35,647 matches
-
Acasa > Literatura > Proza > FLOAREA Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1891 din 05 martie 2016 Toate Articolele Autorului Floarea Am deschis ochii în satul de pe valea Gumei,pe marginea căruia curge liniștit pârâul Câinelui făcându-și loc prin văgăuni și mușcând din maluri ori năvălind în grădinile oamenilor când nu mai are loc în matcă.Satul sărac se întinde pe dealuri și se lasă apoi spre
FLOAREA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1457209960.html [Corola-blog/BlogPost/384189_a_385518]
-
Gumei,pe marginea căruia curge liniștit pârâul Câinelui făcându-și loc prin văgăuni și mușcând din maluri ori năvălind în grădinile oamenilor când nu mai are loc în matcă.Satul sărac se întinde pe dealuri și se lasă apoi spre vale trecâd pârâul de o parte în alta printr-o mulțime de poduri și punți .Casele de chirpici majoritatea asemănătoare prin arhitectură sunt așezate de-alungul străzilor,înșiruindu-se pe ulițe mici și întortocheate unde noroiul trece peste încălțăminte în anotimpul ploios
FLOAREA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1457209960.html [Corola-blog/BlogPost/384189_a_385518]
-
de cauză. Nu se temea în genere de nici un animal, era însă foarte atent. În munții Apuseni dezmierda botul „catifelat” al unui măgar care păștea aproape zilnic într-o mică poiană la jumătatea drumului dintre cătunul Plopi unde locuiam și Valea Ierii; urmărea cu interes zborul păsărilor...Era interesat de orice vietate și se bucura de orice priveliște. La facultate a urmat simultan Filosofia, Istoria artelor și Dreptul. Cu o memorie excepțională, constatată de timpuriu și de pediatrul ieșean Grațoschi, a
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
serioși în afaceri și cu interese comune, s-a putut amâna întâlnirea pentru a doua zi la aceea-și oră. Până la Comarnic drumul a fost cum a fost, însă de aici a început calvarul obișnuit de început de weekend pe Valea Prahovei. Mai cădea și ploaia asta nesuferită, alăturându-se întunericului și aglomerației de pe șosea. Ștefan deschise fereastra și inspira aerul umed cu miros proaspăt de rășină și cetină, adus de ploaia rece căzută molcom peste brazii ce străjuiau partea muntoasă
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_fragment_stan_virgil_1343814641.html [Corola-blog/BlogPost/360070_a_361399]
-
foi, iar gândurile îi porniră din nou la tânăra din bijuteria tehnică care ajunsese un morman de fiare fără valoare. Dacă nu avea asigurare s-au dus pe fundul râpei câteva zeci de mii de euro. Scăpase de aglomerația de pe Valea Prahovei. Era pe podul de intrare în Brașov. Nici numărul de autovehicule nu mai era așa de mare. Spera să traverseze orașul într-un sfert de oră și să se aventureze apoi pe cei treisprezece kilometri plini de curbe până în
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_fragment_stan_virgil_1343814641.html [Corola-blog/BlogPost/360070_a_361399]
-
furnicarul de locuitori și să mă retrag în liniștea rustică de acasă doar de dragul meu”. Nu-și permitea să îndepărteze copiii de mediul în care au crescut, doar pentru că dincolo, coloritul viu al ierbii părea mai verde, cerul mai senin, văile, dealurile și munții care înconjurau regiunea, erau mai prieteni decât prietenii de la oraș. Nu zic, și aici erau câmpii mănoase, dealuri, păduri și izvoare cu ape cristaline, dar parcă nu erau ca cele din satul ei natal. Uneori, în drum
ANDREEA (PARTEA INTÂIA) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1461152889.html [Corola-blog/BlogPost/376575_a_377904]
-
