1,174 matches
-
în favoarea lui Emil Boc (PD), reales în anii 2008 și 2012 și 2016 din partea PD-L. Stema Clujului înfățișează o poartă de incintă cu trei turnuri, simbol al statutului juridic de oraș liber. Această stemă a fost folosită, cu unele variațiuni, din anul 1369 până în 1999. Începând cu anul 1999 primăria orașului a introdus o nouă stemă pe actele oficiale. În urma unui concurs desfășurat în 1995 sub auspiciile primarului clujean de atunci, Gheorghe Funar, a fost aleasă o nouă stemă ca
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
r e p o e t i c ă n e cultură , deși o consider „un călăuzește și în celelalte fruct al viciului”. „Jefuit de poeme sugestiv intitulate obsesia femeii”, poetul „Despre fericire”, „Despre trăiește uneori și „vreme de iubire”, „Variațiuni de eternitate” sub imperiul iubirii ocazie”, „Cioburi de iubire” profunde. etc., toate punând în Trebuia să scrie și un mișcare „un uriaș angrenaj poem care să-I trădeze cosmic”. Prezentate într-o profesia, nobila meserie de formă lirică eliberată de
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
formă concisă și „PREZENTUL” nu se poate mândri cu neașteptată ce ne tastează biografia expresivă, cuprinzând adevăruri morale realizări, ci rămâne sărac în „fapte” și într-un e-mail cu pretenții de istorie sau filozofice. „gesturi” mărețe. Așadar, în poezia umană”(Variațiuni de ocazie, p.13). Dintre poeziile celui de-al doilea „Prezent”, George Baciu realizează o Iată, G. Baciu este surprinzător de ciclu, amintesc poezia „Prezent” care excelentă demonstrație de integrare a modern în judecățile sale estetice, pe reține atenția printr-
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
general o parte rapidă în formă de sonată și o parte lentă în forme diferite. În sonatele sale târzii a adăugat o a treia parte, de asemenea de forme diferite. Câteva dintre sonatele sale pentru vioară urmează forma "temă și variațiuni". În sonatele sale din copilărie, compuse între 1763 și 1766 (16 la număr), clavecinul avea rol principal, vioara fiind folosită mai mult ca acompaniament. Abia în sonatele sale de la maturitate vioara a început să capete un rol tot mai important
Sonată pentru vioară () [Corola-website/Science/329812_a_331141]
-
întitulat "Autoportret cu Moartea cântând la vioară". Scherzo-ul reprezintă caracterul său iar acordajul neobișnuit al viorii contribuie la tensiunea din sunet și contribuie la caracterul fantomatic al muzicii. A treia parte este un marș solemn constituit sub forma unor variațiuni. Mahler utilizează forma "temă și variațiuni" într-un mod neconvențional. Partea poate fi divizată în următoarele secțiuni: A1 - B1 - A2 - B2 - A3 - CODA. Tema este prezentată în primele 16 măsuri ale secțiunii A1 dar adevăratele variațiuni apar în secțiunea A3
Simfonia nr. 4 (Mahler) () [Corola-website/Science/329955_a_331284]
-
vioară". Scherzo-ul reprezintă caracterul său iar acordajul neobișnuit al viorii contribuie la tensiunea din sunet și contribuie la caracterul fantomatic al muzicii. A treia parte este un marș solemn constituit sub forma unor variațiuni. Mahler utilizează forma "temă și variațiuni" într-un mod neconvențional. Partea poate fi divizată în următoarele secțiuni: A1 - B1 - A2 - B2 - A3 - CODA. Tema este prezentată în primele 16 măsuri ale secțiunii A1 dar adevăratele variațiuni apar în secțiunea A3, deși tema este ușor dezvoltată în
Simfonia nr. 4 (Mahler) () [Corola-website/Science/329955_a_331284]
-
