637 matches
-
și folosirea unei soluții de dializă cu o concentrație a potasiului de 3 mmol/l. Aritmiile trebuie tratate prompt, iar profilaxia endocarditei infecțioase trebuie făcută conform principiilor generale. Tratamentul chirurgical Protezarea valvulară trebuie luată în considerare la toți pacienții cu valvulopatii severe, simptomatice. Intervenția chirurgicală trebuie practicată înainte de instalarea disfuncției contractile a VS și a insuficienței cardiace. în studiul lui Baglin et al., supraviețuirea medie a pacienților hemodializați după protezare valvulară a fost de 36 de luni, față de 13 luni la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de a primi un transplant renal decât cei fără aceste anomalii, dar că această șansă nu este redusă dacă ei sunt anterior protezați. Autorii au conchis că medicii ar trebui să acorde o atenție sporită detectării și tratării chirurgicale a valvulopatiilor cardiace în cursul evaluării pretransplant. Afectarea valvulară cardiacă este foarte frecventă la pacienții uremici, iar prevalența sa crește cu vârsta pacienților și cu durata dializei. Ea e cauzată de calcificările valvulare, favorizate de stresul valvular mecanic și hemodinamic, precum și de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Prevenirea acestor calcificări și a progresiei lor către disfuncții valvulare se realizează prin controlul factorilor de risc: hiperfosfatemia, hipercalcemia, hiperhidratarea, anemia. Evaluarea ecocardiografică periodică și profilaxia endocarditei infecțioase sunt obligatorii. Protezarea valvulară trebuie luată în considerare la toți pacienții cu valvulopatii severe, simptomatice, înainte de instalarea disfuncției contractile a VS și a insuficienței cardiace. Protezele valvulare mecanice și cele biologice pot fi folosite cu rezultate la fel de bune. Protezarea valvulară crește supraviețuirea pacienților și șansa de a primi un transplant renal. V.5
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
poate apărea în absența obstrucției coronariene semnificative, cauzată de: reducerea capacității de dilatare a coronarelor; alterarea ofertei de oxigen către miocard; calcificarea vaselor mici coronariene din cauza hiperparatiroidismului secundar [Rostand et al., 1984]; reducerea densității capilarelor intramiocardice [Amann et al., 2003]. Valvulopatiile sunt frecvente la pacienții cu uremie cronică, deși prevalența reală a acestora nu este cunoscută. La pacienții uremici, calcificările mitrale și aortice apar mai precoce (cu 20 de ani) decât la populația generală [Maher et al., 1987]. Calcificările aortice sunt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
nivelul genei pentru fibrilină (FBN1), plasată pe brațul lung al cromozomului 15 . Sindromul Marfan are o expresie variabilă de la o familie la alta. Adultul cu sindrom Marfan are o talie înaltă, cu hiperlaxitate ligamentară, arahnodactilie, miopie severă, subluxație de cristalin, valvulopatii, dintre care cea mai frecventă e prolapsul de valvă mitrală, și prezintă un risc crescut de anevrism disecant de aortă . Există personalități istorice care probabil au avut sindromul Marfan Abraham Lincoln (193 cm), deși cazul e controversat , și Niccolò Paganini
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
etiologii multiple. HTA și stenoza aortică (SA) sunt cele mai frecvente cauze de IC. Boala cardiacă ischemică, în forma sa acută sau cronică, are o prevalență mare la vârstnici, mai ales la bărbați, și este o cauză frecventă de IC. Valvulopatiile regurgitante sunt de asemenea mai frecvente la această categorie de pacienți, mai ales insuficiența mitrală (Im) degenerativă cu regurgitație severă și cardiomiopatiile hipertrofice și restrictive. O treime dintre bolnavii cu diagnosticul de cardiomiopatie hiper trofică au vârste de peste 60 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
