391 matches
-
angrivari și pe cherusci: Germanicus. O sugestie a lui Tiberius reprezenta mai mult chiar decât un decret. Acel imperium asupra provinciilor orientale - pentru calmarea conflictelor și tulburărilor, stabilirea acordurilor cu micii suverani și etnarhi prost controlați prin pacte ambigue de vasalitate, întărirea granițelor vulnerabile de pe Euphrates și din deșerturile nabateene - părea încă o recunoaștere și reprezenta o mare putere. Dar era și avertismentul cu privire la niște riscuri mari. Naivilor populares ideea li se păru în favoarea idolului lor, în timp ce optimates, din rațiuni opuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
operă care trebuie îndeplinită încă de Roma. 130. Astfel, feudalismul a fost unica sau, cu siguranță, principala sursă a tuturor relelor; dat fiind că era un sistem mixt de domnie profană și barbară și, în același timp, de servitute și vasalitate față de principii temporari, în ceea ce privește domnia, el a separat Clerul de popor (Plaga I) și a rupt în două părți Clerul însuși, care, definindu-se în mod incorect Cler superior și Cler inferior, a înlocuit relația dintre tată și fiu, care
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
II-a), și deci o altă separare a Clerului superior, adică între Episcopii înșiși, fiindcă i-a făcut să uite de fraternitate, să-și aducă aminte de lăcomia seniorială atît pentru ei, cît și pentru principele de care depindeau prin vasalitate, rămînînd astfel Episcopul separat de popor și prizonier al episcopatului (Plaga a III-a); cît privește apoi servitutea feudalismul, cu Episcopii supuși direct Domnului temporar ca fideli și oameni ai săi -, ea a înlănțuit cu mîrșăvie Biserica și toate bunurile
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
lăsat libere nici persoanele, nici lucrurile Bisericilor. 131. Las deoparte chestiunea suveranității, care privește Scaunul de la Roma numai și nu se regăsește în alte dioceze, cel puțin pentru multă vreme; suveranitatea, ca expresie a stăpînirii independente, nu atrage după sine vasalitatea și, în consecință, restricțiile acesteia în privința utilizării libere a averii, lucru care a corupt și declasat Clerul; Restricțiile asupra bunurilor temporare sînt mizerabila cauză a incapacității Bisericii de a-și menține vechile standarde de guvernare a posesiunilor sale, de a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
lucrurile și în cazul Bisericii. Dar aceasta este exact ceea ce a vrut să facă din Biserică sistemul feudal. Fiindcă vasalul nu se poate reprezenta decît pe sine și persoana căreia îi slujește și prin aceasta lucrurile sale. Mai mult, această vasalitate și aceste servicii prestate conducătorilor temporari îndeplineau în esență funcțiunile temporare; în această măsură, bogățiile libere puteau căpăta o destinație spirituală; și acest caracter l-au avut toate bunurile libere ale Bisericii, care se administrau și se distribuiau în spiritul
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
internațional, favorizând marile puteri neriverane; S-a hotărât neutralizarea Mării Negre, Rusia fiind obligată să-și distrugă flota de război din această Mare și fortificațiile de coastă. - Tratatul de la Paris (1856) conținea dispoziții importante cu privire la Țările Române. Era înlocuit regimul de vasalitate impus de Turcia, ca și cel stabilit prin tratatele ruso-turce (Kuciuk-Kainargi, București - 1812, Akkerman 1826, Adrianopol -1829). S-au recunoscut Țării Române drepturi proprii în relațiile comerciale internaționale, raporturile cu Poarta păstrând numai un caracter politic și acesta limitat. S-
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
prin înțelepte tractate, progresele spăimântătoare ale Semilunei. În sfârșit, împreună cu Moldova, a intrat cu înalta Poartă în acele relații rău definite pe care diplomația modernă, în lipsa de alte cuvinte, le-a caracterizat prin numirile împrumutate dicționarului feodalităței, de suzeranitate și vasalitate, dar care în drept constituiau mai mult un fel de independență a celui slab protegiată de cel tare, în schimbul a câtorva îndatoriri precise. Se va zice poate că în limbagiul Porței otomane, la acea epocă, Valahia și Moldova formau parte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
înaintea războiului, adecă vasali nominali ai Porții, cu deosebirea numai că Poarta însăși nu ne-a pus deloc această condiție, că ea ne-a recunoscut independenți din capul locului, încît am rămânea vasalii unei Puteri care s-a lepădat de vasalitatea noastră prin două tratate consecutive, prin cel de la San-Stefano și prin cel de la Berlin. Poziția noastră ar fi așadar o independență reală, fără atârnare de nimenea, nerecunoscută însă de o parte dintre puteri. Acestea toate fără ca noi să fi călcat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
