439 matches
-
crește / ca o scamatorie”. (Ciornă pentru suflete). Toată poezia este foarte densă, bogată în înțelesuri, degajă un anume mister, este eufonică, susținută de un ritm interior care-i dă și substanță. Cu grația zborului printre cuvinte ca a unui fluture valsând printre petale, stamine și pistil, poeta spune: “eu sunt un fluture”, “ales de vânt / spre culmea din cuvânt”, simbolizând prin aceasta, culoarea, parfumul, rodirea, dorința de zbor, libertatea, ieșirea din crisalidă. Altăoară, poeta spune: “ating cerul cu degete frunze / și
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
De treci pe la Drăgășani, Să mergi calm și dezinvolt: Oamenii, cam năzdrăvani, Varsă vinul tot...în Olt! Amețit, se-mpleticește Printre sălciile treze, Și spre Dunăre zorește Ca să se mai...dilueze! Oltul binecuvântat Dunărea înnoblilează: Tămâioasă și Muscat- Valurile ei valsează. Podgoreni, vestiți haiduci Trec prin vadul de-a călare, Veseli și deloc uituci Cântă toți în gura mare: „Oltul nostru - Făt Frumos Limpede și...tulburel, Cu parfum de tămâios Și buchet de Otonel... De te scalzi, devii voinic, Dacă bei
FAIMĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351107_a_352436]
-
aleea dreaptă Și vă hrănesc cu dragostea. Strigați-mă cât mai am vina De-a mă ascunde după vise, Cât încă-mi iubesc rădăcina Cu brațele mereu deschise. Cântați-mă pe note clare, Cu tonul cât mai conturat, Să pot valsa în continuare La fel de lent și de curat. Opriți-mă cât nu am glezna Prea hotărâtă de plecare, Cât încă mai luminez bezna Ridicând ochii a iertare. Iubiți-mă cât se mai poate Să-mi îndurați sufletul ars De toate ielele
INCANTAŢII de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356445_a_357774]
-
în vitrinele memoriei de care am senzația că nu pot fugi în numele adevărului, singurul, de altfel, care ne aparține. Mi-am acoperit față cu fluturi ca-n piscurile ninse pe partea morții, tu, zeu al absentelor mele, în noaptea asta valsînd împotriva pietrelor un poem atlantic, risipit pe coridoarele unei singure inimi, așa cum mîndria nu are nevoie de elogii nici valurile de fiecare cuvînt, et voila leș jours passent toujours dans mes souvenirs. Tandra arsura, în somn zbor. Referință Bibliografica: Echinocțiu
ECHINOCŢIU DE TOAMNĂ de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356461_a_357790]
-
-mă să mai copilăresc. Poemul mă înseamnă.../ Nu-mi trimite, încă, inelul tău, grăbită Toamnă! (Nu-mi pune inelul tău...). Sugestiv curgerii anilor, titlul acestei poezii sensibilizează prin nostalgie, o melancolie față de anii zburdălniciilor când timpul se copilărea și nu valsa maturitatea. Imaginile vizuale sunt reprezentative stărilor pe care poeta voiește să le imprime cititorului, o liniște divină: Am presărat trandafiri în deșert / Și-a înflorit cerul...( Florile oceanului), îmbină personificarea cu tot ceea ce poate cuprinde imaginația creatoarei: Luna răstignită în
TIMP ŞI SENS ÎN DESCIFRAREA CODULUI POETIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356916_a_358245]
-
numească iubirea. Un infinit magic o credință îi este Clara, ființa iubită pentru care în fiecare noapte coboară în sanctuarul viselor, acolo unde își clădește acel lăcaș numit iubire. Petalele de trandafiri presărate în timp au croit drumul pe care valsează picături de rouă izvorâte din ochii căprui verzui. O lume nouă în brațele lui este descoperită. A găsit o altă definiție a fericirii, a învățat să respire în doi, să zâmbească sub un alt cer, ca suflet pereche. Viața alături de
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
se duce-n infinitul foșnind ca o hârtie, iar trupul se-nfioară, iar Dumnezeu privește, poetul-lumânare-ntr-o noapte se topește. Dansând cu cartea de citire, coboară tot mai în adâncuri, acolo latră , scos din fire , crâncen câinele pământului. Subțire rochia de mireasă valsează undeva-n văzduhuri, căruța mortului e trasă și tremură în iarnă murgul, o, câine al pământului, vezi bine că eu sunt în război cu timpul, străbunii mei purtară flinte, eu retopesc plumbii-n cuvinte. Eroare mare, cred, se face, când
