127,396 matches
-
în Binche, Maria a organizat în 1549 o petrecere fastuoasa, iar astăzi aceste petreceri au rămas sub numele de Triumfuri. Prin ordinul Comunității franceze din 17 iulie 2003, orașul Binche are propriul drapel, ale cărui motive sunt derivate din armele vechi, pe un fond alb, un leu negru cu limba și ghearele roșii. Carnavalul din Binche este cea mai faimoasa sărbătoare a locului. În fiecare an atrage tot mai mulți vizitatori străini, datorită recunoașterii sale în 2003 de către UNESCO drept capodoperă
CARNAVALUL DIN BINCHE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Carnavalul_din_binche.html [Corola-blog/BlogPost/355699_a_357028]
-
abur din visarea nocturnă! Doar că ei vin ziua, să fie limpede și clară atingerea cerului și mersul lui pământesc! Ascund doruri grele și bucurii neînfrânate ce se vor împlinite, respirate și cad cu zgomot, infirmând orice regulă sau îngrădire veche, fiindcă, cerul e în noi, cerul e cu noi, cerul... suntem noi! http://internet-bun.info/2016/11/video-fenomen-meteo-unic-in-lume-o-cadere-masiva-de-nori-a-avut-loc-in-italia-fenomen-meteo-unic-in-lume-au-cazut-norii-din-cer/?utm medium=social&utm campaign=postplanner&utm source=facebook.com Referință Bibliografica: Nori / Lia Zidaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2142, Anul VI, 11
NORI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/lia_zidaru_1478894351.html [Corola-blog/BlogPost/381001_a_382330]
-
Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1675 din 02 august 2015 Toate Articolele Autorului ÎMPREUNĂ Vom porni să mergem de mână, Ne simțim ca fiind o nouă pereche, Atragem spre noi liniștea divină, De multe milenii este așa de veche. Doamne cum mă gândesc la tine, Gândul îmi zboară spre un oraș, Din ținutul înălțimilor alpine, Unde are ființa dragă un sălaș. Referință Bibliografică: ÎMPREUNĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1675, Anul V, 02 august 2015. Drepturi
ÎMPREUNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1438462903.html [Corola-blog/BlogPost/372116_a_373445]
-
în țări îndepărtate Prin sfântă rugăciune,te simt mereu aproape... Dragostea de mamă ....trece și pește ape! Te văd zâmbind ,când trec al casei prag, Mereu ești pregătită ,să ne primești cu drag, Oferi tot ce ai mai bun ,pe vechea masă, Dar la plecare ...lacrimile ,ne apasă! O mamă ,buna mama!... Cuvântul cel dintâi, Aștepți ,mereu,în poarta,pierduții tăi copii... Răsar florile vieții și spinii pe câmpii, La toamnă cade frunză și lacrima ,ce-o știi! Referință Bibliografica: O
O MAMĂ ,BUNĂ MAMĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1488919816.html [Corola-blog/BlogPost/377589_a_378918]
-
e în jurul tău, te reorientezi prin tumultul vieții este relaxarea . Unii oameni se relaxează ascultând muzică, alții citind o carte bună, alții urmărind o emisiune interesantă, dar eu... Eu mă relaxez atunci când îmi petrec nopțile de vară pe prispa caselor vechi, țărănești (sau când mă gândesc la acele nopți), căci, „veșnicia s-a născut la sat”. Atunci când petreceam nopțiile în acel cadru feeric, sințeam cum sunt cuprins de un fum cald și amărui trimis de misterioasa Noapte, una din cele două
RELAXARE... de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 by http://confluente.ro/Relaxare_radu_alexandru_1343329970.html [Corola-blog/BlogPost/341552_a_342881]
-
furtuna naivitații Să simtă iar carnea crudă Cum ascultă povești cu năzbatii Scrise de înțelepții templelor Neprihăniti de vraja cuvintelor ..................................................................................................................................................... vezi Poezia este o boală Înflorită din microbul iubirii Ce nu a rodit din sărutul sădit Decât reminișcențe În corpul vechilor trăiri De AZED ANGHEL ZAMFIR DAN Referință Bibliografică: EXTRAS DIN MEMORIA REMINIȘCENȚEI / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1584, Anul V, 03 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anghel Zamfir Dan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
EXTRAS DIN MEMORIA REMINIŞCENŢEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1430679700.html [Corola-blog/BlogPost/379732_a_381061]
-
demnă de o cauză mai bună. Nu-mi dau seama cum s-ar mai putea privi unul pe altul peste câțiva ani, dacă soarta i-ar mai pune față în față, ca persoane particulare. Eu sunt un om de modă veche, conservator în sensul bun (consider eu) al cuvântului. Am învățat că cine disprețuiește și insultă pe aproapele său, pe sine se insultă și se descalifică. Lumea este ca o oglindă: ce față îi arăți tu ei, pe aceea ți-o
POLITICHIA NOASTRĂ DE FIECARE ZI de ION UNTARU în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Politichia_noastra_de_fiecare_zi_ion_untaru_1333634917.html [Corola-blog/BlogPost/359123_a_360452]
-
