396 matches
-
transformat în pașalâc. Cea mai importantă obligație a unui vasal era aceea de a merge la Înalta Poartă ca să fie investit ca domn de către sultan. Între statul vasal și cel suzeran se instituia o stare de nonbeligeranță, condiție esențială a vasalității. În 1476, nu poate fi vorba de închinarea Moldovei, din moment ce starea de beligeranță se prelungește, deoarece, după alungarea turcilor din Moldova, Ștefan cel Mare l-a ajutat pe Vlad Țepeș să recâștige tronul. Încălcarea păcii de către vasal era echivalentă cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unitatea etnică. Regele (împăratul) este șeful unui grup de oameni credincioși, pe care îi numește în fruntea ducatelor și comitatelor. Prin legături personale, Carol cel Mare a încercat să asigure unitatea imperiului, între împărat și subordonații săi existând legăturile de vasalitate, care se bazau pe jurământul de credință al vasalilor față de suzeranul lor. Până la sfârșitul secolului al IX-lea, au existat 300 de comitate. Beneficiile pe care le oferă ducatele și comitatele se stabileau pe baza unui privilegiu acordat de împărat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bazau pe jurământul de credință al vasalilor față de suzeranul lor. Până la sfârșitul secolului al IX-lea, au existat 300 de comitate. Beneficiile pe care le oferă ducatele și comitatele se stabileau pe baza unui privilegiu acordat de împărat. Legătura de vasalitate era întărită și de faptul că suzeranul (împăratul) era „unsul lui Dumnezeu”. Aceste legături între vasal și suzeran dacă nu au salvat imperiul, au salvat regalitatea.” Beneficiul (ducatul sau comitatul) are un caracter viager. Supușii ducilor și comiților devin, chiar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Periș dăruiește slugii sale Sperlea, partea ei de ocină din Beliveni “pentru slujba drept credincioasă cu care i-a slujit în țări străine”. Fiul lui Sperlea vinde ocina moștenită de la tatăl său, semn că dania nu implica și relații de vasalitate. Drăghici, postelnicul din Mărgineni, îi dăruia slugii sale Franțea un sat, pentru că l-a slujit 12 ani fără simbrie. Franțea nu mai are nicio obligație față de cel care îl dăruise. Atunci când Franțea vinde o jumătate de sat, vânzarea este întărită
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întărită de domn și nu de fostul său stăpân, față de care nu mai avea nici o obligație. Cetele boierești de la noi nu pot fi confundate cu banderiile nobiliare din Europa apuseană. Alcătuirea cetelor boierești nu se face pe baza legăturilor de vasalitate, lucru aproape imposibil dacă ținem seama de mărimea domeniului boieresc. Câțiva boieri mari ar fi putut să dăruiască pământ unor oameni, în schimbul serviciului militar, dar majoritatea boierilor din Țările Române posedau o jumătate de sat, un sat sau două sate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
imperialiste anglo-americane... Nu numai că n-am fi putut avea un regim de democrație populară și n-am fi putut porni la construirea socialismului, dar orice urmă de independență ar fi fost distrusă, iar poporul nostru ar fi căzut în vasalitatea cea mai distrugătoare față de țările imperialiste”. Condițiile noi, în care evoluează relațiile internaționale, impun o redefinire a noțiunii de patriotism, orice om al muncii urmând a fi convins că Uniunea Sovietică nu este o țară oarecare, ci „reprezintă cel mai
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
asupra renumitului acord ce domnește între puteri în privirea pacificării Orientului. În ea se spune că Rusia nu e mulțămită cu concesiile ce le acordează proiectul Angliei, ci dorește formarea de mici state autonome cu principi ereditari având raporturi de vasalitate cu Poarta {EminescuOpIX 209} egale cu acele ale României. Aceste state ar fi tributare însă abia peste câțiva ani, având nevoie de a răsufla și a se întrema după pustiirile războiului civil. Cestiunea proclamărei principelui Milan de rege al Serbiei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Belgiei. Un alt stat însă în asemenea condiții nu mai este decât doar România. Țara noastră într-adevăr e avizată la neutralitate prin natura ei - rămâne numai ca Europa să-i deie acuma toate garanțiile neutralității sale, între cari ștergerea vasalității sale nominale fața cu Înalta Poartă este cea dentîi. Se poate deci cumcă trupele românești să fie chemate la misiunea onorifică de-a ocupa Bulgaria până la realizarea reformelor. Știrile de mai sus le dăm se 'nțelege sub toată rezerva și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de a mai revendica Basarabia“59. C. Stere nu vedea atunci decât pericolul rusesc și nicidecum posibilitatea înfrângerii Austro-Ungariei. „Prin politica pe care o sprijiniți - se adresa el deputaților pro-antantiști - nu numai că compromiteți viitorul acestui Stat, făurindu-i lanțurile vasalității, dar nu veți reuși măcar să ștergeți și hotarele dintre noi și Ardeal, fiindcă nu veți putea ajunge pe această cale la dezmembrarea Austro-Ungariei“60. Pentru el nu exista alternativa: „Astăzi [...] nu avem deschisă decât o singură cale: împotriva Rusiei și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
autosuficiență în ceea ce privește posibilele „imixtiuni externe”, dar și de „expansiune și aservire” a unor noi teritorii, de lărgire a spațiului disciplinar prin împingerea „în exterior” a frontierelor. Hibrizii apăruți între disciplinele formale clasice sunt acceptați cu condiția asumării unor „relații de vasalitate”, în care hibridul nu poate emite pretenții de situare în ierarhie alături de fondatori. Asupra autosuficienței și autocentrării disciplinare, precum și asupra efectelor acestor procese în plan educațional vom reveni cu lămuriri ulterioare. 1.4. Disciplină și disciplinaritatetc 1.4. Disciplină și
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
secundară, a cărei subiectivitate nu e atât de nărăvașă, de convulsivă nici cu ea, nici cu restul Încât să se dorească un fel de suveran al textului, și care, dimpotrivă, se așază prin natura ei Într-un raport secundar (de vasalitate, dacă vreți) cu textul. Eu nu pun accente de valoare aici, ci spun doar că tipologia criticului e mult mai bogată și că ea nu-i conține numai pe cei care simt nevoia să răstoarne textele, să răstoarne metodologiile ș.
