508 matches
-
urmate de vasodilatație compensatoare. Proprietățile vasoconstrictoare ale catecolaminelor se exercită cu predominanță asupra teritoriului arteriolo-capilar din ariile: splanhnică (splină, ficat, rinichi, intestin), pulmonară și cutanată, bogate în receptori adrenergici. Spre deosebire de noradrenalină, care, cu mici excepții, acționează numai asupra alfa-receptorilor adrenergici (vasoconstrictori), adrenalina stimulează și beta-receptorii adrenergici (vasodilatatori). De aici, efectele sale duble, atât vasoconstrictoare, cât și vasodilatatoare. În general, sensul reacțiilor vasculare ține de predominanța unuia din cele două tipuri de receptori adrenergici. La nivelul vaselor coronare, de pildă, predominând receptorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
teritoriului arteriolo-capilar din ariile: splanhnică (splină, ficat, rinichi, intestin), pulmonară și cutanată, bogate în receptori adrenergici. Spre deosebire de noradrenalină, care, cu mici excepții, acționează numai asupra alfa-receptorilor adrenergici (vasoconstrictori), adrenalina stimulează și beta-receptorii adrenergici (vasodilatatori). De aici, efectele sale duble, atât vasoconstrictoare, cât și vasodilatatoare. În general, sensul reacțiilor vasculare ține de predominanța unuia din cele două tipuri de receptori adrenergici. La nivelul vaselor coronare, de pildă, predominând receptorii de tip beta-adrenergic, mediatorii simpatici produc efecte coronarodilatatoare. Vasele musculaturii striate, inimii și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
striate, inimii și creierului, fiind mai puțin sau deloc afectate de mediatorii simpatici, permit deplasarea sângelui mobilizat din organele abdominale de depozit către acestea, în vederea activării circulației la nivelul teritoriilor solicitate în timpul reacțiilor adreno-simpatice de tip ergotrop. Paralel cu efectul vasoconstrictor periferic, catecolaminele circulante produc activarea formațiunii reticulate și centrilor vasomotori implicați în apariția răspunsurilor reflexe de autoreglare nervoasă, adaptare și control al circulației. În plus, prin acțiunea metabolică indirectă, catecolaminele, și îndeosebi adrenalina, intensifică glicoliza, cu participarea cAMP rezultat din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sustrage, prin vasodilatația arterelor mici și permeabilizarea exagerată a capilarelor, o parte importantă din volumul sanguin, predispunând la hipotensiune și chiar colaps vascular. În cazul bioxidului de carbon, ca principal catabolit acid, acțiunea vasodilatatoare periferică este dublată însă de reacții vasoconstrictoare și hipertensive de origine reflexă, produse prin stimularea medulosuprarenalei, zonelor reflexogene și centrilor vasomotori din formațiunea reticulată bulbară. În felul acesta, cataboliții acizi rezultați din combustiile celulare acționează nu numai ca factori locali de drenaj biologic, ci joacă un rol
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de efectele iritante ale bradikininei asupra filetelor senzitive. Ca și histamina, plasmakininele par să dețină un rol mai mult fiziopatologic, participarea lor fiind limitată în condițiile normale la reglarea și adaptarea circulației locale. Angiotensina este un octapeptid prevăzut cu acțiuni vasoconstrictoare de 40-60 de ori mai puternice decât ale noradrenalinei. Ea rezultă din acțiunea enzimei proteolitice - renina - asupra unui precursor plasmatic de natură alfa2-globulinică, denumit angiotensinogen, și a enzimei de conversie a angiotensinei I inactive în angiotensina II activă. Principala sursă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
scăderea Na+ plasmatic, volumul sanguin și fluxul renal stimulează secreția de renină și formarea de angiotensină, în vederea restabilirii echilibrului tensional și invers. Ischemia renală, produsă de scăderea presiunii arteriale, determină renin-eliberarea, duce la formarea crescută de angiotensină, ale cărei acțiuni vasoconstrictoare și aldosteron-eliberatoare cresc rezistența periferică și volumul sanguin în hipertensiunea arterială renală (fig. 82). În paralel, crește eliberarea de kalicreină și eritropoietină renală, în vederea întregirii reacțiilor vasculare și volemice necesare restabilirii echilibrului tensional. Un interes crescând pentru homeostazia circulatorie se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reacțiilor vasculare și volemice necesare restabilirii