590 matches
-
de ce te răzbuni pe un lucru care nu ți-a făcut nimic și care îți mai și trebuie?... Ducă-se toate la dracu-n praznic! Că mie, unuia, nu-mi mai sunt de nici un folos, nici car, nici boi, nici vechitura asta de jug... Că la război, omul știe când pleacă, dar nu și când vine-napoi... Da, ce vorbă-i asta, Vasile?... Te duci cu teamă? E și un Dumnezeu care îi are în grijă pe oameni, pe fiecare... Ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
au făcut o glumă... o glumă cu totul și cu totul nelalocul ei... Cum se poate una ca asta? Ce glumă? Mi-au schimbat paltonul meu nou, raiat, cumpărat la-nceputul acestei ierni și mi-au lăsat în loc, în cuier, vechitura, leanca asta, pătura asta uzată, haina asta de calic. Lectorul Ienceanu făcu ochii mari, se uită la profesor, zâmbi ușor ironic și cu o abia perceptibilă satisfacție care putea să însemne, în prima clipă "Doamne, ce m-aș mai bucura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pâine de Paște, o trimitea pe Mama la măcelărie după carne de porc pentru că era mai ieftină, adora homarul la cutie și tot felul de alte mâncăruri interzise, nu era atee și nici liber cugetătoare. Dl. Anticol, bătrânul negustor de vechituri pe care-l botezase (habar n-am de ceă „Rameses“ - după cetatea pomenită împreună cu Pithom în Sfânta Scriptură poate; n-am de unde ști de unde se inspirase - era ateu. Un adevărat rebel împotriva lui Dumnezeu. Rece și abilă, asculta ce-avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
interes să nu coopereze. Mobila urât mirositoare, carbonizată, acoperită cu pânză de cort, a rămas acolo până când Comisarul n-a mai suportat și a mutat-o în curte, unde copiii se jucau de-a Regele-pe-deal cu ea, iar vânzătorii de vechituri au apărut cu oferte să o ia de acolo, asudând umil în jurul biroului, până când Einhorn se îndura să-I primească și să le spună că, nu, se gândea s-o doneze la Armata Salvării după ce se rezolva chestiunea asigurării. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
asta. E genul de afacere în care oamenii plătesc numai pentru că îi tratezi într-un anume fel. Le dai cu praf în ochi. Pentru că dacă ar ști, ar putea să cumpere toate prostiile pe care le vindem la piața de vechituri, însă n-au încredere în propria judecată. Clientela e compusă mai ales din femei, mi-a spus, și trebuie să înțelegi ce le gâdilă orgoliul. L-am întrebat ce făcea acolo în mijlocul muzicienilor. Muzicieni pe naiba, mi-a spus el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
a fost de acord. Am găsit niște vagoane trase pe dreapta, care fuseseră scoase din funcțiune, extrem de vechi, putrezite și umflate de apă, pline de hârtii vechi și paie, care răspândeau o putoare scârboasă de cocină pe care o au vechiturile azvârlite, care atrag șobolanii, iar pereții erau acoperiți cu o pojghiță albă de marnă sau de fungus. Acolo ne-am culcat, în aceste gunoaie. Mi-am închis paltonul, ca să mă apăr de frig și de musafiri nepoftiți, și m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
decorative aduse din Derby, Worcester, Coleport, Spode, Copeland și alte mărunțișuri - căci rareori se întâmpla să nu-i aduc ceva când veneam la ea - zăceau risipite, în ciuda eforturilor mele, într-un talmeș-balmeș care amintea mai degrabă de un magazin de vechituri decât de o locuință civilizată. Într-un fel părea că Georgie nu era înzestrată de la natură cu darul de a deține lucruri. Atunci când eu sau Antonia cumpăram un obiect, cum se întâmpla mai tot timpul, acesta își găsea imediat locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
destul timp pentru asta, zise Antonia. Se așeză pe podea, își strânse genunchii cu brațele, părând acum complet relaxată. Dar o să facem și asta, sigur că da. Avem o mulțime de prostii care pot lua direct drumul spre magazinele de vechituri. O mulțime de lucruri de care am tot vrut să scăpăm. Iar lucrurile bune o să le împărțim între noi cu chibzuință. Acest „noi” suna atât de firesc venind de pe buzele Antoniei. Mă uimea. În același timp aveam nevoie de ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
de argint cu mâner, pe spatele căreia erau niște inițiale minuțios gravate. De unde provin toate lucrurile astea? — Merg pe la piețele dealerilor - Bermondsey, Greenwich, zise Fliss, dând din umeri. Dar marfa se tot scumpește. O iau cu mașina pe la magazinele de vechituri, la cele second-hand, la cele ale organizațiilor de caritate. Ai fi surprinsă câte poți găsi prin locurile astea. Vine și Andy cu tine? — Când poate. Dar el e mai tot timpul la muncă. Am ridicat o cutiuță de lemn sculptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
