1,764 matches
-
aparatului circulator. Fiecare din cele două circuite, sistemic și pulmonar, este deservit de propria pompă, adică ventriculul stâng, respectiv ventriculul drept. Fiecare din atrii funcționează ca o cameră de admisie pentru ventriculul corespunzător, iar unidirecționalitatea curgerii este asigurată de sistemul valvular. Sistola atrială o precede pe cea ventriculară, fiind astfel realizată o mai bună umplere cu sânge a ventriculelor. Există o terminologie clasică privind activitatea cardiacă, bazată pe așa-numitele funcții ale miocardului (care se referă de fapt la proprietăți funcționale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
pe gradientul de sodiu menținut de pompa de sodiu). Inhibarea pompei de sodiu de către agnți cardiotonici din clasa digitalice duce la creșterea nivelelelor de calciu activator, cu efect inotrop pozitiv. 12.4.2. Pompa ventriculară: relația presiune volum și evenimentele valvulare în cursul ciclului cardiac Ciclul cardiac (0,8 s la 75 bătăi/min) constă din sistolă (contracție, 0,5 s) și diastolă (relaxare, 0,3 s), cu modificări corelate de presiune și volum pentru fiecare din camere (fig. 40). In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
următorul zgomot I se întinde marea tăcere (0,5 s). Zgomotele cardiace sunt unde mecanice produse de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III (protodiastolic) este produs de deschiderea valvelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de umplere ventriculară rapidă, iar zgomotul IV este dat de contracția atrială și de turbulența ce însoțește modificările bruște de presiune (ca în cazul zgomotului III). Ascultația zgomotelor cardiace este deosebit de importantă pentru identificarea și diagnosticul clinic al posibilelor leziuni valvulare. Percepția stetacustică a zgomotelor III și/sau IV (torace subțire sau insuficiență cardiacă) crează aspectul sonor de galop. Ingustarea patologică a orificiilor valvulare duce la creșterea vitezei de curgere (), cu acentuarea turbulenței și apariția unor zgomote patologice suplimentare numite sufluri
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
cazul zgomotului III). Ascultația zgomotelor cardiace este deosebit de importantă pentru identificarea și diagnosticul clinic al posibilelor leziuni valvulare. Percepția stetacustică a zgomotelor III și/sau IV (torace subțire sau insuficiență cardiacă) crează aspectul sonor de galop. Ingustarea patologică a orificiilor valvulare duce la creșterea vitezei de curgere (), cu acentuarea turbulenței și apariția unor zgomote patologice suplimentare numite sufluri. Ruperea cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
subțire sau insuficiență cardiacă) crează aspectul sonor de galop. Ingustarea patologică a orificiilor valvulare duce la creșterea vitezei de curgere (), cu acentuarea turbulenței și apariția unor zgomote patologice suplimentare numite sufluri. Ruperea cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența mitrală și stenoza aortică afectează direct ejecția, iar insuficiența aortică permite refluarea sângelui în ventricul în diastolă. Leziunile valvulare au efecte negative asupra perfuziei coronariene. Legea inimii Similar cu mușchiul scheletic, relația lungime forță la nivel de ventricul și cardiomiocit se bazează pe existența unei astfel de determinări la nivelul fiecărui sarcomer, ce duce la acel interval optim de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
care formează peretele capilarului limfatic prezintă filamente citoplasmatice contractile, sunt conectate prin rare joncțiuni intercelulare de tip aderent, dar nu prezintă joncțiuni strânse și sunt dispuse parțial suprapuse (fig. 60), cu spații intercelulare de ordinul μm, realizând structuri de tip valvular, în care marginea celulei externe este ancorată în țesutul înconjurător prin legături cu fibrele de colagen. Această structură explică particularitățile funcționale. Ea permite drenarea de lichid interstițial și asigură permeabilitatea pentru moleculele mari. Dispozitivul valvular descris favorizează formarea limfei, fiind
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