dungă de vară, / cântec arzând / pe-o verde chitară. Triluri doinite / de privighetori, / cămăși țesute, / minuni printre flori...”). Poezie originală, totuși, cu mari puteri plasticizante. Versuri cu efect instantaneu, impresionante. „Apa țâșnește / din uger de stâncă, / Lacrimi de înger / spre valea adâncă”. Și mult idealism. „Răscruci de vânturi / Sus printre creste, / [...] // Crâmpei de codru / Suiș pe-o potecă, / [...] // Toate se-adună / Ca-ntr-o poveste: / A fost, / va fi, / este”. GEORGE BALAN. O mecanică a scrisului în care forța vizualului învinge
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
1801 din 06 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Valea Jiului se încadrează în sud-vestul Transilvaniei, hotar între două țări: „Țara Hațegului” la nord și „Țara Românească” la sud, reprezentând una dintre frumoasele și bogatele zone montane ale României - o a doua „Vale a Prahovei” - cunoscută sub denumirea de „DEPRESIUNEA PETROȘANI”, descrisă cu mult patos de Alexandru Vlahuță. Huila este un tip de cărbune tare ce conține o substanță asemănătoare cu smoala, numită bitum. Este un cărbune cu un potențial energetic mai înalt
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1449355205.html [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
de I. Poporogu și C. Negruț : Descoperiri monetare în Valea Jiului, dar și în lucrarea Monede și bancnote românești semnată de academician Gh. Buzdugan, care arată: „...cele mai însemnate descoperiri sunt întâlnite în Valea Jiului și într-o măsură mai mică pe Valea Oltului...”. În continuare, doresc să mă opresc asupra descoperirilor monetare făcute pe teritoriul Petrilei, care, în lipsa altor documente, oferă posibilitatea de a reconstitui începuturile de viață omenească în acest colțișor de țară, ascuns în desișul pădurilor seculare. Peștera Bolii din
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1449355205.html [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
a nenorociților cari și-au aflat moartea în teatru și mai ales prin galerii. Numărul morților din teatru se evaluează la peste 200. În acest moment nu se poate încă apreția toată mărimea acestei grozave nenorociri, noi reproducem mai la vale buletinele, după cum le primim sub imediata impresiune a catastrofei. Un membru al teatrului ne narează: ,,Eu mă aflam jumătate îmbrăcat în coridorul scenei, când, la al doilea semnal de începere, 5 minute înainte de 6 și trei sferturi, se auzi un
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
trebui. De ce ajunsese Murgu la mină? Aveam să aflăm că în acea vară nu prea găsise clienți pentru fabricarea cărămizilor. Despre tehnologia manuală a fabricării cărămizilor aveam să aflăm destule de la vagonetarul - cărămidar Murgu. Personal cunoșteam câte ceva, căci chiar în valea Ciofului la noi în satul Petia, unul din oamenii înstăriți ai satului făcuse vreo trei cuptoare de cărămidă și copii fiind eram toată ziua plini de pământul frământat de țiganii aduși de respectivul sătean să fabrice cărămida. Dar eu lucrasem
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1434747767.html [Corola-blog/BlogPost/372455_a_373784]
-
1974 și se referă la o mândră comună din județul Bistrița Năsăud, Leșu”. (Fragment muzical - doină la fluier). Apoi, rostirea profesorului Tudor Jarda, într-o dulce limbă țărănească): „De câte ori mi-e dat să povestesc despre creația artistică a celor de pe Valea Someșului Mare, din ținuturile Năsăudului și a Bistriței, fie că e vorba de cei din Leșu sau din Sângeorz, din Ilva Mică sau Vărarea, din Salva sau din Bârgău sau din orice altă parte a regiunii amintite, încerc același sentiment
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
deosebește. Nu am luat seama prea bine cum ar fi prin alte părți. În comuna Leșu sânt pline de povești și de poezie. Eram în casă la Toma Artene 4 în acea neuitată noapte de august [1952]. Casă așezată lîngă Valea Leșului. Care, ca orice râu de munte, își duce povestea din înălțimi spre șesuri. Și-o povestea-ntr-una pietrelor peste care trecea și adierii ce-l însoțea din vreme. O auzeam și noi bine de tot. Un murmur cald, mereu același
