11,732 matches
-
din canalele australiene în care Slobodan Milosevici este descris ca un monstru, în cele mai sumbre culori, spunându-se că este criminal de război așteptat cu ardoare de Tribunalul de la Haga. Imediat se face un paralelism între Serbia și țara vecină, România, arătându-se că la președenția acesteia din urmă a fost ales tot un fost comunist... cel care a creat mineriadele. Imaginea lumii începe din nou să se (di)formeze când este vorba despre iubita noastră țară. Zece ani s-
MEMORIA PENIŢEI (2) – CINE TRAGE SFORILE? de GEORGE ROCA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_memoria_penitei_2_c_george_roca_1356866264.html [Corola-blog/BlogPost/359110_a_360439]
-
nr. 1494 din 02 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Făclii pe Nil (2) Dacă pe ostrovul evreilor, pe izlazul de pășune, copiii, vitele și păsările puteau umbla în voie în toate părțile, nu același lucru se putea spune despre ostrovul vecin, în amonte pe Nil, aflat de asemenea în vecinătatea uriașului fluviu. Acest ostrov era mult mai întins decât cel al evreilor, și se vedea că era mult mai multă prosperitate pe el - lanuri de grâu întinse și copaci de multe
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1422863646.html [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
erau tulburate, când și când, de pești răpitori, care se aruncau în aer după insecte. Seara, după ce se domolea căldura zilei, la conacul cel mare al egipteanului se dădeau ospețe, la care erau invitați toți prietenii săi de prin ostroavele vecine, dar și multele rubedenii care trăiau chiar în conacul său. La acele ospețe, se întindeau mese lungi, încărcate cu multe bunătăți, iar musafirii erau răsfățați cu dansuri și cu muzici de harpe și fluiere. Pe Asenath, stăpânul moșiei, evreii din
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1422863646.html [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
și multele rubedenii care trăiau chiar în conacul său. La acele ospețe, se întindeau mese lungi, încărcate cu multe bunătăți, iar musafirii erau răsfățați cu dansuri și cu muzici de harpe și fluiere. Pe Asenath, stăpânul moșiei, evreii din ostrovul vecin îl vedeau rar. Dimineața, după ce soarele răsărea și lumina bine întinderile, ieșea și el din conac într-o trăsură trasă de doi cai, ca să-și inspecteze holdele și izlazurile cu cirezile la pășunat. Era vai de slugile prinse în neorânduială
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1422863646.html [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
parte dintre evrei se descurcau cu ce aveau și cu ce primeau muncind pe digurile faraonului, și nu mai veneau să muncească pământurile sale. Asta îl înfuria, și punea slugile sale să provoace cât mai multe șicane evreilor din satul vecin, fie să le distrugă cumva ogoarele cu turmele sale lăsate fără de căpătâi să hălăduiască pe ostrovul evreilor, fie luând uneori cu japca din vitele evreilor pentru diferite pricini oricât de mici. De bună seamă, aceste fapte supărau cât se poate
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1422863646.html [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
cu japca din vitele evreilor pentru diferite pricini oricât de mici. De bună seamă, aceste fapte supărau cât se poate de mult pe evreii din sat, dar aceștia știau deja că nu e bine să ridice brațul împotriva puternicului egiptean vecin. Mai știau și învățătura din străbuni, că Iehova dă încercări în viață, ca tot omul să învețe să rabde, să nu întoarcă rău pentru rău. Iehova este singurul care trebuia să facă dreptate între oameni, nu să-și facă dreptate
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1422863646.html [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
nu piere, sună un dicton popular în toate regiunile României...” Din lucrarea „HISTOIRE POLITIQUE ET SOCIALE DES PRINCIPAUTES' DANUBIENS” , ELIAS RGNAULT își exprimă admirația pentru puterea de rezistență și regenerare a poporului român în ciuda vicistitudinilor istoriei propii și a popoarelor vecine subliniind că: Dacă e ceva demn de remarcat în mod deosebit, e faptul că, deși aflată în calea marilor invazii, străbătută în toate direcțiile de cete înarmate ale migratorilor, România conservă o populație neamestecată și rămâne mereu aemănătore cu ea
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
cu toții laolaltă, Ca „viteji panduri”,nu niște prunci. Pandurii cu turcii s-au luptat, Sus, pe dealul Oltului,la noi. În joc, noi cu toții am jurat, Să-nvingem pe „turcii” în război. Atunci noi eram bravii panduri, Și-n strada vecină erau turci. Înarmați cu pietre și „vrejuri”, Viteji am pornit spre bieții prunci. Și-apoi cu capetele sparte, În grabă la spital am fost duși, Dar nimeni nu ne-a dat dreptate! Iertare să cerem, am fost puși. În noapte
