265 matches
-
Wisconsin (Statele Unite ale Americii), acolo unde valonii au emigrat de-a lungul timpului. Aparține unui subgrup al limbilor romanice de vest, numit al limbilor "oïl", dintre care franceza este cea mai cunoscută, răspândită și vorbită. Dintre toate limbile romanice "oïl", valona a suferit influența cea mai mare în pronunție, vocabular și aparență din partea limbilor germanice înconjurătoare. Uneori, în mod eronat, valona este considerată un dialect francez. Valona nu trebuie, de asemenea, confundată cu franceza belgiană, care diferă de franceza vorbită în
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
vest, numit al limbilor "oïl", dintre care franceza este cea mai cunoscută, răspândită și vorbită. Dintre toate limbile romanice "oïl", valona a suferit influența cea mai mare în pronunție, vocabular și aparență din partea limbilor germanice înconjurătoare. Uneori, în mod eronat, valona este considerată un dialect francez. Valona nu trebuie, de asemenea, confundată cu franceza belgiană, care diferă de franceza vorbită în Franța doar în anumite "zone" minore ale vocabularului și pronunției. mai este vorbită și în următoarele locuri: Alte limbi regionale
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
care franceza este cea mai cunoscută, răspândită și vorbită. Dintre toate limbile romanice "oïl", valona a suferit influența cea mai mare în pronunție, vocabular și aparență din partea limbilor germanice înconjurătoare. Uneori, în mod eronat, valona este considerată un dialect francez. Valona nu trebuie, de asemenea, confundată cu franceza belgiană, care diferă de franceza vorbită în Franța doar în anumite "zone" minore ale vocabularului și pronunției. mai este vorbită și în următoarele locuri: Alte limbi regionale sunt vorbite în Valonia, la marginea
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
de asemenea, confundată cu franceza belgiană, care diferă de franceza vorbită în Franța doar în anumite "zone" minore ale vocabularului și pronunției. mai este vorbită și în următoarele locuri: Alte limbi regionale sunt vorbite în Valonia, la marginea domeniului valon: Valona face parte din sub-grupa limbilor "oïl" (limbi romanice de nord-vest), dintre care cea mai cunoscută este franceza). Valona se deosebește de celelalte limbi "oïl" îndeosebi datorită unui important împrumut germanic (în fonetică, vocabular și gramatică), dar și - din contră - printr-
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
ale vocabularului și pronunției. mai este vorbită și în următoarele locuri: Alte limbi regionale sunt vorbite în Valonia, la marginea domeniului valon: Valona face parte din sub-grupa limbilor "oïl" (limbi romanice de nord-vest), dintre care cea mai cunoscută este franceza). Valona se deosebește de celelalte limbi "oïl" îndeosebi datorită unui important împrumut germanic (în fonetică, vocabular și gramatică), dar și - din contră - printr-un conservatorism fonetic semnificativ (valona a rămas destul de apropiată de evoluțiile ce au avut loc în evul mediu
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
limbilor "oïl" (limbi romanice de nord-vest), dintre care cea mai cunoscută este franceza). Valona se deosebește de celelalte limbi "oïl" îndeosebi datorită unui important împrumut germanic (în fonetică, vocabular și gramatică), dar și - din contră - printr-un conservatorism fonetic semnificativ (valona a rămas destul de apropiată de evoluțiile ce au avut loc în evul mediu târziu). Dintr-un alt punct de vedere strict geografic, al extinderii continentale a limbilor romanice vorbite azi, este interesant de observat că valona și româna sunt simultan
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
un conservatorism fonetic semnificativ (valona a rămas destul de apropiată de evoluțiile ce au avut loc în evul mediu târziu). Dintr-un alt punct de vedere strict geografic, al extinderii continentale a limbilor romanice vorbite azi, este interesant de observat că valona și româna sunt simultan limbi romanice "extrem nordice", dar și extreme longitudinal în Europa, valona fiind extrem vestică și simultan nordică, respectiv româna fiind extrem estică și simultan nordică. O foarte posibilă "punte" de legătură, în cazul unui studiu profund
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
în evul mediu târziu). Dintr-un alt punct de vedere strict geografic, al extinderii continentale a limbilor romanice vorbite azi, este interesant de observat că valona și româna sunt simultan limbi romanice "extrem nordice", dar și extreme longitudinal în Europa, valona fiind extrem vestică și simultan nordică, respectiv româna fiind extrem estică și simultan nordică. O foarte posibilă "punte" de legătură, în cazul unui studiu profund și exhaustiv de lingvistică comparată între valonă și română, ar putea fi cele trei limbi
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