aș fi Îngrijorat dacă mi-aș fi dat seama că mă urmărea. * * * Era sfârșit de săptămână și Camden vuia de activitate. În fața intrării unui autointitulat târg de antichități, pe care eu Îl bănuiam a fi mai degrabă o vânzare de vechituri direct din portbagaj, stătea un crainic, Îmbrăcat În ținuta de gală, inclusiv cu un tricorn pe cap, și agita niște talăngi uriașe, strigând: „Lume, lume!“ Aceasta se voia o Încercare de a impresiona potențialii clienți cu autenticitatea pieselor, caz În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
atât de meschină, negrăit de stupidă. Mai cu seamă când unii vorbesc cu glasuri exaltate, stridente. Astăzi, însă, propriile-i gânduri mărunte îi vâjâiau în urechi. Se gândea la un urcior crăpat pe care-l văzuse într-o prăvălie de vechituri din Biggins. Îi spusese lui Adam, care o însoțea: „Ce urcior frumos, păcat că-i crăpat!“. Adam luase, pe dată, partea urciorului: „Are nevoie de cineva care să-l iubească și să-l îngrijească, noi o să-l iubim și o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
însoțită de o femeie care părea să o cunoască mai bine decât o cunoaștea ea. Tot străbătând încăperile, se pomenise într-o galerie de unde privea în jos într-o sală mare, tenebroasă, ca un hol, plină de tot felul de vechituri. Sala era, fară îndoială, părăsită, și Alex își dădea seama că nimeni nu mai pătrunsese acolo de multă vreme. Mese, scaune, cuti, mormane de diverse obiecte, etajere pentru lămpi, ceasornice stricate, zăceau talmeș-balmeș, iar în mijlocul încăperii se afla un gramofon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
când să ieșim, deșteptu' de Vierme a dat în marșarier, ca chiorul, a dărâmat o armură și a spart o oglindă. Nasol! Atuncea au început să zbiere sirenele și s-au blocat ușile, taman când încercam și noi să agățăm vechiturile astea, frumos, la locurile lor! Și Poetul își întinde disprețuitor vârful pantofului, către grămada de arme albe, movilite pe podea. Prostii! strigă iute agentul Mânecuță, congestionându-se în obrajii lui seboreici și bucălați. Prostii! O căruță de prostii și de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
dă o știre nasoală: Ieri de dimineață, Forzoso a rupt zgarda și lanțu' și a fugit ca din pușcă, prin spatele curții, până la heleșteu, ca turbatu ', după cățele. Nitam-nisam, ce i-a venit lui, de s-a urcat într-o vechitură de barcă și a plutit cu ea în derivă, până pe la mijlocul lacului. Barca asta, care avea fundu'plin de găuri, a luat apă cât a luat și apoi a-nceput să se scufunde. Forzoso a-ncercat, disperat, să înoate, însă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
condus. Alienată, desigur, dar docilă, disponibilă pentru ascultare, supunere și renunțare la sine. Epicur nu vrea astfel de oameni: el îi vrea autonomi, vindecați de superstiții, dezrobiți. Moartea nu e ceva de care să te temi. Metempsihozele și metensomatozele, aceste vechituri orientale aduse pe meleagurile grecești de Pitagora și reactivate de Platon țin de fabulație; necumpătarea pe pământ nu se plătește cu o reincarnare într-un animal demn de disprețuit într-o altă viață; nu există alte perspective post mortem decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
împotriva copiei. Am păstrat bateria prelucrată, și perfect neutilizabilă. Declar acea baterie, originalul, un alt „small monument“ dedicat automat noilor vremuri. Prin Kreuzberg, Berlin, aproape început de noiembrie 2007, Daniel știe drumul printr-un parc enigmatic spre un târg de vechituri, în nevoia mea aleatorie de a vedea și chiar colecționa artefacte/gunoi al societății industriale avansate, recolectat, depozitat, organizat și revândut - reciclare pe banii noștri. Pe drum, deodată, mintea mea era cu 18 ani în urmă, cam când se aranjase
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
săptămânale a lui Ben. Dar Sheba și-a pus în cap în ultimul minut să-l ducă la film și, cum ploua, am sfârșit prin a fi obligată să fac pe șoferul. De fapt, ne-am distrat. Filmul era o vechitură de la Disney, dar lui Ben i-a plăcut. Și asta a făcut-o fericită pe Sheba, ceea ce m-a făcut și pe mine fericită. Ben chiar e un băiețel foarte drăguț. Toată lumea a fost foarte îngrijorată de cum va face el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