România voiesc să traducă în practică visul independenței depline. E poate nedelicată vorba ce-o zicem, dar va avea poate un efect trezitor asupra oamenilor transportați prin splendorile regalității într-o nespusă amețeală: samurul regelui Carol nu poate acoperi lanțurile vasalității. Desprinsă de Turcia și avansată la regat, România nu și-a câștigat cu toate acestea atributele deplinei independențe, căci trebuie neapărat să se alăture la una din puterile cari domnesc în Balcani, la una din puterile cari determină soarta Orientului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
știe că pe sfârșitul secolului al paisprezecelea Alexandru cel Bun purta în marca Moldovei crinii Casei de Valois. Marca era împărțită în două: de o parte bourul între trei luceferi, de alta crinii. Cauza nu se știe exact. Fost-a vasalitate, fost-a înrudirea lui de aproape cu Casa regală a Poloniei, de vreme ce Doamna era sora regelui? Dar nu asta ne importă, ci cu totul altceva. Sunt de ex. oameni la noi în țară cari pretind că, neam după neam, vorbind
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
convențiile „logicii” și „gramaticii”, al spiritului pozitivist. Adevărat este însă faptul că Ilarie Voronca e, ca să zicem așa, mai „artist” decât alți promotori ai avangardei, de vreme ce se arată preocupat de pericolele pe care le poate constitui „domnia și despotismul cuvântului”, - „vasalitate”, notează el, „inversă aceleia de care mă temeam la început, adică pornind de la gândire la cuvânt”. Altfel spus, fascinația „artei combinatorii” („să le alătur șeste vorba de elementele date de lumea din afară - n.n.ț, să le combin - matematicește? - între
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; În 1387 Petru I Mușat depune un jurământ de vasalitate față de regele Poloniei Vladislav Iagello; el dorea să contracareze pretențiile de suzeranitate ale I. otoman. 18) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
care să realizeze Unirea Moldovei cu Țara Românească atunci se va risipi în van și această șansă unică pe care astăzi o avem! Poate vom reuși să facem și noi măcar un mic pas și vom putea să înlăturăm lanțurile vasalității, având același gând și același glas cu frații noștri din Țara Românească! Căci „unirea e cheia de boltă față de care s-ar prăbuși întreg edificiul național! Stimați alegători, eu propun alegerea în unanimitate a lui Alexandru Ioan Cuza! POVESTITORUL: (arată
SCENETA „ALEGEREA LUI VODĂ CUZA”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
al tânărului, crudului și războinicului popor asirian; învingător de la Marea Caspică până la porțile Indiei și de la hotarele Egiptului până în deșertul Arabiei, cel căruia la Damasc 25 de regi prizonieri i s-au închinat, nu putu să se mulțumească numai cu vasalitatea Chaldeei. El și-a jurat distrugerea totală a dușmanului. O luptă fără milă s-a încins între nord și sud, între forța brutală și disperarea celor ce-și apărau existența. In mai puțin de 100 de ani, dreptatea ca și
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
După moartea neașteptată a domnitorului Cantacuzino, delegația ce se afla la Viena pentru a trata cu imperialii se Întreba dacă noul domn va urma aceeași politică ca și predecesorul său. Și răspunsul a fost da, pentru moment, deși tratatul de vasalitate putea fi perceput ca unul Împovărator pentru Țara Românească. Dar la o privire mai atentă, tratatul era valabil doar dacă Austria reușea să Învingă Poarta, astfel Încât să nu mai reprezinte un pericol pentru statul muntean. Deși a repurtat o serie
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
sub raportul funcției sale. Codurile, de orice tip, construite pe baza unei relații (interne) de tip metaforico-simbolic, sunt: ritualice sau ceremoniale (dacă au și o relevanță politică); de asemenea, ele includ regulile și normele sociale ("eticheta de curte"), politice (codul vasalității), culturale și spirituale (canonul ortodox). Un alt exemplu îl constituie "complexele": pentru că sunt stări trăite în situații-limită, fundamentale pentru definirea unor comportamente existențiale, dar oglindite și de anumite narațiuni cu caracter mitologic, sunt definite de metonimie (o formă derivată a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau a Romei, el nu putea intra în "familia de regi" a lumii medievale, în acea Weltbeherrschungsorganisation, în frunte cu basileul bizantin în lumea ortodoxă. În plan juridic, actul lui Nicolae Alexandru din 1359, care constituia o ieșire fățișă din vasalitatea regalității angevine, are aceeași greutate ca biruința de la Posada, desăvâr- șind-o. Din acest moment, în titlul voievodal apare și calificativul de samodârjeț, echivalent al atributului imperial bizantin autocrator, cu egalul său românesc "singur țiitor". Calificativul are aceeași semnificație cu formula