controlul greutății, depistarea decompensărilor și a factorilor precipitanți. Urmărirea acestor bolnavi se face de către echipe multidisciplinare, în centre de îngrijire a vârstnicilor, în spitale sau în clinici specializate în tratamentul IC. Corectarea condițiilor clinice asociate, HTA, FA, ischemia miocardică sau valvulopatiile severe, reprezintă un obiectiv important de tratament. 26.7.1. Tratamentul IC cu FE scăzută Principiile tratamentului medicamentos în IC cu FE scăzută sunt similare cu principiile generale de tratament. Sunt utilizate medicamente care cresc supraviețuirea prin reducerea progresiei remodelării
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
5). Alte indicații de revascularizare chirurgicală presupun angina instabilă, angina precoce postinfarct, infarct acut cu șoc cardiogen, eșecul APTL, reintervenții pentru recurența simptomatologiei (rezervată cazurilor cu simptomatologie refractară), stenoze coronariene la pacienți care au indicație chirurgicală cardiacă pentru alte patologii (valvulopatii, miomectomie septală, defecte septale, anomalii congenitale ale arterelor coronariene, defecte septale). Prezența leziunilor coronariene crește semnificativ mortalitatea perioperatorie la pacienții ce necesită chirurgie valvulară concomitentă (caseta 21.3). Intervenția chirurgicală electivă sau în urgență presupune abord median prin sternotomie cu ajutorul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
plus fragil prin necesitatea abordării atente a comorbidităților. La ora actuală, centrul de greutate nu este considerat vârsta în sine, ci statusul funcțional al pacientului, care va fi cântărit indi - vidual pentru o evaluare corectă a raportului risc-beneficiu. 25.1. Valvulopatii aortice 25.1.1. Stenoza aortică 25.1.1.1. Date generale Stenoza aortică (SA) senilă, cea mai frecventă afecțiune valvulară dobândită, înregistrează o prevalență estimată de 4,6% la pacienții peste 75 de ani la nivel mondial (1). După
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
evoluție asimptomatică. Indicația chirurgicală la pacienții asimptomatici cu regurgitare severă este controversată datorită evoluției naturale bune. Odată instalată, decompensarea ventriculară reduce șansele recuperării funcției cardiace și supraviețuirii postoperatorii. Indicațiile chirurgicale în IA sunt stabilite în ghidul pentru evaluarea și tratamentul valvulopatiilor elaborat de ESC (tabelul 25.3) (8). În IA acută severă se indică intervenția chirurgicală în urgență. În IA cronică, obiectivele corecției chirurgicale presupun ameliorarea prognosticului, diminuarea simptomelor, prevenția insuficienței cardiace, evitarea complicațiilor la pacienții cu dilatare anevrismală a aortei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
29 în regim de urgență. Concomitent s-a realizat și BAC în 125 de cazuri (14,22%). Vârsta medie a pacienților operați a fost de 65,6 13,33 ani, cu un raport masculin/ feminin de 2,19. 25.2.Valvulopatii mitrale 25.2.1. Stenoza mitrală 25.2.1.1. Date generale Modificarea sistemului valvular mitral cu reducerea diametrului orificiului mitral determină incompetența valvulară cu alterarea fluxului atrioventricular diastolic și hipertensiune pulmonară (HTP) consecutivă. Pacienții cu vârste peste 65 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
lung scade semnificativ, la fel ca și complicațiile secundare protezării, accentuate evolutiv de vârsta înaintată. În cazul în care se preferă protezarea valvulară, aceasta se face cu păstrarea aparatului subvalvular, rezecția acestuia fiind rezervată calcificărilor severe. Evaluarea preoperatorie este similară valvulopatiilor aortice. Indicații de tratament chirurgical sau intervențional Conform ESC, tratamentul chirurgical sau intervențional al SM se indică la pacienți cu SM moderată sau severă (aria orificiului valvular < 1,5 cm2 sau < 1,7-1,8 cm2 în cazul particular al pacienților
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
precum și de repercursiunile asupra funcției VS. Tendința actuală este de a efectua intervenția precoce, înainte de instalarea decompensării VS, cu recomandarea de a folosi tehnici de remodelare valvulară și doar, în ultimă instanță, protezarea valvulară. Evaluarea preoperatorie urmează etapele evaluărilor din valvulopatiile aortice. Cateterismul cardiac este obligatoriu în vederea confirmării sau infirmării afectării coronariene- la pacienții cu angină pectorală, sechele de IMA și risc cardiovascular major, indiferent de vârstă și acuratețea examenului ecocardiografic. Coronarografia apreciază și cuantifică volumul de sânge regurgitant, severitatea disfuncției