extrem nordice", dar și extreme longitudinal în Europa, valona fiind extrem vestică și simultan nordică, respectiv româna fiind extrem estică și simultan nordică. O foarte posibilă "punte" de legătură, în cazul unui studiu profund și exhaustiv de lingvistică comparată între valonă și română, ar putea fi cele trei limbi romanice retice (sau rețiane), retoromana, ladina și friulana, aranjate aici stric geografic, de la nord la sud. Este demn de remarcat, că cele cinci limbi menționate moștenesc, pe de o parte, vocabularul latinei
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
moștenesc, pe de o parte, vocabularul latinei vulgare (vezi latina vulgaris) de nord și, respectiv, elemente gramaticale și fonemice care sunt străine tuturor celorlalte limbi romanice. Nu este tocmai potrivit să se vorbească despre o "dată de naștere" a limbii valone, în primul rînd pentru că o limbă nu se naște peste noapte, iar în al doilea rând pentru că momentul nașterii depinde de punctul de vedere adoptat. Astfel, dintr-un punct de vedere strict lingvistic, Louis Remacle a arătat că un mare
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
peste noapte, iar în al doilea rând pentru că momentul nașterii depinde de punctul de vedere adoptat. Astfel, dintr-un punct de vedere strict lingvistic, Louis Remacle a arătat că un mare număr de transformări pe care astăzi le considerăm tipice valonei au apărut între secolul VIII și secolul XII. Valona "era pe bună dreptate și definitiv individualizată pe la anul 1200 sau la începutul secolului XIII". Totuși, textele "lingvistice" ale vremii nu vorbeau de valonă, deși pomeneau, printre altele, de picardă și
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
nașterii depinde de punctul de vedere adoptat. Astfel, dintr-un punct de vedere strict lingvistic, Louis Remacle a arătat că un mare număr de transformări pe care astăzi le considerăm tipice valonei au apărut între secolul VIII și secolul XII. Valona "era pe bună dreptate și definitiv individualizată pe la anul 1200 sau la începutul secolului XIII". Totuși, textele "lingvistice" ale vremii nu vorbeau de valonă, deși pomeneau, printre altele, de picardă și de lotariană, în cadrul aceluiași domeniu lingvistic oilan. Până în secolul
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
transformări pe care astăzi le considerăm tipice valonei au apărut între secolul VIII și secolul XII. Valona "era pe bună dreptate și definitiv individualizată pe la anul 1200 sau la începutul secolului XIII". Totuși, textele "lingvistice" ale vremii nu vorbeau de valonă, deși pomeneau, printre altele, de picardă și de lotariană, în cadrul aceluiași domeniu lingvistic oilan. Până în secolul XV, scriitorii regiunilor valone numeau limba lor drept "romană", atunci când voiau să o deosebească de altele. Prima atestare a cuvântului "wallon" în înțelesul lingvistic
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
dreptate și definitiv individualizată pe la anul 1200 sau la începutul secolului XIII". Totuși, textele "lingvistice" ale vremii nu vorbeau de valonă, deși pomeneau, printre altele, de picardă și de lotariană, în cadrul aceluiași domeniu lingvistic oilan. Până în secolul XV, scriitorii regiunilor valone numeau limba lor drept "romană", atunci când voiau să o deosebească de altele. Prima atestare a cuvântului "wallon" în înțelesul lingvistic de azi ne vine de la începutul secolului al XVI-lea: în 1510 sau 1511, Jean Lemaire de Belges face trecerea
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
vualon": Cuvântul "walon" primește astfel un înțeles mai apropiat celui de astăzi: cuprinsul părții romanice a Țărilor-de-Jos a provinciei Liège. Putem socoti că perioada când se stabilește hegemonia unificatoare în Valonia este un moment de vârf al istoriei lingvistice a valonei. Cristalizarea unei anumite identități valone, ca opus față de regiunile flamande din Țările-de-Jos, consacră cuvântul "valon" pentru a desemna oamenii "Văilor". De asemenea, puțin mai târziu, limba vorbită este resimțită de-a binelea ca diferită de franceza centrală și de alte
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
un înțeles mai apropiat celui de astăzi: cuprinsul părții romanice a Țărilor-de-Jos a provinciei Liège. Putem socoti că perioada când se stabilește hegemonia unificatoare în Valonia este un moment de vârf al istoriei lingvistice a valonei. Cristalizarea unei anumite identități valone, ca opus față de regiunile flamande din Țările-de-Jos, consacră cuvântul "valon" pentru a desemna oamenii "Văilor". De asemenea, puțin mai târziu, limba vorbită este resimțită de-a binelea ca diferită de franceza centrală și de alte variațiuni ale oilienelor din împrejurimi
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
de uniformizare. Într-un context în care conviețuiesc două limbi din aceeași familie, ele nu pot fi decât una împotriva celeilalte. Anii 1600 aduc sistemul grafic francez în Valonia. Tot din această epocă provin texte așternute pe hârtie într-o valonă scrisă, dar care nu pune în valoare tezaurul valonei vorbite. Valona a fost limba predominantă a poporului valon până la începutul secolului XX. Începând de atunci, franceza regională s-a răspândit peste tot, încât acum doar 30-40% din populația valonă își