μm, realizând structuri de tip valvular, în care marginea celulei externe este ancorată în țesutul înconjurător prin legături cu fibrele de colagen. Această structură explică particularitățile funcționale. Ea permite drenarea de lichid interstițial și asigură permeabilitatea pentru moleculele mari. Dispozitivul valvular descris favorizează formarea limfei, fiind deschis când țesutul este destins prin acumularea de lichid interstițial și închis când presiunea din capilarul limfatic este superioară celei interstițiale. Mușchiul neted din peretele vaselor limfatice asigură prin contractilitatea sa modificări de calibru și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
limfei din lichid interstițial, adică de pătrunderea lichidului interstițial în interiorul capilarelor limfatice, fenomen guvernat de presiunile ce se exercită la acest nivel. La acestea se adaugă funcționarea capilarelor limfatice ca o pompă, prin cuplul funcțional dintre fibrele mioendoteliale și dispoziția valvulară. Lichidul interstițial pătrunde printre celulele peretelui capilar limfatic conform diferenței de presiune. Celulele endoteliale sunt atașate la țesutul înconjurator prin filamente de ancorare și nu sunt solidare între ele; marginile se suprapun, funcționând ca microvalve. Debitul limfatic total, de ~120
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
aparatului circulator. Fiecare din cele două circuite, sistemic și pulmonar, este deservit de propria pompă, adică ventriculul stâng, respectiv ventriculul drept. Fiecare din atrii funcționează ca o cameră de admisie pentru ventriculul corespunzător, iar unidirecționalitatea curgerii este asigurată de sistemul valvular. Sistola atrială o precede pe cea ventriculară, fiind astfel realizată o mai bună umplere cu sânge a ventriculelor. Există o terminologie clasică privind activitatea cardiacă, bazată pe așa-numitele funcții ale miocardului (care se referă de fapt la proprietăți funcționale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
pe gradientul de sodiu menținut de pompa de sodiu). Inhibarea pompei de sodiu de către agnți cardiotonici din clasa digitalice duce la creșterea nivelelelor de calciu activator, cu efect inotrop pozitiv. 12.4.2. Pompa ventriculară: relația presiune volum și evenimentele valvulare în cursul ciclului cardiac Ciclul cardiac (0,8 s la 75 bătăi/min) constă din sistolă (contracție, 0,5 s) și diastolă (relaxare, 0,3 s), cu modificări corelate de presiune și volum pentru fiecare din camere (fig. 40). In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
următorul zgomot I se întinde marea tăcere (0,5 s). Zgomotele cardiace sunt unde mecanice produse de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III (protodiastolic) este produs de deschiderea valvelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de umplere ventriculară rapidă, iar zgomotul IV este dat de contracția atrială și de turbulența ce însoțește modificările bruște de presiune (ca în cazul zgomotului III). Ascultația zgomotelor cardiace este deosebit de importantă pentru identificarea și diagnosticul clinic al posibilelor leziuni valvulare. Percepția stetacustică a zgomotelor III și/sau IV (torace subțire sau insuficiență cardiacă) crează aspectul sonor de galop. Ingustarea patologică a orificiilor valvulare duce la creșterea vitezei de curgere (), cu acentuarea turbulenței și apariția unor zgomote patologice suplimentare numite sufluri
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
cazul zgomotului III). Ascultația zgomotelor cardiace este deosebit de importantă pentru identificarea și diagnosticul clinic al posibilelor leziuni valvulare. Percepția stetacustică a zgomotelor III și/sau IV (torace subțire sau insuficiență cardiacă) crează aspectul sonor de galop. Ingustarea patologică a orificiilor valvulare duce la creșterea vitezei de curgere (), cu acentuarea turbulenței și apariția unor zgomote patologice suplimentare numite sufluri. Ruperea cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
subțire sau insuficiență cardiacă) crează aspectul sonor de galop. Ingustarea patologică a orificiilor valvulare duce la creșterea vitezei de curgere (), cu acentuarea turbulenței și apariția unor zgomote patologice suplimentare numite sufluri. Ruperea cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența mitrală și stenoza aortică afectează direct ejecția, iar insuficiența aortică permite refluarea sângelui în ventricul în diastolă. Leziunile valvulare au efecte negative asupra perfuziei coronariene. Legea inimii Similar cu mușchiul scheletic, relația lungime forță la nivel de ventricul și cardiomiocit se bazează pe existența unei astfel de determinări la nivelul fiecărui sarcomer, ce duce la acel interval optim de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
