea retro by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3874_a_5199]
-
Un mare drog tehnologic În revista 22 (nr. 48, 27 noiembrie - 3 decembrie), descoperim, sub semnătura lui Codruț Constantinescu, o încercare de descriere, de definire a mall-ului ca prezență nouă și tiranică în spațiul autohton. Acestui „templu al consumismului valah postdecembrist”, importat din Occident (chiar numele, mall, este un neologism provenind din limba engleză), i se găsesc „strămoși” (e drept, neizbutiți) în sistemul istoric din care am ieșit: „celebrele magazine universale de mari dimensiuni, în care sufla vântul sărăciei lucii
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4111_a_5436]
-
cu unguri supărați.” Adică, nene, România va fi stat maghiar, zice unul. Altul, mai hâtru, i-o trage direct în fes: „Fiecare mașină care merge iarna, trebuie să aibă ,în portbagaj un ungur mic pentru deszăpezire!” Și tot așa, bazaconii valahe: „Zăpada de la unguri e verde”, „Berea, fiind alcool, e primul pas spre femeia gonflabilă”, „Guvernul trebuie ajutat să facă cât mai multe prostii, numai așa poate fi ajutat să cadă!”, „Guvernul român a deviat furtuna spre Bulgaria”, „Cum au reușit
ABSURDUL TÂRZIU AL LUI GEORGE TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373646_a_374975]
-
două operații eșuate și, în aceeași măsură, pernicioase, întrucât așezau opera acestora în cadrele unei viziuni strâmbe, rudimentare și de o falsitate evidentă. Ceea ce a umbrit și mai mult “cercetările” lui I. D. Bălan era însă mentalitatea sa de “latifundiar valah și manierele de satrap persan”, cum ar fi spus Petre Pandrea, de care dădea dovadă. Pe terenul său nu avea nimeni voie să intre, deoarece era pus imediat la colț, fapt pentru care opera lui Goga, iar mai apoi aceea
Ediție Goga la “Univers Enciclopedic” by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13419_a_14744]
-
spectaculoasă cascadă. Este greu de pătruns în acel loc; terenul este foarte accidentat și abrupt. Încercase de câteva ori să ajungă acolo tânărul căsătorit Pătru Valdescu, despre care gurile rele spuneau că s-ar trage dintr-un neam de principi valahi, iar soția sa Elena că ar fi descendentă a căpitanilor Predești. Tânărul se amuza pe seama acestei legende: - Dacă aș fi din viță nobilă n-aș mai trudi la vite și la fân pentru o găleată de lapte și un kil
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]