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
de prezervare cordală oferă avantaje adiționale în menținerea funcției ventriculare stângi. Politica serviciului nostru este de a remodela valva mitrală ori de câte ori este posibil și de a efectua protezare în situațiile în care procedeele reconstructive nu sunt considerate fezabile. 25.3. Valvulopatii tricuspidiene 25.3.1. Stenoza tricuspidiană 25.3.1.1. Date generale Stenoza tricuspidiană (ST) se definește prin reducerea orificiului tricuspidian cu generarea unui obstacol în cursul umplerii diastolice a ventriculului drept (VD) și instalarea unui gradient presional transvalvular diastolic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
după chirurgia valvei tricuspide, ceea ce impune inserarea eventuală a unui pacemaker în VD (20% dintre cazuri). CHIRURGIA VALVULARĂ 405 25.3.3. Stenoza și insuficiența pulmonară 25.3.3.1. Date generale și particularități fiziopatologice Stenoza pulmonară (SP) este o valvulopatie definită prin îngustarea orificiului sigmoidian pulmonar și crearea unui obstacol în evacuarea VD. SP este rară la pacienții vârstnici, fiind de obicei consecința malformațiilor congenitale sau a arteritelor (Takayasu). Anatomie Orificiul trunchiului pulmonar (ostium trunci pulmonalis), de formă circulară, este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
previne moartea celulară, datorită continuării disfuncțiilor la celelalte canale de calciu. 9. Factori de risc pentru AVC (Stroke) Factorii de risc major cunoscuți pentru AVC sunt: - HTA; - tulburări de ritm cardiac, mai frecvent fibtilație atrială; - boli cardiace:-insuficiență cardiacă congestivă;valvulopatii; - ateroscleroză coronariană; - diabet zaharat ; - hiperlipidemie; - fumat (7). la care se pot adăuga: folosirea contraceptivelor orale și bolile sistemice asociate cu stări de hipercoagulabilitate. Dintre acești factori de risc, diabetul zaharat accentuează procesul aterosclerotic atât în arterele cerebrale mari cât și
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
crescând ca număr în ultima perioadă datorită diagnosticului corect, creșterii ratei de supraviețuire a pacienților cardiovasculari, utilizării protezelor vasculare, dar și metodelor invazive de diagnostic și tratament. Principalele surse de embolie periferică sunt: a) surse cardiace (80-90% din totalul emboliilor): - valvulopatii reumatismale (mitrale în special), în prezența FA și trombozei AS; - fibrilația atrială indiferent de etiologie; - infarctul miocardic acut cu tromboză intraventriculară (mai ales infarctele anterioare, apicale); - anevrisme ventriculare; - proteze valvulare mecanice sau alte materiale prostetice; - endocardite infecțioase localizate pe valve
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
mult redus, ca urmare a reducerii frecvenței bolii și a tratamentului eficient al acesteia. Anevrismele infecțioase sunt foarte rare fiind uneori observate în infecțiile cu Salmonella enteritidis, tuberculoză etc. Mai rare sunt dilatațiile anevrismale ale aortei ascendente poststenotice apărute în cadrul valvulopatiilor aortice reumatismale. Dilatația idiopatică a inelului valvular aortic și a porțiunii inițiale a aortei ascendente conturează o entitate cunoscută sub numele de maladie anuloectaziantă a rădăcinii aortice. Există și posibilitatea apariției unor anevrisme congenitale fuziforme prin dilatație poststenotică într-o
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
medicamentoase sau de altă natură, tulburări electrolitice și metabolice etc.) nu sunt corectate. Sindromul WPW nediagnosticat poate atrage moarte subită. Tulburările de conducere severe, cum ar fi blocul atrio-ventricular complet sau cel bifascicular cresc, de asemenea, riscul de mortalitate [20]. Valvulopatiile pun probleme deosebite intra-anestezice, probleme legate de severitatea lor și de adaptarea fiziologică. Bolile valvulare ale aortei se însoțesc de un risc crescut de 14 ori de moarte subită dacă suprafața valvulară este de sub 1 cm2 [38]. Insuficiențele valvulare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