răsărit, până spre Urali și Marea Caspică - era populată în Străvechime și Antichitate, covârșitor, de geți,o uriașă comunitate etnică ce făcea parte din marea națiune matcă a illiro-traco-geto-dacilor.”( conf.univ.dr. Gh.D.Istru, Strămoșii Noștri Reali Geții-Dacii-Tracii-Illirii- națiunea matcă din vatra ” Vechii Europe”. Ed. Mica Valahie, București 2010, p.134) Atestate arhelogic, primele urme ale civilizației umane se situează în perioada paleoliticului mijlociu, aproximativ 1000.000-100.000 de ani, î. d. Hr, c.f. Dr. Valeriu Matei: Românii de la Răsărit de Prut
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
așezat Declarația-program a Unirii: „Țara de mâine a românilor-trebuie să cuprindă întreg pământul locuit de ei, de la Tisa și până la Nistru, și încă dincolo de acest râu... Nimeni nu ne poate tăgădui dreptul asupra pământurilor, în care noi suntem cei mai vechi și cei mai mulți locuitori.” (Onisifor Ghibu, op. cit. p. 65) În cadrul Mișcării de eliberare națională a românilor basarabeni, roluri și asumări decisive privin biruința acesteia au avut-o: Adunarea Uniunii Cooperatorilor din Basarabia (6-7 aprilie 1917), Adunarea extraordinară a reprezentanților clerului și
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
guvernului, în prezența primului- ministru Alexandru Marghiloman al României dând citire Declarației de Unire la 27 Martie 1918, cu România: „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut și Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia de acum o sută și mai bine de ani (106 ani-n.n.) din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
Basarabiei, Sfatul Țării declară Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut și Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia de acum o sută și mai bine de ani (106 ani-n.n.) din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna, se unește cu mama sa România. Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
Iar când falnic viitorul, va păstra în veci solia,/ Basarabia rămâne pe veci a țării noastre rai;/ Ca în hrisoave să rămână Ferdinand și cu Maria,/ Prea slăviți în România pe altarul lui Mihai.” (idem) Basarabia redevenind din acea clipă vechea provincie dacoromână. Adunarea Deputaților și Senatul României au votat la 29 Decembrie 1919, Legea privind ratificarea Unirii Basarabiei cu România, act ce s-a consființit la 31 Decembrie 1919, prin promulgarea Legii respective: 3 deputați au votat împotrivă, 36 ( deputați
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
Peste ceva timp, luminile Mangaliei se zăreau ca niște licurici. Poate că eram la o milă de țărm. Se auzea muzica de undeva din depărtare. Încă mai erau deschise terasele prin stațiunile Mangaliei, unde lumea se distra. Litoralul de la Vama Veche până la Olimp, era parcă ca o ghirlandă cu mii de becuri aprinse, pusă în pomul de Crăciun. Se apropia de răsăritul soarelui. Peștele mușca din momeala atașată cârligelor aruncate în adâncul mării. Greutatea minciogului creștea cu fiecare guvid capturat. La
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Batranul_si_marea_stan_virgil_1380392197.html [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
DE MULTĂ TOAMNĂ Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 316 din 12 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului În ruginiul toamnei, când frunzele coboară, Prinos melancoliei din clipe de iubire, Prin amintiri tăcute și gânduri se strecoară Frânturi din visuri vechi, căzute-n adormire. Sub nucul din poiană, lângă sărutul verii, Bucăți din umbra-i deasă, aleargă risipite, Prin pajiște, mai umblă doar umbrele tăcerii Ascunse printre visuri, în clipele-adormite. Privirile-aruncate pe frunzele de tei Când mâinile iubirii se căutau tăcând
E-ATÂTA GOL ÎN JUR... ŞI-ATÂT DE MULTĂ TOAMNĂ de MARIN BUNGET în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/E_atata_gol_in_jur_si_atat_de_multa_toamna.html [Corola-blog/BlogPost/357171_a_358500]
-
o aștept demult. Mă îndrept către un oraș pe care nu l-am mai vizitat niciodată. Nici despre bărbatul cu care urmează să mă întâlnesc nu cunosc prea multe lucruri. Știu doar că este muzeograf, colecționar împătimit de costume populare vechi și că ne leagă această pasiune pentru portul tradițional. Am corespondat împreună și internetul ne-a adus aproape din lumi total diferite și de la 4000 de kilometri distanță. Sunt foarte curioasă ce ma așteaptă acolo. Trenul se unduiește, cănd cu
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
început să discutăm despre el, despre viața lui, familia lui, după care am ajuns acasă. Aici i-am cunoscut pe părinții lui, doi oameni calzi și buni, prietenoși și amabili. Am fost copleșită de acelasi sentiment, că mi-am reîntâlnit vechi prieteni, după o lungă absența. Pentru ei, Marius este centrul lumii lor, îl iubesc și îl încurajează în tot ceea ce face. Rar îți este dat să vezi familii atât de armonioase. Ciudat! Nu ți se întâmplă foarte des să ai
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
