198 matches
-
canale de calciu. Mai mult, la unele persoane vârstnice se produce mai frecvent hipotensiune ortostatică, în urma utilizării de vasodilatatoare de tipul nitrați sau alfa1 blocante adrenergice (15,16). Răspunsul fiziologic redus al persoanelor vârstnice scade capacitatea de adaptare. Reducerea reglării vasomotorii, reducerea toleranței la glucoză, o susceptibilitate mai mare la infecții și alte limitări fiziologice cresc mult riscul de apariție a efectelor adverse induse de medicamente (15). Particularități farmacocinetice la vârstnici (17-22) a) Particularități la nivelul absorbției Odată cu înaintarea în vârstă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Elena Lupușoru, Cristina Mihaela Ghiciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91961_a_92456]
-
funcțională complicată a acestor populații neuronale este descrisă în diverse moduri. O descriere clasică prezintă acești centri cardiovasculari sub denumirea de centru vasomotor (fig. 44), situat în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
alcătuiți din terminații nervoase în buchet prezente în peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback negativ, pentru a tampona variațiile presiunii arteriale. Astfel, chiar fluctuațiile sistolodiastolice sunt puternic tamponate, fapt demonstrat de efectul secționării aferențelor respective la câine : trecerea de la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
și creșterea permeabilității peretelui capilarelor. Mecanismul nervos al oscilațiilor presiunii arteriale Undele respiratorii (~5 mm Hg; 0,2 Hz) se explică prin influența centrului respirator asupra celui vasomotor și prin expansiune vasculară inspiratorie cu efect mecanic direct și reflex. Undele vasomotorii (max. 2040 mm Hg; 0,05-0,1 Hz) derivă din oscilații ale reflexelor baro receptor și chemoreceptor (sau chiar ale răspunsului ischemic central). 13.3. Controlul de durată al presiunii arteriale Controlul rapid al presiunii arteriale se realizează în special
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
din endoteliu în geneza și evoluția unei largi varietăți de boli este recunoscută și intens investigată, atenuarea eliberării de EDRF fiind asociată cu evoluția ateroslerozei, diabetului, cancerului, etc. Un rol funcțional important al endoteliului este implicarea sa în coordonarea fenomenelor vasomotorii. Arterele mici, cu diametrul de ordinul a câtorva zecimi de milimetru sunt cele care prin variații de calibru realizează controlul distribuției fluxului sanguin la nivel tisular și contribuie major la determinarea rezistenței periferice. In sectorul de rezistență proximal semnalele pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
II de tip respirator cu o frecvență de 12-16 cicluri/min în repaus și care sunt caracterizate prin tendința la creștere a undelor cardiace sistolo-diastolice în timpul inspirului urmată de revenire la nivelul inițial în expir; c. oscilații de ordinul III, vasomotorii descrise de Traube-Hering-Meyer cu o frecvență mult mai joasă de 2-3 pe minut, cu o durată de cel puțin 10 secunde. 2. Metodele indirecte sunt utilizate curent în practica medicală, fiind bazate pe principiul realizării unei forțe oponente cu valoare
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
pulmonară, având deseori un caracter genetic familiar. Anatomie patologică. Etiopatogenie În etiologia bolii Raynaud sunt implicate două teorii și anume: teoria nervoasă centrală și, respectiv, teoria vasculară periferică la care se mai adaugă și o serie de factori endocrini. Tulburările vasomotorii sunt explicate și prin eliberarea de substanțe vasoactive plachetare (tromboxan A2, serotonina, fiind implicate și perturbări ale funcției endoteliale vasculare). Sub aspect morfopatologic, vasele sanguine inițial au aspect histologic normal, ulterior apărând îngroșarea intimei și hipertrofia mediei (posibil datorită vasospasmului
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
aspect morfopatologic, vasele sanguine inițial au aspect histologic normal, ulterior apărând îngroșarea intimei și hipertrofia mediei (posibil datorită vasospasmului repetat). Tardiv, este prezent tabloul histologic de boală obstructivă cu tromboze pe arteriole și modificări ale intimei și mediei. Simptomatologie Tulburările vasomotorii sunt tipice în boala Raynaud, pacientul adresându-se la medic cu o simptomatologie tipică în trei faze (sincopală, asfixică, de vasodilatație reactivă) între crize degetele fiind normale sau de o discretă culoare cianotică. Uneori pot apărea aspecte atipice în care
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
fiind normale sau de o discretă culoare cianotică. Uneori pot apărea aspecte atipice în care există numai paloare pură, cianoză pură, eritroză secundară, cu agravare la climax. Examenul obiectiv Examenul obiectiv în boala Raynaud este pozitiv doar în perioada crizelor vasomotorii: 1. paloarea sau faza sincopală, faza I inaugurează criza și debutează la nivelul extremităților mâinilor; falangele distale devin palide, livide, ceroase, reci, putând fi afectate și degetele de la picioare, nasul, urechile și bărbia. Se asociază parestezii la nivelul degetelor și