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
comportă în totalitate după ritualurile curtenești, la fel tinerii din Il Filocolo sau nimfele din Comedia delle ninfe fiorentine. Cu toate acestea, iubirea curtenească este ironizată, este privită ca un ideal vetust. Cele patru criterii caracteristice pentru l’amour courtois: vasalitatea umilă, eticheta, adulterul și religia iubirii apar parodiate în Povestirile din Canterbury în figura lui Avesalon, cel care nu poate dormi din cauza chinului dragostei, cântă ca o privighetoare, așa cum ar trebui să o facă toți îndrăgostiții, și i se adresează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fetei este umilă dintru-început, fiindcă la chemarea craiului se supune smerită: „Mironosiță rămânând pe brânci/ și gata să-i asculte la porunci.”787 Declarația de dragoste pe care i-o face stăpânul locului seamănă mai degrabă cu o cerere de vasalitate, femeii i se impune, din start, obediența în cămin, supunerea deplină în fața dorințelor masculine, ce pot dispune de ea după bunul plac: „Închina-te-vei de voie/ La cheful meu? Putea-voi neoprit,/ Cum voi pofti, plăcere sau nevoie/ Să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
-l afirme aici, avem o aparentă uniformizare între 825 Ibidem, p. 441. 826 Ibidem, p. 442. 827 Ibidem, p. 444. 828 Ibidem, p. 445. 829 Jill Mann, op. cit., p. 137. 222 parteneri, descrierea se face pornind de la termeni care desemnează vasalitatea și care marchează cedarea puterii de la un partener la altul, nu identificăm imaginea unui cuplu ai cărui membri să fie delimitați pe poziții identice sau care să acționeze la fel, ci mereu cineva trebuie să domine, lipsind astfel o armonie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
un subiect politic autonom, condus de demnitari aleși din rândurile sale, pe baza unui drept propriu și unitar, în raport de supunere directă regelui Ungariei (Kristó 2000; Wagner 2000). Unitatea și autonomia coloniștilor occidentali din secolul al XII-lea, precum și vasalitatea exclusivă față de Coroană, vor fi recunoscute de-a lungul timpului. Prin unificarea drepturilor locuitorilor cetăților Sibiului, Mediașului, Bistriței și Brașovului, Regele Matei Corvin recunoștea în fapt unitatea sașilor (ca subiect de drept autonom ca unus sit populus) sub forma Universității
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și separația puterilor în Evul Mediu / 24 2.2. Partajul contractual al suveranității (consilium et auxilium) / 31 II. MONARHIA ȘI ADUNĂRILE DE STĂRI. DREPTUL LA REZISTENȚĂ ȘI LIMITAREA PUTERII MONARHICE / 39 1. Raporturile monarhiei cu stările privilegiate / 39 1.1. Vasalitatea: ius resistendi et contradicendi / 42 2. Principiile reprezentării și convocării Adunărilor de stări / 47 2.1. "Democrație" și consimțămân / 48 2.2. Reprezentare și mandat imperativ/ 50 2.3. Regula majorității / 53 3. Cu privire la tipologia Adunărilor de stări / 58 III
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate? Pornind de la studiile lui Nicolae Iorga 30, care aprecia că Așezămintele regatului Ierusalim evidențiază nu doar o sinteză a obiceiurilor feudale din țările Europei creștine, "alcătuind sistemul cel mai desăvârșit al drepturilor și îndatoririlor de vasalitate și de feudă", Gh. I. Brătianu aduce în discuție precedentul creat de existența Așezămintelor (Cutumelor) din care s-a inspirat Occidentul în organizarea Adunărilor de stări, acordând o atenție specială Magnei Charta din 121531. Atestările documentare ilustrează, în același timp
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a societății feudale"40. S-au produs schimbări și în viața orașelor. Acestea și-au răscumpărat libertatea primind Carte de privilegii, o jurisdicție proprie și un drept de autoadministrare 41. De aici, evidențiind reciprocitatea obligaților care derivă din contractul de vasalitate cu precedentele cunoscute în Cartele de privilegii și în alte acte scrise care au reglementat aceste relații rezultă că Așezămintele de la Ierusalim constituie un produs ce se inserează perfect în șirul normelor ce reglementează raporturile monarhului cu stările și ordinele
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