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
părut că privighetorii nu și-au contenit chemarea toată noaptea. Spre ziuă, au izbucnit în torent de glasuri toți cântăreții pădurii. Pe pajiștea dinspre Săcătură, leneș, au început tălăngile să-și îmbine zvonul cu celelalte chemări: cu ale pârâului din vale, cu ale păsărelelor din codru, cu foșnetul pădurii mânat de adierea de vânt. În răstimpuri, pătrundea zbieret ascuțit de mioară. Și peste toate acestea, un fluier își trimitea doinirea departe în hături. Pînă la noi, nu pătrundeau decât câte un
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
sat vecin/ Dacă-oi mere-n satul meu/ Iară-oi fi doruț a tău/ Hai liu, liu, liu,liu,/ Hai liu, liu, liu, liu./ Du-te dor la ce mai stai/ Loc la mine nu mai ai/ Bați degeaba, dorule,/ Văile, potecile/ Hai liu, liu, liu,liu,/ Hai liu, liu, liu, liu.” T. Jarda: Cântăreții și cântecele leșenilor nu au rămas risipite pe crestele munților sau prin ascunzișurile văilor. Căminul Cultural i-a adunat pe toți într-o frumoasă familie de
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
ce mai stai/ Loc la mine nu mai ai/ Bați degeaba, dorule,/ Văile, potecile/ Hai liu, liu, liu,liu,/ Hai liu, liu, liu, liu.” T. Jarda: Cântăreții și cântecele leșenilor nu au rămas risipite pe crestele munților sau prin ascunzișurile văilor. Căminul Cultural i-a adunat pe toți într-o frumoasă familie de îndrăgostiți ai cântecului. Cântăreți vocali sau din fluiere. Corul și formația de fluierași constituie pentru ei o adevărată modalitate de comunicare a felului lor de a gîndi lumea
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
Acasă > Stihuri > Prietenie > GÂND- DANUTZA POPA Autor: Danutza Popa Publicat în: Ediția nr. 840 din 19 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Gând Ascult la râul vesel ce murmura la vale, La foșnetul pădurii ce mișcă frunză -n vânt. Privirea mea adâncă rămâne-n largă zare, Gândind la tot ce ține de -al vieții legământ! Când pleoapele-mi, se închid în liniștită vale, Când toți visează -n pace iubiri nemărginite, Te
GAND- DANUTZA POPA de DANUTZA POPA în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Gand_danutza_popa_danutza_popa_1366390930.html [Corola-blog/BlogPost/345930_a_347259]
-
Gând Ascult la râul vesel ce murmura la vale, La foșnetul pădurii ce mișcă frunză -n vânt. Privirea mea adâncă rămâne-n largă zare, Gândind la tot ce ține de -al vieții legământ! Când pleoapele-mi, se închid în liniștită vale, Când toți visează -n pace iubiri nemărginite, Te văd pe tine-n umbră vestitelor palate Și te iubesc cu clipe ce nu sunt măsurate... Te văd așa cum ești ,cu falnica-ți privire. În vremuri de durere, tot gându-mi e
GAND- DANUTZA POPA de DANUTZA POPA în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Gand_danutza_popa_danutza_popa_1366390930.html [Corola-blog/BlogPost/345930_a_347259]
-
fiert cu făină, bomboane de zahar ars în diferite sortimente inclusiv cele sticloase (transparente , goale pe dinăuntru ) având diferite forme zoomorfe ( păsări, pești, miei, etc. sau cutii cu bomboane fondante, castane comestibile, fierte sau coapte pe care le aduceau de pe valea Cernei - Baia de Arama . Locuitorii băștinași ai insulei în marea majoritate turci vorbeau curent limba română , erau primitori , cinstiți , sociabili, si mai ales loiali . În copilărie aveam câțiva prieteni din insula printre care și o fată sora Emine ( am aflat că ar
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