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
diverși: senzoriali, motivaționali, cognitivi, psihologici. Reacția la durere se traduce printr-un răspuns la durere care poate fi: imediat, involuntar, automat, prin reflex segmental sau suprasegmental, cu rolul de a menține homeostazia prin contracții sau spasmele musculaturii scheletice, reacții glandulare, vasomotorii, cardiovasculare și respiratorii, răspunsuri endocrine multiple; secundar, conștient, cortical, proporțional cu experiența emoțională a durerii, afectivitate, răspuns operant caracterizat prin exagerarea comportamentului dureros, verbal sau non verbal. Bonica și Chapman identifică noțiunea de "percepție dureroasă" care Înglobează componentele individuale ale
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
fapt ce conduce progresiv la compromiterea funcțională a acestuia. Vom Întâlni deci zone de fîbroză cicatriceală, alternând cu arii aflate În diferite etape ale procesului inflamator. Intervenția verigilor menționate se ordonează În general În patru etape evolutive ale inflamației : Faza vasomotorie și de modificări vasculare. Faza interstițial celulară mediată umoral. Faza celulară și umorală efectoare de neutralizare și „curățirea" ariei inflamate. Faza celulară de reparație. În faza l primele manifestări ale procesului inflamator afectează patul vascular arteriolocapilarovenular care conduc la concentrarea
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
citotoxici; celule T citotoxice sau secretoare de limfokine. Mecanismul reaginic (hipersensibilitatea imediată sau de tip 1) poate declanșa o inflamație articulară pasageră, de Însoțire, rapid reversibilă și rezolvată cu o „restitutio ad integrum" (artritele de Însoțire a reacțiilor alergice). Faza vasomotorie și de modificări vasculare este etapa inițială a procesului inflamator și mecanismul fiziopatologic al Încălzirii locale, eritemului, durerii parțial al edemului care caracterizează clinic inflamația reumatismală. Modificările vasculare au drept scop să concentreze agentul agresor Într-o arie tisulară limitată
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
cronice cauzate de substanțe toxice iritante (iritația căilor aeriene, emfizemul pulmonar și fibroza pulmonară consecutivă bronșitei cronice). Cauze: substanțe cronice iritante (bioxid de sulf, clor, oxizi de azot etc.) în atmosferă locurilor de muncă. 5. Astm bronșic, rinita alergica, rinita vasomotorie etc. Cauze: substanțe de natură vegetală sau animală, precum și substanțe chimice cu proprietăți alergizante (praf de ursol, sidef, ricin, ipecacuana etc.). 6. Boli infecțioase și parazitare. Cauze: a) contact cu bolnavi infecțioși sau cu materiale contaminate; b) contact cu animale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133539_a_134868]
-
cu miere de albine. Se bea în cursul unei zile sau sub formă de pulbere 1-3 vârfuri de cuțit pe zi, dar se consumă în cursul unei zile. 3.11. TULBURĂRILE NEURO-VEGETATIVE ALE CIRCULAȚIEI PERIFERICE Se constituie într-o afecțiune vasomotorie, ce se caracterizează prin accese de vasoconstricție. Accesele sunt declanșate de frig, dar și de epuizarea fizică sau nervoasă. Durerea se manifestă la degetele doi și cinci de la picior. Degetele devin albe și reci (faza de sincopă expresie a vasoconstricție
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
păducel). Este vasodilatator coronarian și periferic. Infuzie cu o linguriță de flori, frunze sau fructe la 200 ml apă în clocot. După 15 minute se strecoară și se bea fracționat în cursul unei zile. 3.12. ACROCIANOZA Este o boală vasomotorie localizată în mod deosebit la mâini și picioare. Apare mai frecvent la fetele tinere, ca o tulburare locală a circulației sângelui, deoarece capilarele și venele mici sunt lipsite de tonicitate. Din această cauză sângele circulă cu o viteză foarte redusă
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
a 6-a, a 8-a zi, când starea generală se ameliorează progresiv, febra începe să scadă, placardul devine mai palid, bureletul dispare iar pielea devine suplă. După vindecare pot rămâne sechele ca : edemul cronic al tegumentelor (pahidermita) și tulburări vasomotorii persistente (eritrodermite). Forme clinice: 1. particulare: erizipelul bulos (flictenular) se manifestă prin apariția unor flictene mici, cu lichid clar, localizate mai ales la față și gambe; erizipelul serpinginos evoluează cu placarde la distanță, separate prin zone de piele sănătoasă; erizipelul
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