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
limbi din aceeași familie, ele nu pot fi decât una împotriva celeilalte. Anii 1600 aduc sistemul grafic francez în Valonia. Tot din această epocă provin texte așternute pe hârtie într-o valonă scrisă, dar care nu pune în valoare tezaurul valonei vorbite. Valona a fost limba predominantă a poporului valon până la începutul secolului XX. Începând de atunci, franceza regională s-a răspândit peste tot, încât acum doar 30-40% din populația valonă își mai folosește limba proprie. Din persoanele de peste 60 de
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
aceeași familie, ele nu pot fi decât una împotriva celeilalte. Anii 1600 aduc sistemul grafic francez în Valonia. Tot din această epocă provin texte așternute pe hârtie într-o valonă scrisă, dar care nu pune în valoare tezaurul valonei vorbite. Valona a fost limba predominantă a poporului valon până la începutul secolului XX. Începând de atunci, franceza regională s-a răspândit peste tot, încât acum doar 30-40% din populația valonă își mai folosește limba proprie. Din persoanele de peste 60 de ani, 70-80
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
o valonă scrisă, dar care nu pune în valoare tezaurul valonei vorbite. Valona a fost limba predominantă a poporului valon până la începutul secolului XX. Începând de atunci, franceza regională s-a răspândit peste tot, încât acum doar 30-40% din populația valonă își mai folosește limba proprie. Din persoanele de peste 60 de ani, 70-80% vorbesc valona, iar din persoanele sub 30 de ani, doar 10%. Cunoașterea pasivă, însă, este mult mai răspândită: 36 - 58% dintre tineri. Din punct de vedere legal, valona
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
fost limba predominantă a poporului valon până la începutul secolului XX. Începând de atunci, franceza regională s-a răspândit peste tot, încât acum doar 30-40% din populația valonă își mai folosește limba proprie. Din persoanele de peste 60 de ani, 70-80% vorbesc valona, iar din persoanele sub 30 de ani, doar 10%. Cunoașterea pasivă, însă, este mult mai răspândită: 36 - 58% dintre tineri. Din punct de vedere legal, valona este recunoscută, începând cu 1990, de către Comunitatea Valonia-Bruxelles din Belgia (adică autoritatea în materie
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
valonă își mai folosește limba proprie. Din persoanele de peste 60 de ani, 70-80% vorbesc valona, iar din persoanele sub 30 de ani, doar 10%. Cunoașterea pasivă, însă, este mult mai răspândită: 36 - 58% dintre tineri. Din punct de vedere legal, valona este recunoscută, începând cu 1990, de către Comunitatea Valonia-Bruxelles din Belgia (adică autoritatea în materie culturală pentru Valonia, în Statul federal belgian) ca „limbă regională băștinașă” ce trebuie studiată și încurajată a fi folosită. Mișcarea culturală valonă se bazează printre altele
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
punct de vedere legal, valona este recunoscută, începând cu 1990, de către Comunitatea Valonia-Bruxelles din Belgia (adică autoritatea în materie culturală pentru Valonia, în Statul federal belgian) ca „limbă regională băștinașă” ce trebuie studiată și încurajată a fi folosită. Mișcarea culturală valonă se bazează printre altele pe Uniunea culturală valonă (UCW), ce reunește peste 200 de cercuri de teatru amator, grupuri de scriitori, comitete de pomovare a valonei în școală. Există cincisprezece reviste cu apariție regulată. Nu în ultimul rând, trebuie amintită
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
cu 1990, de către Comunitatea Valonia-Bruxelles din Belgia (adică autoritatea în materie culturală pentru Valonia, în Statul federal belgian) ca „limbă regională băștinașă” ce trebuie studiată și încurajată a fi folosită. Mișcarea culturală valonă se bazează printre altele pe Uniunea culturală valonă (UCW), ce reunește peste 200 de cercuri de teatru amator, grupuri de scriitori, comitete de pomovare a valonei în școală. Există cincisprezece reviste cu apariție regulată. Nu în ultimul rând, trebuie amintită Societatea de limbă și literatură valonă (înființată în
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
ca „limbă regională băștinașă” ce trebuie studiată și încurajată a fi folosită. Mișcarea culturală valonă se bazează printre altele pe Uniunea culturală valonă (UCW), ce reunește peste 200 de cercuri de teatru amator, grupuri de scriitori, comitete de pomovare a valonei în școală. Există cincisprezece reviste cu apariție regulată. Nu în ultimul rând, trebuie amintită Societatea de limbă și literatură valonă (înființată în 1856), care promovează literatura valonă și studierea limbilor regionale romanice din Valonia (mai ales dialectologia, etimologia, ș.a.m.
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]