albume și trupe de muzică, iar cineva Întreabă ceva despre niște videoclipuri pe care le-a văzut la un tip pe un video și altcineva povestește despre o pereche de ghete Nike pe care a văzut-o În tîrgul de vechituri din Timișoara... — Erau ca ale tipului din Terminator, știi tu, O’Connor... cînd sparge magazinul ăla să se Îmbrace? — Mișto! Păi și? De ce nu-i scrii și tu lu’ Moș Crăciun? Toate astea se discută În camion, sau curățînd de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Aur). Tudor are platfus, stă acasă și se pregătește să mai dea o dată examenul ratat la Facultatea de drept. Dar asta nu-l Împiedică să aibă o viață. Într-o miercuri dimineață a dat o fugă În celebrul tîrg de vechituri din Timișoara. A găsit niște sîrbi care au trecut cu diverse mărfuri din Iugoslavia. Și-a cumpărat de la ei niște adidași Lotto, albi cu o emblemă roșie. Își dorea de mult o pereche de adidași Lotto - acum ține una În
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
mele despre istoria așezării noastre - despre care v-am spus data trecută că sunt convins că e cea mai veche din lume. Cei care vor aduna În carnetele un număr suficient de ore vor primi la toamnă manuale noi; ceilalți, vechituri mâzgălite și cu foi lipsă, smulse de târlanii care au copiat pe la extemporale. Observ că anumite strălucite minți nu ne mai onorează astăzi cu prezența: cu atât mai bine! Voi avea grijă să recupereze gravele rămâneri În urmă. Am vorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
îndestula în «chestiile patriotice» cu gesturi indignate, cu iubirea trâmbițată de neam, cu ura cotropitorilor și mila, anunțată zgomotos, pentru țările române subjugate, despre care cunoaște numai câte ceva din «geografia și istoria lor» și nimica din actualitate, afară de basme și vechituri. Acestei necunoștințe complete la românii «liberi» datorim noi negligența generală pe care o întâmpină chestia Basarabiei la cei din regat“33. Unele aprecieri formulate de Alexis Nour comportă nuanțări, ținând seama de faptul că declararea neutralității de către România a reprezentat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
uzate, a bandiților (Gaetan, asasinul „monden”), a „candriilor” brutali și pitorești. Conform principiului că mizeria își are „subdiviziunile” ei, anchetele lui sociale au ca teme: Cum trăiesc oamenii, Meserii umile, Bursa hainelor vechi, Un azil de bătrâni (stație terminus pentru „vechituri umane”), Trustul cerșetorilor (demistificare ratată a antreprenorilor milei). În serialul Unde voi naște?, pericolul melodramei este contracarat de interogația vitriolantă la adresa societății. Reporter, prin excelență, al Bucureștiului, B.-F. a străbătut, în egală măsură, România Mare, din Maramureș în Basarabia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
peste picior sau să ignore pe Gide, Camus, Corneille, Hugo, Horațiu sau Aristotel. E mai puțin firesc, dar în definitiv indiferent, dacă oameni adulți ca stare civilă și foarte învățați se iau după acei adolescenți și vorbesc de „magazinul cu vechituri ciudate” la către ar trece Edgar Poe, alături de sus-numiții Horațiu și Aristotel și de mai de demult discreditatul Boileau. (Știu, în cazul la care fac aluzie*, era vorba nu atât de opera propriu-zisă a acestora, cât de „poetica” lor, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
iluminism În care să nu ne temem de definițiile tari, chiar metafizice. Pe mine una mă derutează faptul că În discuțiile românești aceste definiții sunt rapid aruncate În afara contextului, nu ca niște bombe deja activate, ci mai degrabă ca niște vechituri pline de bacterii nocive. Marius Jucan: Reîntoarcerea subiectului se datorează, cred, crizei relativismului. Dar nu e vorba doar de teoreticieni ori autori ai „culturii Înalte”. Modernitatea a Însemnat - Înseamnă, mai cu seamă acum - cultură de masă. Apropo de această percepție
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Limbajul Vorbirea este corpul personajelor active. Vorbirea târăște personajele în spinarea ei: ca și conservele pe care cineva le-a agățat de coada unui câine. Nimic nu e posibil în afara vorbirii. Scenă întâi Sepp Botdejigodie cade clătinându-se peste niște vechituri. Se ridică cu greu și își caută sticla de șnaps, o găsește, bea și începe să se bese cu zgomot. SEPP BOTDEJIGODIE: Iarăși pute burta, lumea dă năvală într-unul, și îi îngrașă fundul... Așază cu grijă sticla pe podea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]