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cât și de dreptul cutumiar sau de circumstanțele istorice - se situează între termenii complementari ai puterii creștine: milostenie și spirit militant; deși nu întotdeauna convergenți, ei au reprezentat un program politic în principal de influență bizantină. De la tron la "codurile vasalității",27 spre o lume a fanteziei Cu nemica omul mai asemenea lui Dumnezău (ales împărații, craii, domnii și alți stăpânitori) nu iaste, fără ca făcutul de bine și de folos de obște, cât pren omeneasca, zicem, putință iaste; căci precum Dumnezău
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
populare și a cronicilor este dată de simbolistica tronului, cu care sunt corelate spectacolul politic al înscăunării și complicatul său scenariu, în care intră: încoronarea, miruirea, confirmarea ierarhilor, simbolurile autorității domnești, costumul regal și emblemele heraldice (Pippidi 39-74), precum și "codul vasalității". Indiferent de marca stilistică a narațiunii, ritualul sacralizant îl introduce pe domn într-un sistem religios specific timpului, în cadrul căruia transmiterea prerogativelor puterii se face de la instanța superioară (divină) la cea subordonată (vasalică) prin ceremonialul de legitimare (pe tron) de către
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de la instanța superioară (divină) la cea subordonată (vasalică) prin ceremonialul de legitimare (pe tron) de către Curte. În fond, se realizează o integrare oficială a personajului istoric în familia elitistă a autocraților. De aceea, se impune o etică a relației de "vasalitate" și un cod de legi ce țin de tradiție, dar și de legi specific medievale, care reglementează trecerea puterii și a dreptului de judecată de la stăpânul absolut la autocratul delegat, de la acesta la feudali, de la ei, la bărbații proprietari cu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
bine temperată" de legea unei sensibilități și a unor mentalități stabile și cu rare tendințe către straniul pur și către mirabil; mai curând, el relevă modele și coduri eroice, figura împăratului creștinat din Alexăndria sau tipologii ale sfinților-martiri. Relațiile de "vasalitate" (credință față de autocrat), practicate în spiritul politicii și al moralei românești, pun în evidență, în același con de lumină unde se află și figura voievodală și tot pe schemele gândirii populare, chipul boierului devotat, modelul monahal (Daniil Sihastrul) și prietenul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
respectivă, ca reflectare - chiar dacă parodică, poate cu atât mai interesant - a unor topoï medievali ai imaginarului (de ordin istoric, politic, legendar și simbolic, social și cultural). Vezi și Manolescu 135-48. 17 Pentru ritualul occidental, vezi Le Goff "Ritualul simbolic al vasalității". Pentru un alt ev mediu. Vol. 2. 175-54. 18 Imaginarul morții este reprezentat în modelul general medieval în mai multe "secțiuni", atât prin anti-modele, în schema rolurilor, cât și la nivelul imaginarului cronotopic. 19 Câteva fragmente din acest capitol fac
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
relație cu dreptul cutumiar și cu influențele, și mai puține, occidentale. 26 Pentru o analiză excelentă a rolului jucat de mitul fraților eponimi în imaginarul politic al întemeierii Constantinopolului, vezi Dagron, Naissance d'une capitale. 27 Folosesc convențional expresia "codurile vasalității", cu toate că termenul de vasalitate servește descrierii unei alte realități istorice, politice și ritualice, a evului mediu occidental. În cadrul relației dintre stăpân și supus, cred că e mai corect pentru evul mediu românesc să vorbim despre "fidelitate" și "datorie". Aici, are
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și cu influențele, și mai puține, occidentale. 26 Pentru o analiză excelentă a rolului jucat de mitul fraților eponimi în imaginarul politic al întemeierii Constantinopolului, vezi Dagron, Naissance d'une capitale. 27 Folosesc convențional expresia "codurile vasalității", cu toate că termenul de vasalitate servește descrierii unei alte realități istorice, politice și ritualice, a evului mediu occidental. În cadrul relației dintre stăpân și supus, cred că e mai corect pentru evul mediu românesc să vorbim despre "fidelitate" și "datorie". Aici, are însă valoarea unei denumiri
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fost contestată, începând din 1905, în permanență de către o parte importantă a populației. Delegitimarea prin deglaciațiune se produce atunci când o putere dominantă sau imperialistă își retrage sprijinul acordat elitei care guvernează țara aflată sub protecție sau într-o condiție de vasalitate. La fel cum în cazul unei schimbări de temperatură, un aisberg se desprinde. Așa s-a întâmplat atunci când Statele Unite și-au retras protecția acordată deținătorilor puterii în Filipine (Marcos în 1986) sau în Cuba (Batista în 1958). În Europa de Est, atunci când
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]