absolută este sindromul de venă cavă superioară și dintre cele relative, coagulopatiile, infecția la locul puncției și prezența firelor de pace-maker. PVC se corelează bine cu presiunea de umplere a cordului stâng la pacienții cu funcție miocardică normală și fără valvulopatii [79]. Pacienții în stare critică sau cei care au o disfuncție miocardică, vârstnicii, cei ce dezvoltă o stare de șoc în perioada perioperatorie necesită date hemodinamice suplimentare care se pot obține prin cateterizarea arterei pulmonare (pulmonary artery catheter - PAC), cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
absența pulsațiilor arteriale în diferite regiuni. Alte semne întâlnite: paliditate, transpirații, anxietate. Examenul aparatului cardiovascular poate fi normal în timpul perioadelor libere sau poate pune în evidență o serie de afecțiuni cardiovasculare care pot fi asociate sau pot declanșa durerea anginoasă: valvulopatii aortice, CMH, hipertensiune pulmonară primitivă, cardiopatie hipertensivă, stenoză mitrală. În condițiile existenței unei ischemii miocardice cronice se pot pune în evidență cardiomegalie moderată (mai ales pe seama VS) șoc apexian amplu, zgomot II dedublat paradoxal, zgomotul III sau IV prezent, suflul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
VS, cinetică globală și regională, eventuale anevrisme), cât și funcțional prin evidențierea volumelor end-diastolice și end-sistolice ale ventriculului stâng și scăderea fracției de ejecție, obiectivizând totodată și insuficiența mitrală de cauză ischemică sau prin dilatarea VS. B. SINDROMUL CLINIC AL VALVULOPATIILOR Valvulopatiile sau cardiopatiile valvulare reprezintă un capitol important al patologiei cardiovasculare. Ele sunt afecțiuni cardiace al căror substrat e reprezentat de o tulburare a funcției de supapă a uneia sau mai multor valvule cardiace (defect valvular). Etiologia valvulopatiilor cronice este
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cinetică globală și regională, eventuale anevrisme), cât și funcțional prin evidențierea volumelor end-diastolice și end-sistolice ale ventriculului stâng și scăderea fracției de ejecție, obiectivizând totodată și insuficiența mitrală de cauză ischemică sau prin dilatarea VS. B. SINDROMUL CLINIC AL VALVULOPATIILOR Valvulopatiile sau cardiopatiile valvulare reprezintă un capitol important al patologiei cardiovasculare. Ele sunt afecțiuni cardiace al căror substrat e reprezentat de o tulburare a funcției de supapă a uneia sau mai multor valvule cardiace (defect valvular). Etiologia valvulopatiilor cronice este multiplă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
CLINIC AL VALVULOPATIILOR Valvulopatiile sau cardiopatiile valvulare reprezintă un capitol important al patologiei cardiovasculare. Ele sunt afecțiuni cardiace al căror substrat e reprezentat de o tulburare a funcției de supapă a uneia sau mai multor valvule cardiace (defect valvular). Etiologia valvulopatiilor cronice este multiplă, cele mai frecvente cauze fiind reumatismul articular acut (RAA/RSB = Reumatismul Sokolski Bouillaud), sifilisul, malformații congenitale, ateroscleroza. În ultimii ani, în țările dezvoltate etiologia reumatismală este în netă scădere crescând numărul celor de cauză degenerativă [10, 20
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
mai frecvente cauze fiind reumatismul articular acut (RAA/RSB = Reumatismul Sokolski Bouillaud), sifilisul, malformații congenitale, ateroscleroza. În ultimii ani, în țările dezvoltate etiologia reumatismală este în netă scădere crescând numărul celor de cauză degenerativă [10, 20]. Etape de diagnostic în valvulopatii [7, 10, 15, 17, 19, 20, 56]: 1. diagnostic anatomic - se stabilește prin examen clinic obiectiv complet (inspecție, palpare, percuție și mai ales auscultație) și prin examinări paraclinice (radiologic, fonocardiografic, ECG, ecocardiografie și Doppler, cateterism cardiac); 2. diagnostic etiopatogenetic - cardiopatii
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]