constituit sub forma unor variațiuni. Mahler utilizează forma "temă și variațiuni" într-un mod neconvențional. Partea poate fi divizată în următoarele secțiuni: A1 - B1 - A2 - B2 - A3 - CODA. Tema este prezentată în primele 16 măsuri ale secțiunii A1 dar adevăratele variațiuni apar în secțiunea A3, deși tema este ușor dezvoltată în secțiunile precedente. Partea rămâne predominant în tonalitatea Sol major dar este modulată în Re minor, Mi minor și Mi major; secțiunea B2 are o tonalitate destul de instabilă, fiind mai mult
Simfonia nr. 4 (Mahler) () [Corola-website/Science/329955_a_331284]
-
Patimile după Matei pentru Vinerea patimilor, Magnificat pentru Crăciun ș.a. Multe dintre operele acestei perioade sunt fructul colaborării cu "Collegium Musicum" din Leipzig sau reprezintă compoziții așa-zise erudite, ca cele patru volume de exerciții pentru clavecin, partitele pentru pian, Variațiunile Goldberg, Arta Fugii, Concertul italian ș.a. Johann Sebastian Bach s-a căsătorit în 1707 cu Maria Barbara, cu care a avut 7 copii, din care numai 4 au supraviețuit bolilor copilăriei. După moartea primei sale soții, Bach s-a recăsătorit
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
ornamentică. Din timpul șederii la Weimar, datează celebra întâlnire a lui Bach cu organistul francez Jean Louis Marchand. Invitat la curtea regală din Dresda, în anul 1717, pentru un turnir muzical cu acest organist, Bach și-a uimit adversarul prin variațiunile improvizate la clavecin, încât, în preziua turnirului Marchand a plecat pe neașteptate. La Weimar a scris cele mai bune lucrări pentru orgă, în schimb la Köthen, neavând o orgă pe măsura cerințelor sale, și-a îndreptat atenția spre muzica instrumentală
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
ocupe postul de organist la biserica Sfântul Iacob din Hamburg, dar, în locul lui, a fost preferat un muzician rămas anonim. Aici va cânta și la orga bisericii Sfânta Ecaterina, în fața organistului Reinecke. Acesta, auzindu-l cu ani în urmă realizând variațiuni pe diferite teme, a exclamat cu entuziasm: „Credeam că nu mai există această artă; văd că încă mai trăiește în dumneavoastră.” În anul 1723 s-a stabilit la Leipzig în calitate de cantor la biserica Sfântul Toma, unde avea obligația de a
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
sarabanda, giga, ci amplifică suita, introducând și alte dansuri, ca menuete, gavote, poloneze sau chiar „arii”. Interesantă este „Fantezia și fuga cromatică”, cu un suflu nou și îndrăzneț prin frecvente cromatisme, dar și "Goldberg-Variationen" (1742), o arie cu 30 de variațiuni, care marchează un moment important din istoria temei cu variațiuni. Compuse pe tema unei arii, variațiunile nu sunt numai prezentări succesive ale temei, ci imagini foarte diverse, realizate prin diferite mijloace: canon, fugato, ariete lirice, piese de dans, iar la
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
menuete, gavote, poloneze sau chiar „arii”. Interesantă este „Fantezia și fuga cromatică”, cu un suflu nou și îndrăzneț prin frecvente cromatisme, dar și "Goldberg-Variationen" (1742), o arie cu 30 de variațiuni, care marchează un moment important din istoria temei cu variațiuni. Compuse pe tema unei arii, variațiunile nu sunt numai prezentări succesive ale temei, ci imagini foarte diverse, realizate prin diferite mijloace: canon, fugato, ariete lirice, piese de dans, iar la sfârșit, un quodlibet, un joc de improvizație muzicală, construit din
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
Interesantă este „Fantezia și fuga cromatică”, cu un suflu nou și îndrăzneț prin frecvente cromatisme, dar și "Goldberg-Variationen" (1742), o arie cu 30 de variațiuni, care marchează un moment important din istoria temei cu variațiuni. Compuse pe tema unei arii, variațiunile nu sunt numai prezentări succesive ale temei, ci imagini foarte diverse, realizate prin diferite mijloace: canon, fugato, ariete lirice, piese de dans, iar la sfârșit, un quodlibet, un joc de improvizație muzicală, construit din suprapunerea polifonică a unor cântece diferite