echilibrului tensional. Un interes crescând pentru homeostazia circulatorie se acordă în ultimul timp participării posibile a prostaglandinelor și vasopresinei. Prostaglandinele, rezultate din degradarea acizilor grași nesaturați (arahidonic, prostanoic etc.) cu ajutorul ciclooxigenazelor tisulare, prezintă acțiuni vasoconstrictoare, în cazul seriei F1 și F2, și vasodilatatoare, în cazul seriilor PGA și PGE. Efectele lor vasculare sunt implicate mai mult în autoreglarea circulației locale. Spre deosebire de prostaglandine, tromboxanii participă atât la producerea vasoconstricției locale, cât și la activarea agregării plachetare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
circulației locale. Spre deosebire de prostaglandine, tromboxanii participă atât la producerea vasoconstricției locale, cât și la activarea agregării plachetare, formatoare de trombusuri vasculare. Prostaciclina (PGI2) este unul din factorii relaxanți de origine endotelială și se opune atât agregării plachetare, cât și efectelor vasoconstrictoare ale tromboxanilor (TXA2) și serotoninei (5-HT), producând relaxarea vaselor de calibru mic ale teritoriului arteriolo-capilar. Participarea celulelor endoteliale la generarea de PGI2 și inhibarea efectelor agregante și vasoconstrictoare ale TXA2 întregește rolul important al endoteliului în vasoconstricția locală. Prezența monoaminoxidazei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de origine endotelială și se opune atât agregării plachetare, cât și efectelor vasoconstrictoare ale tromboxanilor (TXA2) și serotoninei (5-HT), producând relaxarea vaselor de calibru mic ale teritoriului arteriolo-capilar. Participarea celulelor endoteliale la generarea de PGI2 și inhibarea efectelor agregante și vasoconstrictoare ale TXA2 întregește rolul important al endoteliului în vasoconstricția locală. Prezența monoaminoxidazei (MAO) în endoteliul vascular asigură degradarea concomitentă a serotoninei. Vasopresina, deși își exercită acțiunea principală asupra resorbției tubulare de apă, intervine și în reglarea presiunii sanguine prin efectele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
TXA2 întregește rolul important al endoteliului în vasoconstricția locală. Prezența monoaminoxidazei (MAO) în endoteliul vascular asigură degradarea concomitentă a serotoninei. Vasopresina, deși își exercită acțiunea principală asupra resorbției tubulare de apă, intervine și în reglarea presiunii sanguine prin efectele sale vasoconstrictoare. Participarea ei la reacțiile umorale compensatoare a fost dovedită experimental de cazurile de scădere marcată (60 mmHg) a tensiunii arteriale. Hormonul antidiuretic (ADH, vasopresina), secretat în hipofiza posterioară, este eliberat de neuronii hipotalamici ca răspuns la stimularea osmoreceptorilor hipotalamici, ca
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
participă la autoreglarea circulației locale arteriolare prin eliberare de endoteline pe de o parte și de oxid nitric (NO) pe de alta. Endotelinele (ET) sunt polipeptide vasoactive formate din 21 aminoacizi de către celulele endoteliale și prevăzute cu o puternică acțiune vasoconstrictoare (Yanagisawa și colab., 1988). Până în prezent s-au identificat trei izoforme de endoteline bioactive și un analog structural denumit VIC (vasointestinal contractor). Sinteza lor se realizează dintr-un precursor comun cu 39 aminoacizi (proendotelin) din care enzima endothelin converting enzyme
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
un mecanism similar se realizează acțiunea vasculară a compușilor nitroderivați vasodilatatori (nitroglicerina, nitriți, nitrați, nitroprusiat de sodiu ș.a.). Pe plan fiziopatologic, eliberarea endotelială de NO contribuie la reglarea tonusului vascular prin inducerea relaxării și inhibiției sintezei de endotelină-1, un puternic vasoconstrictor arteriolar. Un adevărat balans vasomotor pare să existe între endoteline și oxidul nitric la nivelul patului vascular arterial (fig. 84). În timp ce endotelinele reduc activitatea nitroxid-sintazei constitutive prin intermediul ET-A și ET-B deprimând sinteza de NO, acesta inhibă efectele lor vasoconstrictoare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasoconstrictor arteriolar. Un adevărat balans vasomotor pare să existe între endoteline și oxidul nitric la nivelul patului vascular arterial (fig. 84). În timp ce endotelinele reduc activitatea nitroxid-sintazei constitutive prin intermediul ET-A și ET-B deprimând sinteza de NO, acesta inhibă efectele lor vasoconstrictoare la nivelul musculaturii netede arteriale. II.2.7.5. Reglarea circulației pulmonare Organ cu vascularizație dublă nutritivă și funcțională, plămânul aparține atât circulației sistemice cu regim de presiune înaltă, cât și circulației cu regim de presiune joasă. Deși aparțin unor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