ÎN GÂND CU TINE FRATE,DRAG! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1460400569.html [Corola-blog/BlogPost/370924_a_372253]
-
niște „percepții extrasenzoriale” păreau a se fi năpustit asupra simțurilor, potopindu-le cu o alertă ce se insinua într-o stare de beligeranță efectivă și iminentă., pe care n-o declaraseră în nici un fel. Bieți ignoranți, auziserăm că în Ungaria vecină (pentru noi aceasta era „așezată” imediat „dincolo de culmea Pleașei, valea Arșiței și vărfurile Măgurei sau Tâlvei”, nimerisem doar orizontul, nu și distanța!) au intrat tancurile sovietice să pună la punct răzmerița de-acolo care amenința securitatea „lagărului socialist”, cuceririle revoluționare
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 by http://confluente.ro/Inceputurile_lecturii_si_cum_iti_vine_pofta_de_ea.html [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
împușcat. L-au dus pe bătrânul preot, care avea atunci vreo 70 de ani, la marginea satului și i-au dat niște unelte ca să-și sape singur groapa. Oamenii din sat, ca să-l salveze, au trimis oameni călări în satele vecine, unde erau unguri, să le spună ce se întâmplă în satul lor. I-au rugat să vină în ajutorul preotului bătrân care a fost întotdeauna un om pașnic și bun. El a fost liniștit și nu a făcut niciodată gălăgie
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_si_despre_parintele_profesor_nicola_stelian_gombos_1354698475.html [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
să vină în ajutorul preotului bătrân care a fost întotdeauna un om pașnic și bun. El a fost liniștit și nu a făcut niciodată gălăgie ca cel tânăr, care îndemna să ne unim cu țara. Au venit oamenii din satul vecin și l-au salvat pe bunicul. Până târziu, peste ani și ani, groapa a rămas mărturie a ceea ce putea să se întâmple... Firul poveștii continuă cu perioada liceului, absolvit la Beiuș, unde vedeai oamenii mergând la plug cu căruța, iar
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_si_despre_parintele_profesor_nicola_stelian_gombos_1354698475.html [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
altă scorbură, mult mai sigură. Înainte de a ascunde mărul, se uită cu mare băgare de seamă în jur, să n-o vadă cineva cum ascunde mărul. Pusese, cu frică mare, mărul în scorbură, taman la timp, căci venise pe pomul vecin o gaiță pestriță dornică de o învârteală de-ale gurii. Chiar și o cioară neagră, mare, stând la vreo două garduri mai încolo, se uita mai demult în jur, studiind orice mișcare care i-ar fi putut aduce vreun folos
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1396429294.html [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
ale aeroportului. Aveam la dispoziție să stăm în aeroport trei ore, cât timp se realimenta avionul. Ne-au surprins niște ostași pe aeroport, în uniformă, serioși. Dar erau tuciurii, tuciurii rău de tot. De! Așa-i aici, în țara asta vecină cu India. Și ca și cum căldura aceea înăbușitoare în miez de noapte n-ar fi fost suficientă, mai era în aer și o umezeală teribilă, de se făcea cămașa leoarcă cât ai clipi. N-aveai ce face, trebuia să te înveți
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1419838255.html [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
natale, populate cu din ce în ce mai puțin tineret. N-are rost să exagerăm angoasa Nonnei. Nici emigrarea nu mai e ce-a fost și cu atât mai puțin a devenit un fenomen de care să ne fie frică. După cum îi spune numele, vecina străbunică nu e nici ea pui de dac; este fiica unui harnic italian, venit între cele două Războaie Mondiale să muncească în Transilvania la fabrica de cherestea înființată de industriașul Feltrinelli. M-am obișnuit să privesc zburătăcirea noastră voioasă prin
ROMÂNUL CĂLĂTOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1413156480.html [Corola-blog/BlogPost/375277_a_376606]
-
ce-l purtă pe Senator într-o nouă stare de leșin, pentru a doua oară în ziua cu pricina. * Ce s-a mai întâmplat?! Vreo investigație, ceva? Nuuu! Falsul Marcel fu dus direct la spitalul de bolnavi psihic din județul vecin. Nu erau bani să-i facă teste de identitate unui amărât! Nevastă-sa Nuța era și nu, bucuroasă... Drept e, cu casa plină și bărbatul la nebuni urma să se descurce cu greutate, însă vedea un semn de la Dumnezeu în
JOCUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1457855636.html [Corola-blog/BlogPost/384208_a_385537]
-
Europa de Sud-Est. În România, țara cu o importanță populație rurală, nu a existat după 1989 o dezbatere pe acest subiect în mediul academic autohton, cu atat mai puțin o colecție de lucrări care să analizeze subiectul comparativ cu țările vecine cu care România își împărtășește istoria. Deposedarea țărănimii de pământurile lor prin colectivizare, în lumea socialistă, nu a dus nicicum la dispariția acestei categorii sociale. Țărănimea nu a dispărut, ci a identificat resurse de rezistență care i-au permis să