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
piese de dans, iar la sfârșit, un quodlibet, un joc de improvizație muzicală, construit din suprapunerea polifonică a unor cântece diferite. Simultan cu tema ariei, se cântă două melodii, una de un naiv și rustic lirism, alta umoristică. Numele acestor variațiuni vine de la primul interpret al lucrării, clavecinistul Goldberg, aflat în slujba contelui Kayserling, ambasadorul Rusiei la Dresda. Și „Capriciul la plecarea fratelui iubit” (scris pentru fratele său Johann Jakob, plecat în Suedia, în anul 1704), este un jalon important în
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
opt canoane, o fugă, un "ricercar" la șase voci, o sonată și un canon infinit, și „Arta fugii” (1750) - o colecție de 14 fugi și patru canoane pe aceeași temă -, fugile constituind fiecare câte o imagine de sine stătătoare, datorită variațiunilor subiectului unic comun, care capătă diferite înfățișări. Ca și în „Ofranda muzicală”, fugile și canoanele din „Arta fugii” au ca țel demonstrarea tehnică, ele fiind strălucite exerciții de măiestrie polifonică. Comparând fugile din „Arta fugii” cu cele două Clavecine temperate
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
conținut auster, în timp ce la fugile din a doua lucrare ne surprinde tratarea liberă a formei fugii, ca rezultat al unui conținut dramatic clocotitor. Adâncimea dramatică a Pasiunilor contrastează cu temele glumețe ale unor cantate laice sau cu "quodlibet"-ul din „Variațiunile Goldberg”, inspirația spontană alternează cu calculul rațional, rece. Artistul îndrăzneț din Pasiuni sau din „Fantezia cromatică” este mai cumpătat în unele concerte de clavecin. Ne atrage elanul romantic din Aria Suitei a III-a, din Andantele Concertului în Mi major
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
astăzi aproape dispărută, aparținând ramurii limbilor finice a familiei limbilor uralice, limbă ce se bucură de protecție legală; latgala - clasificată fie dialect al letonei, fie limbă separată și înrudită - este și ea oficial protejată de lege, dar considerată doar o variațiune istorică a limbii letone. Rusa, vorbită pe scară largă în perioada sovietică, este încă de departe cea mai des folosită limbă minoritară (circa 34% din populație o vorbește acasă, inclusiv persoane care nu sunt etnici ruși). Deși astăzi studiul limbii
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
prezent - regăsită sub titlul - "Sandra și Bose" și cea din viitor. Aceasta din urmă este prezentată sub forma unor file de jurnal, adunate sub titlurile "Povestea lui Turk" (uneori redactată ca "Povestea lui Turk Findley") și "Povestea lui Allison" (cu variațiunea "Povestea lui Treya / Povestea lui Allison"). Capitolul final, "Povestea lui Isaac / suma tuturor căilor", leagă toate firele narative ale cărții. Stefan Raets de la "Tor.com" consideră romanul este mai slab decât "Turbion", dar mai bun decât "Axa" Helen Michaud de la
Vortex () [Corola-website/Science/333771_a_335100]
-
de poezie și mai multe cărți de critică literară și eseu. Printre titlurile care l-au consacrat se numără: Fața și reversul textului (I.L. Caragiale și Mateiu I. Caragiale)"; "Ana Blandiana"; "Vârstele criticii"; "Istoria didactică a poeziei românești"; "Teme și variațiuni". e Membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Române de Istoria Presei (ARIP). După încheierea studiilor gimnaziale, efectuate în orașul natal, urmează cursurile Liceului teoretic “Al. Papiu Ilarian” din Târgu-Mureș, liceu absolvit în anul 1981. În anul 1985