din greu că barcagii, pescari, la fabricile din insula, ca artizani, negustori. Cu ocazia sărbătorilor pe care le respectau cu strictețe, treceau cu bărcile peste Dunăre până la satul Vârciorova ( satul meu natal, azi dispărut că și insula ) și mergeau pe valea Bahnei , dincolo de caraula , unde , într-o poienița se așezau la iarbă verde în zona dintre Fântână inginerului ( Pitulescu ) - moară lui Vrăcneanu - Fabrică de perii. . Am asistat la câteva din aceste ieșiri pe care le descriu astfel : se așezau pe jos
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > MAMĂ Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1519 din 27 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Mamă pace vreu să-mi dai când coboară înserarea, pe cărări și văi abrute craiul negru ține calea. Mamă, doar în poala ta îmi găsesc iertările și pe treptele de foc, mi se ard durerile... Mamă, doar în ochii tăi văd albastrul cer senin, când furtunile lovesc eu tăcerii mă închin. Mamă, doar
MAMĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1425050772.html [Corola-blog/BlogPost/367849_a_369178]
-
Foto: Diana Zeyneb Alhindawi Am văzut, în New York Times, câteva fotografii ale unor colindători îmbrăcați în urși de pe Valea Trotușului. O serie de imagini care reușește să surprindă ce înseamnă viața acelor oameni ascunși sub pieile sălbăticiunilor cu ochi de sticlă și colți ce odată s-ar fi înfipt în carne. Am vrut să vorbesc cu fotografa născută în
Fabuloasa viață a Dianei Zeyneb Alhindawi, fotografa care i-a scos în lume pe urșii dansatori de pe Valea Trotușului by https://republica.ro/fabuloasa-viac-a-a-dianei-zeyneb-alhindawi-fotografa-care-i-a-scos-in-lume-pe-urc-ii-dansatori-de-pe-valea [Corola-blog/BlogPost/337886_a_339215]
-
alte orașe ale Canadei. S-a stabilit la New York. A acordat ajutor umanitar în Etiopia și în Timorul de Est, a condus programe de securitate alimentară în Congo. A făcut fotografii în Congo, Iordania, Sudanul de Sud și Nepal. Copilăria petrecută pe Valea Trotușului a definit însă în bună măsură cine este astăzi. „Am avut o copilărie foarte frumoasă. Totul era foarte sigur, iar eu am avut o mare libertate. Mergeam pe dealuri, cu vecinii, mă jucam în grădină. Toate ușile erau deschise
Fabuloasa viață a Dianei Zeyneb Alhindawi, fotografa care i-a scos în lume pe urșii dansatori de pe Valea Trotușului by https://republica.ro/fabuloasa-viac-a-a-dianei-zeyneb-alhindawi-fotografa-care-i-a-scos-in-lume-pe-urc-ii-dansatori-de-pe-valea [Corola-blog/BlogPost/337886_a_339215]
-
Acasă > Poezie > Imagini > PICTURĂ, MUZICA, POEZIE Autor: Dora Păscu Publicat în: Ediția nr. 1946 din 29 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului aș vrea, dac-aș putea, să pictez muzică în cuvinte, s-o aud cum șoptește sau cum curge la vale fierbinte că izvor, susurând chibzuit, prin păduri luminoase sau torent vijelios prăbușit printre stânci dușmănoase să pictez că un Strauss povestiri dintr-un codru de basm sau să cânt că Musorgski copleșit de urât și marasm, să fiu doar un
PICTURĂ, MUZICĂ, POEZIE de DORA PASCU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1461900316.html [Corola-blog/BlogPost/378377_a_379706]
-
avanposul militar de la Fort Ross pentru a vâna vidrele marine. Vechiul și Noul Albion. Prozelitismul religios și fețele conquistadorilor. California, sfârtecată între amerindieni, mexicani,, englezi și coloniștii coastei atlantice. Yankeii din California proclamă Republica Bear Flagg odată cu desoperirea pepitelor din valea fluviului Sacramento. ” Țiganul de pe Zizinului din Brașov. Exodul căutătorilor de aur inițiat de latifundiarul John Sutter. Aeroportul din Frisco între arhitectură, “cuibul de viespi” al spionitei și suspiciunile teroriste. Zavistia islamică fundamentalistă, contrarietăți conceptual creaționiste și invidia lui Ben Laden
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/La_capatul_lumii_california_.html [Corola-blog/BlogPost/341733_a_343062]