CA UN PAING de BORIS MEHR în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355229_a_356558]
-
cu totul altfel decât cele mai cunoscute iubiri de-a lungul secolelor? Iubind, reinventăm lumea care devine numai a noastră, parte din inima și din sufletul nostru. Și într-adevăr, orice iubire este unică în frumusețea și desăvârșirea ei. „Tu / valsând printre mesteceni / printre fulgii jucăuși de nea / Eu / strigând spre cer o rugă / pentru-a fi numai a mea”... („Iarnă în doi”). Iubirea lui Ioan Găbudean intră în rezonanță cu ninsoarea, cu amurgul sângeriu, cu luna (cum s-ar putea
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355542_a_356871]
-
2011 Toate Articolele Autorului Ne pleacă diminețile albastre Și gene nu mai vor să se deschidă În visele cu gust de aguridă Ne sterpezesc săruturile-n glastre Într-un mănunchi de doruri ferecate Lăstuni ne părăsesc în dimineți Ciulinii iar valsează-n drum cocheți Și la ferestre-ngălbenesc mușcate În frunza cea de viță ruginie Mai e un pic de urmă de smarald Petuniei nu îi mai este cald Și plouă peste toamne poezie Referință Bibliografică: Plouă peste toamne poezie / Violetta
PLOUĂ PESTE TOAMNE POEZIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355747_a_357076]
-
au mângâiat astăzi, încă o dată, sufletele, iar surâsul ce l-am citit pe chipul fiecăruia l-am asociat, desigur, cu acele flori ce-au crescut în palma educatorului care i-a ocrotit. Cine nu s-ar emoționa văzând niște prichindei valsând cu prestanța unor mari dansatori? Ce părinte n-ar lăcrima de fericire când și-ar vedea vlăstarul cum se întrece pe scenă în a cânta, dansa și recita poezii? Și, cred, cea mai îndrăzneață idee a distinsei educatoare, a fost
ELENA MARIANA NĂSTASE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346106_a_347435]
-
Autorului Ecoul clipei s-a rătăcit printre rânduri. Culoarea nopții pictează doar gânduri. Frigul s-a stins printre stele de-alean, Iar tu-mi răpești visul, iubit castelan... Zorește viața în veșnice amurguri. Prezentul e strâns în vremelnice pârguri, Iubirea valsează în liniștea firii, Răgaz absolvind în piatra nemuririi... M-acopăr cu sute de calde săruturi, Destinul e tandru, dar anii sunt fluturi, Mai ține-mă strâns la pieptu-ți fierbinte, Inima ta s-o aud fredonând... să m-alinte... Blue Mireille
ECOU de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368908_a_370237]
-
-mbată cu miresme Fulgi din petale fine, ninsori de prospețime Suspinul lin al ierbii, rodind sublime-aghesme Sub cerul ce-și revarsă o mare de-albăstrime Peste pământul reavăn... Scâncește greierașul La umbra-ngălbenită de păpădii - regine În verde-ostrov c-o rază valsează fluturașul, Luând în custodie și-o tufă de verbine. De catifea, suavă, tresare panseluța Narcisele din juru-i bârfesc o lăcrimioară Sub streașina bătrână a prins a plânge vița O albinuță-n grabă și-a rupt o aripioară Trecând ca o
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
de zefir pribeag narcise firave îndrăgostite de iriși-vâslași unduind miresme crude înoată într-un ostrov de verde crud ploaie de raze călduțe prinse-n hora florilor de liliac pământ reavăn mirosind a pâine iubiri îngălbenite de păpădii roiuri de fluturi valsând agale prin dimineți de Paște ce poartă arome de tămâie și-un nesfârșit dor de bine... pe-un colț de pagină ruptă dintr-un măr înflorit scriu cu picuri albiți de așteptare ce se preling din curcubeie de suflet infinitul
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