Iulian Boldea () [Corola-website/Science/301020_a_302349]
-
a scris până acum în genul acesta. Această liturghie ("Liturghia pentru voci mixte", 1912) se caracterizează prin avântul și plasticitatea expresiei, concordanța ideii din text cu muzica acoperindu-se armonios prin ruperea cu formele amorțite și anemice vechi și prin variațiuni marcante”. Francisc Hubic, prin valoarea operelor sale și-a înscris numele definitiv în Panthenonul artei românești, pe lângă compozitorii Dumitru Georgescu-Kiriac, Muzicescu, Porumbescu, Ion Vidu, Gheorghe Dima și alții. Preotului profesor, compozitor și dirijor "Francisc Hubic" la dumnezeiască judecată universală i
Francisc Hubic () [Corola-website/Science/312642_a_313971]
-
literatura muzicală, au contribuit la dezvoltarea tehnicii idiomatice și de virtuozitate ale cântării la vioară. Ele s-au situat la mijlocul drumului între structura omogenă a canțonelor instrumentale de la finele Renașterii și trio-sonatele epocii baroce. Sonatele reprezintă în parte serii de variațiuni având grade crescânde de dificultate, iar, pe de altă parte, se bazează pe teme populare de epocă, ca de pildă „Ruggiero”, „Bergamasca” , „Romanesca” etc. Salomone Rossi a publicat în anul 1623 și o culegere de muzică liturgică iudaică, intitulată "Hashirim
Salamone Rossi () [Corola-website/Science/331514_a_332843]
-
număr mic de companii importante din domeniul audio-vizualului. Serviciul de televiziune prin cablu este furnizat de Cox Communications. Western Swing, genul muzical cu rădăcini în muzica country, a fost popularizat prin intermediul spectacolelor găzduite de Cain's Ballroom. "Tulsa Sound", o variațiune a rockabilly, blues și Rock 'n' Roll, s-a născut în Tulsa și a fost elaborată de artiștii locali J. J. Cale și Leon Russell în anii '60 și '70. „Tulsa Sound” a influențat și stilul muzicianului Eric Clapton, printre
Tulsa, Oklahoma () [Corola-website/Science/302219_a_303548]
-
madrigale dramatice", cor mixt (versuri de Tiberiu Utan), p.a. 30 aprilie 1981, Iași, Corul Direcției Regionale C.F.R., dirijor Nicolae Gască • "Tare sunt ocupată", cor pe voci egale (versuri de Ana Blandiana) p.a. 1981, București, Camerata Infantis, dirijor Nicolae Bică • "Ciuleandra", variațiuni pentru soprană și cor mixt (versuri populare), p.a.13 aprilie 1981 Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Moldova", imn, cor mixt (versuri de C. Vărășcanu), 1982 • "Floare albastră", madrigal, cor mixt (versuri de Mihai Eminescu) p.a. 17 iunie 1982
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
fiică, Krystyna, din prima căsătorie. "" a fost pseudonimul scriitorului. Numele Brzechwa se traduce drept "coadă de săgeată". Poeziile sale au fost scrise în mare parte în stilul melodic de versuri din 8 silabe accentuale, cea mai populară structură ritmică printre variațiunile stilistice poloneze. În 1926 a publicat "Oblicza zmyślone" ("Fețe imaginare"), prima sa carte de poezii. Primul său set de poezii pentru copii "Tańcowała igła z nitką" a fost publicată în 1937. Printre cele mai populare lucrări este "Chrząszcz" ("Gărgărița"), un
Jan Brzechwa () [Corola-website/Science/336196_a_337525]
-
al Loredanei, „Diva Inamorata”, care este lansat pe 14 februarie 2001. Albumul conține patru cântece noi (care sunt redate folosind teme muzicale clasice: opera „Turandot” de Puccini, Simfonia a 9-a de Dvořák, „Lacul lebedelor” al lui Ceaikovski, respectiv lucrarea „Variațiuni pe o temă de Paganini”, semnată de Rahmaninov) și câteva remixuri ale unor șlagăre mai vechi ale Loredanei („Joc matematic”, „Scrisoare simplă”, „Tu și eu” și „Bună seara, iubito!”). Pentru „Bună seara, iubito!” s-a pus pe acest album nu
Loredana Groza () [Corola-website/Science/298245_a_299574]