conjunctiv); 3. Durerea viscerală. Factorii care pot provoca durerea sunt: * moxe mecanice * noxe chimice * noxe prin ischemie * noxe inflamatoare Durerea este însoțită de următoarele fenomene: * creșterea sensibilității în teritoriul cutanat corespunzător (hiperestezie, hiperalgezie); * reflexe vegetative modificate: sudorație, reflex pilomotor, modificări vasomotorii; * reflexe somatice: creșterea tonusului muscular. Pentru definirea durerii se utilizează o terminologie extrem de diversă, care de regulă se referă la caracterul și intensitatea durerii, cum este descrisă de fiecare bolnav, așa cum "reacția de durere" reprezintă o caracteristică comportamentală foarte personală
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Coleridge Smith, 2006, Bergan, Pascarella, 2007, Greenberg et al., 2008). În sechelele de flebită superficială și în varicele hidrostatice mari, unde pereții venoși și sistemul valvular sunt deteriorați, acest mecanism nu mai intervine și se instalează staza venoasă. Aceste reflexe vasomotorii sunt active numai la nivelul venelor superficiale, fiind absente în venele profunde. Tonusul venos este stimulat de diverși factori (Golledge, Quigley, 2003, Jeanneret et al., 2007): frigul (dușul rece, compresele reci); ortostatism; mișcarea fizică; respirația profundă. Căldura reduce vasoconstricția și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
apărut pe neașteptate în echilibrul funcțional al accidentatului. Să revenim - la primul capitol al lucrării, Șocul, redând pe larg ideile principale cristalizate de cunoștințele etapei istorice de atunci. Tabloul clinic al unui șoc este exprimat în primul rând de tulburările vasomotorii. De la deficiența gravă circulatorie decurg toate celelalte tulburări funcționale. Cauza apariției acestor tulburări a fost îndelung discutată și s-au reținut două teorii: teoria nervoasă centrală (în care sunt implicați centri vasomotori bulbari, datorită unei excitații periferice, după care apare
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
implicați centri vasomotori bulbari, datorită unei excitații periferice, după care apare vasoconstricția apoi vasoparalizia cu întreg cortegiul simptomatic al șocatului) și teoria toxică, adică a resorbției masive de heteroproteine apărute în țesuturile zdrobite și ca atare resorbția lor aducând tulburările vasomotorii. Analizând literatura europeană și valorificând experiența proprie, dr. Marius Teodorescu consideră că cea mai concludentă clasificare ar fi aceea din punct de vedere patogenic și clasifica șocurile în: 1) Șocul traumatic reflex; 2) Șocul toxic; 3) Șocuri mixte; cele mai
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
funcțională complicată a acestor populații neuronale este descrisă în diverse moduri. O descriere clasică prezintă acești centri cardiovasculari sub denumirea de centru vasomotor (fig. 44), situat în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
alcătuiți din terminații nervoase în buchet prezente în peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback negativ, pentru a tampona variațiile presiunii arteriale. Astfel, chiar fluctuațiile sistolodiastolice sunt puternic tamponate, fapt demonstrat de efectul secționării aferențelor respective la câine : trecerea de la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și creșterea permeabilității peretelui capilarelor. Mecanismul nervos al oscilațiilor presiunii arteriale Undele respiratorii (~5 mm Hg; 0,2 Hz) se explică prin influența centrului respirator asupra celui vasomotor și prin expansiune vasculară inspiratorie cu efect mecanic direct și reflex. Undele vasomotorii (max. 2040 mm Hg; 0,05-0,1 Hz) derivă din oscilații ale reflexelor baro receptor și chemoreceptor (sau chiar ale răspunsului ischemic central). 13.3. Controlul de durată al presiunii arteriale Controlul rapid al presiunii arteriale se realizează în special
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
din endoteliu în geneza și evoluția unei largi varietăți de boli este recunoscută și intens investigată, atenuarea eliberării de EDRF fiind asociată cu evoluția ateroslerozei, diabetului, cancerului, etc. Un rol funcțional important al endoteliului este implicarea sa în coordonarea fenomenelor vasomotorii. Arterele mici, cu diametrul de ordinul a câtorva zecimi de milimetru sunt cele care prin variații de calibru realizează controlul distribuției fluxului sanguin la nivel tisular și contribuie major la determinarea rezistenței periferice. In sectorul de rezistență proximal semnalele pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
pe care le enumerăm: 1. specificitatea celulară în cancer; 2. tratamentul anevrismelor cu gelatină (împreună cu Lancereaux), demonstrând în același timp și absorbția substanțelor nedializabile în țesuturile celulare și cavități; 3. utilizarea iodothyrinei în tratamentul reumatismelor cronice, gutei, arteriosclerozei, sclerodermiei, tulburărilor vasomotorii și trofice ale extremităților; 4. tratamentul gușei exoftalmice cu sulfat de chinină; 5.inactivarea acțiunii curarei prin injectarea extractului de suprarenală (în fapt adrenalina - hormonul de stres secretat de medulara suprarenalei, hormon ce va fi izolat câțiva ani mai târziu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]