pe clape de alabastru gând ce amintesc căderea lentă și tulbure că vinul în strofa de plăcere în strofa de abis iar din adânc urcușul e în taină vie cu pași de note fixe glissando pe genunchi pe portativul ființei valsând în ritmuri ample legată este clipă de Logos infinit... Foto tehnică - Art Colaj Media - realizat de autor din imagini combinate artistic - sursă Internet poem publicat inițial pe F.b. în data de 18 .05. 2014 (A.D.) pe pagina personală https
POEM HIERATIC XXXIV-ARCUŞUL UITAT de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370079_a_371408]
-
cuvinte” și se așează la „Cina cea fără de taină” sau se refugează în „Gara poeților; „când prin noapte buzunărită de scaieți trece un tren de cuvinte cu poeți.” Fiecare poem are o destinație precisă, este poleit de strălucirea cuvintelor care valsează fermecător, în ritm cadențat, cu pași de lumină, dăruind iubitorului de poezie un „Spectacol de dincolo de cortina cerului.” „Între două speranțe,” poetul face un „Popas sublim,”își spune „Rugăciunea zilei,” apoi își conturează o „AUTOBIOGRAFIE,”după care, liniștit, pe înserate
COMOARA DE PE PUNTEA VIEȚII, DE DORA ALINA ROMANESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370307_a_371636]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > TREI FULGI NĂSCUȚI DIN TREI SURORI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Trei fulgi, născuți din trei surori, Purtați de vânt pe cer, sub nori, Valsând spre noi se hârjonesc Și devenirea-și povestesc: - Eu, spune primul, sunt odor, Născut din spumă de izvor De răcoroasa Primăvară! Purtat de adieri de seară, M-am ridicat și-am revenit Trei anotimpuri, și-mplinit Ca picur-lacrimă pe cer, Am
TREI FULGI NĂSCUŢI DIN TREI SURORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370405_a_371734]
-
Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2340 din 28 mai 2017 Toate Articolele Autorului E-atâta lumină în neanturi adaos Și-atâtea tăceri răzemate de astre Strunite-n orbite, planete fiastre, Par note pictate, pe rune, în haos. Le văd cum valsează, la stea iau aminte Și straiul își schimbă, de noapte ori zi, Pun negru pe-azururi la ceasuri târzii, Sunt raiuri vieții și tot ei morminte. Decor fascinant Demiurgul așează Estrada e plină, actori neștiuți Cerșesc ajutor de la îngerii muți
MENESTREL PRIN LUMI STELARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370550_a_371879]
-
un sunet de vioară Și m-a străpuns ușor cu linu-i dor, În rai credeam că sunt și pentru prima oară Îndrăgostit-am fost de viață c-un fior. Cu ochi-nchiși eu l-am lăsat să umble Și să valseze trist prin toată ființa mea, Dar nu credeam că obosind o să se-așeze Și-o să rămână-n veciul meu frumos așa. Învăluită-n firul trist de sunet de vioară Deodată am uitat și cine-am fost și sunt Și-aștept
GUST DE VIOARĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370569_a_371898]
-
în vitrinele memoriei de care am senzația că nu pot fugi în numele adevărului, singurul, de altfel, care ne aparține. Mi-am acoperit fața cu fluturi ca-n piscurile ninse pe partea morții, tu, zeu al absențelor mele, în noaptea asta valsînd împotriva pietrelor un poem atlantic risipit pe coridoarele unei singure inimi, asa cum mîndria nu are nevoie de elogii nici valurile de fiecare cuvînt, et voila les jours passent toujours dans mes souvenirs. Tandră arsură, în somn zbor. Citește mai
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
ediție a acestei manifestări culturale a debutat într-o evervescență mlădios gândită de ambele țări și a adunat personalități marcante din lumea arădeană și austriacă. Aradul, iată , a devenit , pentru trei zile "Mica Vienă" la invitația Marii Viene, unde Dunărea valsează în ritmuri și pe mai multe melodii vorbite. Prima seară, de la "Sala Vasile Goldiș" a CJArad s-a deschis cu un emoționant Moment de reculegere . la propunerea prședintelui interimar, Adrian Țolea. Au conferențiat în prima seară dr.Helmuth Wohnout, prof.dr.