epoci mai vechi: Adunarea cavalerilor franci pe Câmpul lui Marte, Adunarea Înțelepților (Witena-Gemot) în Anglia, vechile arengo (contio) din Veneția sau Tings ale popoarelor nordice, toate sunt repere în susținerea tradiției 83. Elementul esențial al raporturilor feudale l-a constituit vasalitatea. Practica înfeudării și subînfeudării, generalizată din secolul al XI-lea, a avut ca rezultat constituirea unui sistem de relații în forma unei piramide vasalice. În contractul de vasalitate 84 obligațiile corelative s-au concretizat, la nivelul vasalului și în sens
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în susținerea tradiției 83. Elementul esențial al raporturilor feudale l-a constituit vasalitatea. Practica înfeudării și subînfeudării, generalizată din secolul al XI-lea, a avut ca rezultat constituirea unui sistem de relații în forma unei piramide vasalice. În contractul de vasalitate 84 obligațiile corelative s-au concretizat, la nivelul vasalului și în sens pozitiv, în sfat și ajutor. Nici un senior nu putea decide în probleme majore fără să fi luat "sfat": comitatele engleze (shires) aveau o adunare care în timpul regelui Edgar
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sau pentru zestrea fiicei sale mai în vârstă. Regele nu percepea a-ceste ajutoare fără consimțământul Marelui Consiliu al țării, dar "taxarea" de către rege în Parlament nu avea nevoie să se supună formelor feudale și era destinată să supraviețuiască incidentelor de vasalitate 89. II. MONARHIA ȘI ADUNĂRILE DE STĂRI. DREPTUL LA REZISTENȚĂ ȘI LIMITAREA PUTERII MONARHICE 1. Raporturile monarhiei cu stările privilegiate Raporturile monarhiei cu stările privilegiate trebuie privite și analizate în complexul context în care au apărut și s-au organizat
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
istorice analizate, subsumând perioadele de timp în care s-a restabilit colaborarea ori suprapunerea celor două instituții. Instabilitatea, ruperile temporare de echilibru, fără a fi decisive, au marcat negativ, în anumite momente, existența monarhiei și a stărilor privilegiate. 1.1. Vasalitatea: ius resistendi et contradicendi Contractul de vasalitate este sinalagmatic, el conține drepturi și obligații corelative. Când una din părți nu le îndeplinește, intervine sancțiunea. Marc Bloch 100 a sesizat "paradoxul" vasalității: pe de o parte, o legătură puternică ce obligă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
care s-a restabilit colaborarea ori suprapunerea celor două instituții. Instabilitatea, ruperile temporare de echilibru, fără a fi decisive, au marcat negativ, în anumite momente, existența monarhiei și a stărilor privilegiate. 1.1. Vasalitatea: ius resistendi et contradicendi Contractul de vasalitate este sinalagmatic, el conține drepturi și obligații corelative. Când una din părți nu le îndeplinește, intervine sancțiunea. Marc Bloch 100 a sesizat "paradoxul" vasalității: pe de o parte, o legătură puternică ce obligă vasalul la sacrificiul suprem, iar de altă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
momente, existența monarhiei și a stărilor privilegiate. 1.1. Vasalitatea: ius resistendi et contradicendi Contractul de vasalitate este sinalagmatic, el conține drepturi și obligații corelative. Când una din părți nu le îndeplinește, intervine sancțiunea. Marc Bloch 100 a sesizat "paradoxul" vasalității: pe de o parte, o legătură puternică ce obligă vasalul la sacrificiul suprem, iar de altă parte, violarea destul de frecventă a jurământului. Se fundamentează astfel, ca principiu al revoltelor, dreptul la rezistență (ius resistendi). El are la origine ideea că
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
IX-lea regii cereau tuturor marilor seniori ai regatului și chiar episcopilor, să depună jurământ de fidelitate. Dar suveranul va trebui să țină seama de vasalii săi, care dispuneau de o forță militară remarcabilă, ajutor necesar, rezultat din contractul de vasalitate (auxilium). Treptat organizarea comitatului decade, deoarece vasalii vor scăpa jurisdicției comitelui. Cei care posedau domenii ce se bucurau de imunitate, fiind denumiți optimates regis, iar Cronica lui Moissac (813) îi amintește cu numele senatus sau maiores natu Francorum 183. Împreună cu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]