schimburilor gazoase, ca urmare a adaptării perfuziei la ventilație prin intermediul inervației simpatico-adrenergice și colinergice de la nivelul plexurilor anterior și posterior pulmonare. Vasele pulmonare fiind vase de capacitanță, reacționează prin variații mari de volum la modificări mici vasomotorii. În afara fibrelor simpatice vasoconstrictoare, vasele pulmonare conțin și filete nervoase simpatice vasodilatatoare ce întregesc efectul căii parasimpatice colinergice. Căile aferente sunt reprezentate de fibrele senzitive vagale de la nivelul parenchimului și vaselor pulmonare. Căile eferente simpatico-parasimpatice prezintă o densitate mai redusă la nivelul vaselor mici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasele pulmonare contractate, catecolaminele produc vasoconstricție prin intermediul receptorilor alfa-adrenergici și vasodilatație prin mecanism beta-adrenergic. Stimulul cel mai important al vasomotricității pulmonare este hipoxia alveolară. Efectele sale sunt potențate de acidoza metabolică sau respiratorie, care și prin acțiunea proprie exercită efecte vasoconstrictoare. Pe această dublă cale, hipoxia produce vasoconstricție în teritoriul arterial pulmonar, contribuind la adaptările locale ale perfuziei la ventilație. Astfel se realizează rezistența crescută a circulației pulmonare fetale, din cursul afecțiunilor respiratorii cronice sau la indivizii care locuiesc la altitudine
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
presiunii arteriale și ale fluxului sanguin renal sunt compensate prin variații corespunzătoare ale secreției de renină. Astfel, scăderea presiunii arteriale și a fluxului sanguin renal determină o hipoxie relativă și creșterea eliberării de renină, cu efecte mediate de angiotensina II (vasoconstrictoare, aldosterono- și catecolamino-eliberatoare), în final determinând redresarea presională. Creșterea fluxului sanguin renal și a natremiei, indicatoare de context prohipertensiv, induce scăderea secreției de renină, cu efecte compensatoare hipotensive. Modificând activitatea sistemului renină-angiotensină-aldosteron, presiunea arterială influențează ambele componente, volemică și vasculară
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ml) și, de asemenea, în clinostatism față de ortostatism. Datorită gravitației, volumul sanguin din capilarele pulmonare este inegal repartizat, având tendința de a se acumula în regiunile declive. Vasomotricitatea circulației pulmonare. La cele mai multe specii animale, circulația pulmonară la adult are posibilități vasoconstrictoare reduse, în comparație cu circulația sistemică, fetală și neonatală. La om, vasomotricitatea sectorului vascular pulmonar deține un rol important în reglarea schimburilor gazoase, prin adaptarea perfuziei la ventilație și, deci, pentru menținerea constantă a concentrației sanguine a gazelor respiratorii. Stimulii principali sunt
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la alta, existența numeroaselor interacțiuni între substanțe, faptul că sunt repede distruse, iar produșii lor de metabolism nu sunt perfect cunoscuți constituie factori limitanți. O serie de date au fost însă bine stabilite. Astfel, catecolaminele alfa-adrenergice și angiotensina au acțiuni vasoconstrictoare marcate pe plămânul izolat, dar, in vivo, cele mai multe efecte exercitate asupra circulației pulmonare sunt secundare efectelor lor pe circulația sistemică. Existența unui tonus adrenergic permanent este sugerată de faptul că inhibitorii alfa produc o scădere de mică importanță a rezistenței
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
asupra circulației pulmonare sunt secundare efectelor lor pe circulația sistemică. Existența unui tonus adrenergic permanent este sugerată de faptul că inhibitorii alfa produc o scădere de mică importanță a rezistenței arteriale pulmonare. Serotonina și prostaglandinele F1 și F2alfa au acțiuni vasoconstrictoare mai accentuate comparativ cu circulația sistemică. Catecolaminele beta și ganglioplegicele manifestă efecte vasodilatatoare asupra vaselor pulmonare contractate în prealabil, ca urmare a hipoxiei, dar nu au nici un efect pe vasele pulmonare normale. De asemenea, nu s-a descris un efect
