207 matches
-
de presa italiană aduce noi mărturii șocante despre viața cardinalilor de la VATICAN. Faptele, catalogate subumane de învățăturile bisericești, au contribuit definitiv la decizia luată de Papa Benedict al XVI-lea atunci când și-a depus demisia de onoare, în februarie 2013. VATICAN. Purtătorul de cuvânt al Vaticanului a refuzat să comenteze anumite pasaje din acest raport secret, descoperit de jurnaliștii de la publicația La Republica și reluat de Antena 3, care îi incriminează de comportamente homosexuale ieșite din comun pe o parte din
Raportul SECRET din spatele ușilor de la VATICAN. De ce a demisionat Benedict al XVI-lea by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/54073_a_55398]
-
cuvânt al Vaticanului a refuzat să comenteze anumite pasaje din acest raport secret, descoperit de jurnaliștii de la publicația La Republica și reluat de Antena 3, care îi incriminează de comportamente homosexuale ieșite din comun pe o parte din preoții Vaticanului. VATICAN. Potrivit publicației italiene, raportul cuprinde peste 300 de pagini, în care sunt consemnate fapte greu de imaginat săvârșite de cei mai mulți dintre preoții catolici. Aceștia sunt acuzați că au încălcat cu precădere două din cele zece porunci. Porunca a șaptea în
Raportul SECRET din spatele ușilor de la VATICAN. De ce a demisionat Benedict al XVI-lea by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/54073_a_55398]
-
precădere două din cele zece porunci. Porunca a șaptea în concepția catolică susține „Să nu fii desfrânat" și este interpretată și în sensul să nu întreții relații homosexuale, iar cea de-a opta îi învață pe credincioși să nu fure. VATICAN. În acest fel, misteriosul raport se învârte între acuzațiile de furt, cât și de homosexualitate, de care cei mai mulți cardinali de la Vatican sunt acuzați. Acest comportament nu este demn de un preot, chiar dacă Vaticanul nu condamnă homosexualitatea, dar nici nu o
Raportul SECRET din spatele ușilor de la VATICAN. De ce a demisionat Benedict al XVI-lea by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/54073_a_55398]
-
Duminică, la Roma, peste un milion de pelerini sunt așteptați la ceremonia de beatificare a fostului papă Ioan Paul al II-lea, au declarat oficiali din poliție, citați de Radio Vatican. Papa Ioan Paul al II-lea, predecesorul papei Benedict al XVI-lea, a murit în 2 aprilie 2005, la vârsta de 84 de ani. El a condus Biserica Catolică timp de 26 de ani, al doilea pontificat ca lungime din
Peste un milion de pelerini, aşteptaţi la Roma pentru ceremonia de beatificare a papei Ioan Paul al II-lea () [Corola-journal/Journalistic/70202_a_71527]
-
Public, "un concert de muzică clasică sau de muzică sacră". "A fost un moment absolut emoționant, am avut cu Sanctitatea Sa o scurtă discuție în care am subliniat parteneriatul și colaborarea excelente pe care le avem cu RAI și cu Radio Vatican și în același timp i-am spus că am fi extrem de onorați dacă într-o zi, una din orchestrele noastre putea să îi dedice un concert de muzică clasică sau muzică sacră", a declarat Ovidiu Miculescu.
Ovidiu Miculescu, preşedintele SRR, în audienţă privată la Papa Francisc () [Corola-journal/Journalistic/49555_a_50880]
-
de presa al Sfântului Scaun, într-o declarație trimisă Pr. Francisc Dobos, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Româno-Catolice de București, potrivit HotNews. Pr. Federico Lombardi a precizat că "singurele transmisiuni tv difuzate din Vatican sunt cele ale Centrului de Televiziune Vatican", iar "rezidența în Statul Cetății Vaticanului este acordată numai unui număr foarte redus de persoane- ecleziastici sau laici- datorită serviciului lor pentru Sfântul Scaun sau Statul Cetății Vaticanului".