birou, unde Marius îmi arată cărțile pe care le-a scris despre costumul bănățean, mă familiarizează cu istoria locurilor, aflu multe lucruri interesante despre locul în care mă aflu. Apoi, sunt invitată să îi cunosc colecția mult visata de textile vechi, de sute de ani, colecție dedicată bunicilor și străbunicilor lui și plaiului bănățean. Colecția se află în casa în care au locuit bunicii lui Marius, casa în care pătrund cu emoție și pioșenie. Ne întâmpină fotografii vechi de familie, colecția
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
visata de textile vechi, de sute de ani, colecție dedicată bunicilor și străbunicilor lui și plaiului bănățean. Colecția se află în casa în care au locuit bunicii lui Marius, casa în care pătrund cu emoție și pioșenie. Ne întâmpină fotografii vechi de familie, colecția de cărți a bunicului, doar o mică parte fiind salvată de la distrugere, broderii și goblenuri, creații ale bunicii, toate acestea alcătuind o lume arhetipala, pe care Marius și familia lui mă invită cu căldură să o cunosc
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
doar o mică parte fiind salvată de la distrugere, broderii și goblenuri, creații ale bunicii, toate acestea alcătuind o lume arhetipala, pe care Marius și familia lui mă invită cu căldură să o cunosc. Nările îmi sunt invadate de un aer vechi, plăcut, incitant. Încerc o senzație de lume pierdută, înghețată, împietrita. Rămân împietrita de emoție în momentul în care Marius deschide dulapurile cu vesminte vechi. Fiecare veșmânt are povestea lui și Marius o știe. Fiecare lucru este așezat într-o ordine
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
familia lui mă invită cu căldură să o cunosc. Nările îmi sunt invadate de un aer vechi, plăcut, incitant. Încerc o senzație de lume pierdută, înghețată, împietrita. Rămân împietrita de emoție în momentul în care Marius deschide dulapurile cu vesminte vechi. Fiecare veșmânt are povestea lui și Marius o știe. Fiecare lucru este așezat într-o ordine desăvârșită și este mânuit cu o maximă atenție și grijă. Simt automat o senzație stranie că intru într-o lume în care hainele și
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
ațipește din nou, topindu-se în dimineața posomorâta și rece. Ne plimbăm prin orașul acesta nou și misterios, care, prin istoria lui palpiatantă, prin diversitatea lui etnică, mă face să rămân muta de uimire. Străbatem străzile, salutând cu încântare clădiri vechi și piațete somnoroase. Orașul capătă personalitate cu fiecare privire curioasă pe care i-o arunc. Ne salută și el cu prestanta și mândria de care se bucură orice oraș respectabil. Respira un aer distins și regal, cu clădirile lui impozante
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
impozante și încărcate de istorie și povești, pe care te așteaptă să le descoperi. Mi se pare ca visez, totul e atat de surprizător și fastuos. Îmi încarc plămânii cu aer curat și sorb cu nesaț toate priveliștile, de la clădirile vechi și cochete, cu flori la pervaz, la statuile golașe, împietrite, la străduțele înguste și șerpuite, la magazinele de anticariat, pline de lucruri valoroase. Orașul capătă un iz cosmopolit pe masura ce, în jurul nostru, apar grupuri de turiști, pe fața cărora citești aceeași
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
cu care mi-a devenit prieten și Marius cu o zi înainte. Străbatem culoare încărcate de istorie, de povești. Vizităm apoi muzeul de etnografie, prilej cu care descopăr amalgamul cultural ce a caracterizat și încă domină orașul. Zeci de case vechi, aparținând unor diferite etnii, respirând un aer aparte, își dezvăluie farmecul prin simplitatea construcției, spațiile mici în care oamenii își trăiau viața, decorațiuni, port popular. Mă declar cucerita de pitorescul locului și de compania partenerului meu de călătorie, care, din
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
viața, decorațiuni, port popular. Mă declar cucerita de pitorescul locului și de compania partenerului meu de călătorie, care, din când în când îmi cântă cântece populare bănățene, cu o voce plăcută, ce-mi gâdilă auzul. Ne oprim într-o bisericuța veche de lemn, pe jumătate distrusă de un copac căzut peste ea, și în interior, si ne simțim cuprinși brusc de o liniște și o atmosferă caldă și primitoare, care ne face să ne adâncim și mai mult în discuții despre
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
lui, despre oameni, despre dragoste, despre fericire și visuri împlinite sau spulberate. Îmi revine în minte plimbarea prin oraș, încântarea cu care ne-am oprit în drumul nostru pe o stradă cu anticari, de unde am cumparat câteva suveniruri: o icoană veche și un inel cu chihlimbar de 100 de ani, care avea o poveste fascinantă și care aparținuse unei măicuțe. Totul în acest oraș pare să aibă o poveste. Dar nu vreau să ascult chiar toate istorisirile, îmi doresc să îmi
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]