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
beta. Acetilcolina este un agent vasodilatator dacă acționează pe vasele pulmonare contractate, dar rămâne fără efect dacă acționează asupra celor normale. Efectele histaminei sunt contradictorii, depinzând de specie, de doză și de predominanța receptorilor H1 sau H2. Bradikinina exercită efecte vasoconstrictoare sau vasodilatatoare, de asemenea, în raport de doză și de specie, dar răspunsurile vasodilatatoare sunt cele mai puternice. Acțiunile serotoninei, bradikinei și histaminei sunt mai reduse la nivelul venelor comparativ cu cel al arterelor. Stimulul cel mai important al vasomotricității
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
serotoninei, bradikinei și histaminei sunt mai reduse la nivelul venelor comparativ cu cel al arterelor. Stimulul cel mai important al vasomotricității pulmonare este hipoxia alveolară. Efectele sale sunt potențate de acidoza metabolică sau respiratorie, care, prin ele însele, au efecte vasoconstrictoare la nivelul circulației pulmonare. CO2 nu are nici un efect specific prin acțiune directă, ci prin intermediul H+ (vezi “Reglarea umorală a respirației”). Efectele hipoxiei asupra circulației pulmonare. Hipoxia produce vasoconstricție în teritoriul arterial pulmonar, implicându-se astfel în adaptările locale ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pulmonare, fiind vase de capacitanță, reacționează prin variații mari de volum la modificări mici vasomotorii. Căile eferente simpatico-parasimpatice prezintă o densitate mai redusă la nivelul vaselor mici, pentru ca să dispară în cazul celor cu diametrul sub 3 mm. În afara fibrelor simpatice vasoconstrictoare, vasele pulmonare conțin și filete nervoase simpatice vasodilatatoare ce întregesc efectele căii parasimpatice colinergice. Căile aferente sunt reprezentate de terminațiile senzitive vagale de la nivelul parenchimului și vaselor pulmonare. Se descriu terminații nervoase senzitive și în pereții alveolari, conectate la receptorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
celulele epiteliale ale tubilor proximali, ramura ascendentă a ansei Henle și ductele colectoare (Jackson, 2004). Sub influența diverselor impulsuri centrale sau periferice, căile eferente simpatice își intensifică secreția bazală continuă de noradrenalină și neuropeptid Y, contribuind la dereglările în sens vasoconstrictor ale fluxului sanguin renal, filtrării glomerulare și transportului tubular de apă și electroliți. La rândul lor, căile aferente renale participă la realizarea reflexelor reno-renale implicate în autoreglarea balansată dintre cei doi rinichi. Noradrenalina eliberată de varicozitățile simpatice acționează local atât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
autoreglării glomerulo-tubulare participă sistemul renină-angiotensină de la nivelul aparatului juxtaglomerular. În cazul tendinței la scădere a presiunii arteriale sistemice, reducerea filtrării glomerulare activează prin intermediul maculei densa secreția de renină de la nivelul aparatului juxtaglomerular renal, formatoare de angiotensină II. Sub influența efectelor vasoconstrictoare locale ale angiotensinei se realizează creșterea rezistenței arteriolare eferente și restabilirea presiunii hidrostatice glomerulare și reabsorbția proximală a apei și clorurii de sodiu. Mecanismul de feedback al autoreglării presiunii hidrostatice și filtrării glomerulare însoțit de creșterea reabsorbției tubulare proximale de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reabsorbției tubulare proximale de apă și sodiu este schematic reprezentat în figura 122. Determinând retenția de sodiu, creșterea formării de angiotensină II contribuie la normalizarea presiunii sanguine și a volumului extracelular ca urmare a amplificării reabsorbției hidro-saline tubulare. În afara efectelor vasoconstrictoare a arteriolelor eferente, angiotensina II stimulează secreția de aldosteron și creșterea reabsorbției ionilor de sodiu la nivelul tubilor proximali, anselor Henle, tubilor distali și tubilor colectori prin mecanismul activării directe a pompei Na-K ATP-aza membranară a celulelor epiteliale tubulare. Spre deosebire de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]