Vaticanul: OTV nu emite din Vatican. Diaconescu nu stă aici by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/66176_a_67501]
-
veni ziua în care nu va ierta pe nimeni din familia aceea. „Să supraviețuiești“, spusese odată Germanicus. Să reziști până în ziua când soarta are să ia puterea dușmanilor, să trăiești cu o oră mai mult decât ei. În locuința din Horti Vaticani însă, lunile și anii se scurgeau încet, iar puterea lui Tiberius era omniprezentă și inatacabilă. Agrippina se frământa, pradă amintirilor disperate și izbucnirilor de revoltă neputincioasă. Preceptorul Zaleucos le spuse fiilor ei: Mama voastră este cuprinsă de spaimă ori de câte ori ieșiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
că ar fi fost de-ajuns un mic imbold, un strigăt, pentru ca, în lipsa de atenție a cohortelor pretoriene și impasibilitatea Împăratului, cei care, asemenea lui, purtau pe tunică purpura senatorială să nu ajungă vii la capătul pieței. Noaptea din Horti Vaticani Acum Împăratul nu mai putea renunța la speculatores, la spioni. Credea că reprezentau un mod de apărare, însă descoperi că, de fapt, erau cea mai cumplită tortură pe care și-o putea aplica sieși. Mulți, angajați încă din vremea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
în pat, singur. Uneori însă, în toiul nopții, se ridica și se ducea pe neașteptate, trezind paznicii și sclavele, în camerele Miloniei, care îi respectase întotdeauna solitudinea și intrase în apartamentele imperiale o singură dată, după teribila noapte din Horti Vaticani. Împăratul venea în camera ei - ușa era mereu întredeschisă și o lampă mică ardea într-un colț -, se prăbușea pe pat, îmbrățișând-o cum și-ar fi îmbrățișat mama. Stând așa, simțea obrajii ei scăldați în lacrimi. Atunci o mângâia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
documentele lui Tiberius. Îl întrebă însă cu blândețe: — De ce-mi spui asta? Cluvius rămase dezorientat. — Călăul care l-a torturat pe Betilenus Bassus, spuse Callistus, mi-a povestit că Betilenus a rostit multe nume în noaptea aceea din Horti Vaticani. Călăul nu știa despre cine era vorba, iar ceilalți martori pesemne că nu au înțeles. Cluvius Rufus îi reproduse lui Asiaticus răspunsul bizar (după părerea lui) al lui Callistus; însă Asiaticus, care-și alesese un ambasador lipsit de experiență tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
reproduse lui Asiaticus răspunsul bizar (după părerea lui) al lui Callistus; însă Asiaticus, care-și alesese un ambasador lipsit de experiență tocmai pentru ca buna lui credință să fie convingătoare, înțelese foarte bine replica otrăvită. Știa că în noaptea din Horti Vaticani fuseseră mulți martori care, într-o bună zi, aveau să-și aducă aminte. — Sfătuiește-l pe grec că e primejdios să trăiești cu anumite secrete, șopti furios. Și, știind că grecul trimisese mulți bani departe de Roma, îl sfătui pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
dorise să-l vadă pe Gajus Caesar la putere, celui care fusese considerat un bețiv, un jucător iresponsabil și un iubitor de petreceri nu-i fu teamă să arate că era singurul prieten al Împăratului căzut. Duse trupurile în Horti Vaticani, în fața înaltului obeliskos, puse să se ridice pentru toți trei un rug funebru și îl veghe tăcut în noaptea aceea de ianuarie, cu vânt puternic. „Puterea e un tigru, singur pe o stâncă...“, se gândea privind focul. Rugul ardea repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Nottigham, Paris, Berlin și chiar în Rusia, la Ermitaj. În urma polemicilor, câteva obiecte au rămas la Museo Nazionale Romano. Cu ajutorul cârligelor și al funiilor, din corăbii a fost desprinsă o mare cantitate de lemn superb, care a ajuns la Musei Vaticani, Muzeul Kircherian de la Sant’Ignazio, în palatul unui membru al familiei Torlonia, care și-a făcut din el piese de mobilier. Și pentru că multe bârne grele au fost lăsate să putrezească pe mal, în bătaia soarelui și a ploii, unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
că va arunca cu pietre și făclii aprinse împotriva soldaților înșirați de-a lungul drumului pe care acei nefericiți se îndreptau spre locul supliciului, Nero a poruncit ca execuția în masă a creștinilor să aibă loc din prudență în Grădinile vaticane, din jurul palatului imperial, și în circ. În masacrul poruncit de el, cei care și-au adus cel mai mult contribuția de sânge au fost creștinii din casa Cezarului. Toți împărații romani în persecuțiile lor s-au reflectat într-a sa
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
parlamentului civil. Atacul continuu și aproape concertat asupra Bisericii lui Hristos părea să fie încununat de succes. Puterea temporală a papalității a fost desființată, iar Biserica îngenunchiată. Această situație va dura până în iunie 12 când Benito Mussolini va delimita Statul Vatican a cărui conducător este papa, situație care se menține și astăzi. Nimeni n-a realizat însă - conchide Paulescu - că de fapt prin această evoluție a evenimentelor a fost spălată pata rușinoasă de pe obrazul Bisericii Creștine, dată de puterea temporală pe
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
4. Teoretic conform modelului pacientul ar trebui în urmoarele zile să moară durata de viață de la infectare să fie de pînă la două luni . Un exempu ar fi un război între S.U.A. și un mic stat fantomă din Europa, gen VATICAN. În mod normal în prima zi de război prin parașutarea numai a studenților și a profesorilor de la facultățile militare din SUA statul respectiv și-ar înzeci populația. Oamenii în alb afirmă că acest război este posibil și că poate dura