ZILELE CULTURII AUSTRIECE LA ARAD de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369463_a_370792]
-
rime de catran , In care eu cu tine , visam si doar visam ! Atatea zile scurte , atatea zile lungi , o trena au purtat , Tinuta de solstitiu ! Azi , uniforma vietii , o voi purta cu drag , Ca sunt femeie simpla ! Pe clipele traite , valsez , desi nu mi-s zeita , Si-mi amintesc cu drag, De ielele ispite , primite cu onoruri , In chiar subconstiinta . Sa rascolim doar lutul , cu pasi sa-l masuram , Ca tot acolo-ajungem , intorsi din intuneric . Ne-om intalnim in gropi , lumina
POET (DIMINEŢILE UNUI ANOTIMP) de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370524_a_371853]
-
crede pe emițător“, și ambii se încearcă în „a supraviețui prin cuvânt“, căci viața e luptă, paradoxist rezolvându-și necunoscutele ecuației gordiene și prin „antiluptă“, angajând chiar clasic-statuara comparație: «Ca două animale de luptă / care - în loc să se sfâșie - încep să valseze. / Spre nemulțumirea publicului plătitor, / însetat de sânge.» (Risipitorul de hârtie, p. 6). Grija auctorial-esențială și ruga către Dumnezeu privesc perechea primordială a lirismului, Poet-Adamul - Poeta-Eva, spre a rămâne „neatinsă de păcat“, spre a nu fi alungată din Raiul Creștinismului, ori
IERNI „TRECUTE FIX“) : DESPRE FLORILE ŞI ROADELE PARADOXISMULUI ÎN FAŢA TORNADEI DE HÂRTIE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370593_a_371922]
-
Acasa > Poezie > Imagini > VÂNTUL Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1588 din 07 mai 2015 Toate Articolele Autorului În primăvară naște armonia, Valsând prin pajiști câte-o adiere, Arșiței domolind monotonia Când poartă nori să plouă mângâiere. Apoi, din ape, fură abur dulce Și-l face înălțimilor umbrare, De-așa răcoare, pleacă să se culce, Chiar astrul istovit de preumblare. După răpciune, aripe
VÂNTUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369590_a_370919]
-
ce frumos am început ziua. Astăzi nu am cântat. Astăzi am ascultat doar melodiile fredonate de suflete triste, versurile lor răscolindu-mi sufletul deja obosit. Am simțit cum mă pierd într-o lume de nostalgii, de vise ce revin și valsează prin viața noastră, amorțindu-ne clipa, pentru a o trăi în deplinătatea ei. De ce doare? Doare dorul de tinerețe, doare graba anilor ce trec, doare trupul în neveșnicia lui, doare visul rămas printre amintiri? Așteptăm cuminți, dar neîmblânziți, un semn
CUVINTE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368181_a_369510]
-
pe acel cal cu bădică, Alb calul, iar de-o fi alb și el săracul, De m-o vedea i s-ar înnegri bumbacul! Eu sunt îngerașul pe care el îl visează, Mai știu că și ziua el cu mine 'valsează, E așa timid și slab de mintea-i frizează, Iar inima lui pe față-i sânge pompează... Când mă vede prințul nu mai știe nica, Ar fugi pe câmpul ce-l duce la mămica, Ce poate să-l aline de
ALB ŞI EL SĂRACUL.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368284_a_369613]