care formează peretele capilarului limfatic prezintă filamente citoplasmatice contractile, sunt conectate prin rare joncțiuni intercelulare de tip aderent, dar nu prezintă joncțiuni strânse și sunt dispuse parțial suprapuse (fig. 60), cu spații intercelulare de ordinul μm, realizând structuri de tip valvular, în care marginea celulei externe este ancorată în țesutul înconjurător prin legături cu fibrele de colagen. Această structură explică particularitățile funcționale. Ea permite drenarea de lichid interstițial și asigură permeabilitatea pentru moleculele mari. Dispozitivul valvular descris favorizează formarea limfei, fiind
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
μm, realizând structuri de tip valvular, în care marginea celulei externe este ancorată în țesutul înconjurător prin legături cu fibrele de colagen. Această structură explică particularitățile funcționale. Ea permite drenarea de lichid interstițial și asigură permeabilitatea pentru moleculele mari. Dispozitivul valvular descris favorizează formarea limfei, fiind deschis când țesutul este destins prin acumularea de lichid interstițial și închis când presiunea din capilarul limfatic este superioară celei interstițiale. Mușchiul neted din peretele vaselor limfatice asigură prin contractilitatea sa modificări de calibru și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
limfei din lichid interstițial, adică de pătrunderea lichidului interstițial în interiorul capilarelor limfatice, fenomen guvernat de presiunile ce se exercită la acest nivel. La acestea se adaugă funcționarea capilarelor limfatice ca o pompă, prin cuplul funcțional dintre fibrele mioendoteliale și dispoziția valvulară. Lichidul interstițial pătrunde printre celulele peretelui capilar limfatic conform diferenței de presiune. Celulele endoteliale sunt atașate la țesutul înconjurator prin filamente de ancorare și nu sunt solidare între ele; marginile se suprapun, funcționând ca microvalve. Debitul limfatic total, de ~120
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
a fost interzisă; tot în 1667 Hooke descrie celula, iar Anne Charles Larry publică primul tratat de dermatologie. Apar acum primele specializări și medicii specialiști: Albertini din Bologna pentru afecțiunile cardiace; Giovanni Mario Lancisi pentru endocardită; Raymond Vieussens pentru leziunile valvulare; Giovanni Luci, N. Grew pentru malarie; Willis pentru diabet; Perrault pentru Anatomia comparată (1671), Bonnet pentru Anatomia patologică (1679); Le Clerc pentru Istoria Medicinei (prima care apare, 1696). Lèmery pentru Farmacopeea Universală (1697) și Chimie. J. Scultet pentru instrumentarul medical
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sângelui din ventricule în auricule în cazul unor presiuni sistolice ventriculare deosebit de ridicate. Miocardul la rândul său, este constituit, din fibre musculare cardiace, stimulate ritmic de sistemul excitoconductor și dintr-un schelet fibros care, împreună cu endocardul, participă la formarea sistemului valvular. Fibrele musculare cardiace sunt dispuse în straturi suprapuse, ancorate de scheletul fibros. La nivelul atriilor se descriu două straturi atât de subțiri, încât mușchiul atrial este translucid: un strat înconjoară complet ambele atrii, în timp ce al doilea, dispus perpendicular pe primul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
celule endoteliale care se continuă cu endoteliul vascular; stratul mijlociu, reprezentat de fibre colagene, elastice și musculare, adăpostește țesutul nodal cardiac; stratul extern, format din țesut conjunctiv lax, este adiacent miocardului și se continuă cu endomisiul fibrelor musculare cardiace. Sistemul valvular cardiac este format dintr-un schelet fibro-conjunctiv inserat la nivelul orificiilor atrio-ventriculare și al marilor vase și acoperit de endoteliul endocardic. Marginea liberă a valvulelor (cuspide) este bogată în substanță fundamentală, cu rol important în asigurarea plasticității sistemului valvular. Valvulele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]