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
fie pregătite în rugăciune și prin simpla asiduitate a prezenței. ÎNTRE MONAHIZARE ȘI ÎNLUMIRE Cei mai în vârstă își amintesc destul de bine și, poate, cu durere, marea revoluție ce s-a produs înăuntrul vieții consacrate în timpul și imediat după conciliul Vatican al II-lea. Unul dintre numeroasele aspecte care a zguduit și reînnoit, oarecum în mod magnific, sensibilitatea și traiul consacraților, este ceea ce am putea defini: nevoia de-monahizării vieții religioase. Până la Conciliu, modelul de discernământ și de evaluare al diferitor forme
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
vedea. Creșterea înțelepciunii evanghelice, experimentată de întreaga Biserică sub influxul deosebitului har al conciliului Vatican al II-lea, a atins - fie destabilizând, fie revitalizând - atât viața consacraților și ale consacratelor, cât și institutele lor. Unul dintre pașii solicitați de conciliul Vatican al II-lea a fost acela de a renunța la clasificarea și auto-clasificarea consacraților în funcție de nivelul de separare de lume și a observanței, cu scopul de a reconsolida propria identitate a «carismei». În acel context, consuetudinile și observanțele monastice încă
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
timpurilor» ce trebuie aprofundat și nu refuzat, așa cum, uneori, se poate vedea la mișcările sacerdotale și laicale. De-monahizarea - care din păcate a afectat și unele mănăstiri - a fost de bun augur pentru laicismul sănătos, atât de mult amintit de conciliul Vatican al II-lea. Contactul cu tradiția și viața monastică nu ar trebui să fie un soi de re-monahizare a vieții preoțești și laicale, care, cu siguranță, prin natura lor, sunt mai potrivite pentru a întrupa și a mărturisi necesitățile esențiale
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
caz riscul este acela al înstrăinării de istorie, în cel de-al doilea caz ne paște pericolul identificării prea îndrăznețe și fără rezerve cu acel spirit al vremurilor, atât de recomandat, grație profeției papei Ioan al XXIII-lea, de conciliul Vatican al II-lea. DE LA O RADICALITATE DE OCHII LUMII LA O PROFEȚIE TRĂITĂ Până aici, folosindu-ne de indicațiile magisteriului papei Francisc, am insistat pe sorgintea profetică a vieții consacrate în toate formele sale, în «felurimea darurilor sale», cum se
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
mai degrabă, de o reformatare decât de o reformă. Între acești doi termeni - unul antic, iar unul post-modern - se află termenul, prietenos și modest, plăsmuit cu dibăcie de Ioan al XXIII-lea: aggiornamento (actualizare). Actualizarea voită și promovată de Conciliul Vatican al II-lea nu se identifică cu stilul tradițional al «reformei». Ideea de reformă presupune, de obicei, ideea recuperării și a restaurării unui elan al trecutului ce s-a pierdut în prezent. Această reformă, în conformitate cu un ritm de evenimente și
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
considerau de neînlocuit, pentru a asigura o viață consacrară de perfecțiune, care să fie demnă de acest nume. Vechea sa înclinație de explorator înnăscut a deschis noi căi și făgașe chiar mai înainte ca cel de-al II-lea Conciliu Vatican să ia în considerație acest aspect. De ce Fratele Charles de Foucauld este așa de important? Unul dintre motive este acela că, aproape fără să vrea, a revoluționat în mod radical deprinderile ecleziastice, plecând de la o convertire a vieții de perfecțiune
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Nicolaie de Assisi L. OLIGER, Liber exemplorum Fratrum minorum saeculi XIII, în «Antonianum» II (1927), p. 203-276. Cu acest titlu, Oliger a publicat o culegere de episoade cu temă franciscană, preluate din compilația conținută în Codicele Ottohoniano 522, din Biblioteca Vaticană, ce este probabil opera unor frați minori, redactată spre sfârșitul secolului al XIII-lea și începutul secolului al XIV-lea. Episodul prezentat aici se află la nr. 116, p. 262-263. El apare în edițiile operei Legenda trium sociorum, bazate pe
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
este probabil opera unor frați minori, redactată spre sfârșitul secolului al XIII-lea și începutul secolului al XIV-lea. Episodul prezentat aici se află la nr. 116, p. 262-263. El apare în edițiile operei Legenda trium sociorum, bazate pe codicele Vatican lat. 7339 de la sfârșitul secolului al XV-lea, în care însă există cu siguranță o interpolare, fapt pentru care a fost eliminat din ediția critică folosită de noi pentru Legenda celor trei însoțitori. Textul prezentat aici este mai simplu și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
promovare turistică a României, în spații publice din marile orașe ale Italiei. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3. Armonizarea relațiilor a) Dinamizarea unor parteneriate între Ambasadele Perma- MAE - dintre comunitatea asociațiile românești și ONG-uri Roma și nent Guver- românească italiene caritabile sau cu experiență Vatican, nul și societatea italiană în domeniul integrării imigranților consulatele României și asociații caritabile care activează pe teritoriul Italiei, prin intermediul ambasadelor de la Roma și Vatican, al reprezentanților BOR în �� Italia și al unor filiale/rețele neguvernamentale cu reprezentare în România și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192337_a_193666]