Lansarea revistei Martor 19/2014 30 ianuarie 2015, ora 18.30, la Librăria Bastilia by http://uzp.org.ro/lansarea-revistei-martor-192014-30-ianuarie-2015-ora-18-30-la-libraria-bastilia/ [Corola-blog/BlogPost/92897_a_94189]
-
împrumutate. Apoi, treptat, treptat, mai dăduse câteva pe rafturi și tonete.. Iar din activitatea magazinului scotea un venit lunar de, cel mult, două milioane. Și vine tâmpitul ăsta cu oferta. Bunul simț ar trebui să-l îndemne să spună: Bate palma, vecine și, Doamne-ajută! Dar, dacă nimic nu este serios și dobitocul doar își bate joc de mine? Atunci, să mă prind în jocul lui de zeflemea, sau să nu pierd ocazia și să pun mâna pe banii invidiosului? Auzise și el
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414002144.html [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]
-
ne dă de înțeles că în figura lui Titu Herdelea, tânărul încă necopt, fiul învățătorului Herdelea, a strecurat multe dintre concepțiile sale de tinerețe, personajul devenind o copie fidelă a tânărului scriitor, pe atunci ajutor de notar într-un sat vecin cu cel în care văzuse lumina zilei. Ctitor al romanului românesc modern, Rebreanu folosește un stil clasic, întâmplările fiind povestite la persoana a III-a. Rândurile de mai sus trebuie privite ca o pledoarie pentru o serie de creații catalogate
DUBLA LANSARE DE CARTE ( PROZĂ ŞI POEZIE).OMAGIU ADUS SCRIITORULUI MIRCEA MICU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dubla_lansare_de_carte_proza_si_poezie_omagiu_adus_scriitorului_mircea_micu.html [Corola-blog/BlogPost/348433_a_349762]
-
pe veci, „secretul”. O să râzi chiar tu peste ani, de el...când nu îți va mai păsa. Stăteam în banca a doua, de la geam...aproape ca într-un vechi și celebru cântec... În fața mea, erau două fete, dintr-un județ vecin. Premiante...amândouă. Una, fiică de vameș...tot ce vrea și ce nu vrea un om, ea avea. Era scârbită și de toate modelele de blugi...și de spray-uri, la care noi doar visam...de dulciuri...și de ciorapi fini
FĂRĂ SFATURI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 by http://confluente.ro/Fara_sfaturi_.html [Corola-blog/BlogPost/345118_a_346447]
-
cam repede-n stol. Ar mai umbla și-n cotețe, Dar are țeluri mai mărețe: Jubilează țopa-țopa, Șchiopătând spre Uniropa. Și-ar dori, dacă se poate, Să escaladeze ușa din spate, Nemirosit de ziariști, De curioși și alchimiști. Un Lup vecin, secundul său, Coleg de breaslă, de neam rău, ... Citește mai mult Adaptare dupa La FontaineS-ajungă-n codru diplomat,Un Vulpoi șchiop și versatVru să-și schimbe-nfățișarea:Își deschise la păr culoarea,Își mai drese puțin vorbași-și primeni garderoba:Numai cămăsi
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
cam repede-n stol.Ar mai umbla și-n cotețe,Dar are țeluri mai mărețe:Jubilează țopa-țopa,Șchiopătând spre Uniropa.Și-ar dori, dacă se poate,Să escaladeze ușa din spate,Nemirosit de ziariști,De curioși și alchimiști.Un Lup vecin, secundul său,Coleg de breaslă, de neam rău,... XXIV. CÂINELE POLITICIAN, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2064 din 25 august 2016. Un Cățeluș, ajuns Dulău, Ce latră-n curte foarte tare, Uită de tot că-n neamul
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
moșnenilor, prielnice amplasării morilor , datorită posibilităților financiare reduse, a costului destul de ridicat al construcției unor astfel de instalații, numărul morilor și făcăilor, proprietate moșnenească era mic. În unele cazuri moșnenii proprietari de asemenea locuri se asociau cu proprietarii sau arendașii vecini, cu întreprinzători din alte părți, contribuind financiar și material la construirea în comun a unor mori, devenind coproprietari asupra acestora. În alte cazuri moșnenii închiriau locuri de moară, pecepând pentru aceasta un embatic anual ce constituia o sursă importantă de
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
nu vă supărați Sunt cobaiul de serviciu al comediei umane Am mâinile legate de instinctul supraviețuirii în doi Zâmbiți nu servesc mai multe femei nici la pachet Ard de unul singur și-n doi Cu toa te că fumul rugurilor vecine îmi invadează dis-de-dimineața ograda vieții Doamne nu te supăra că-n fiecare noapte rugul dragostei mele iar îți orbește îngerii Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: Erezia comediei umane în doi / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
EREZIA COMEDIEI UMANE ÎN DOI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/costel_zagan_1428953410.html [Corola-blog/BlogPost/348732_a_350061]
-
școlarului: tatăl nu-i mai poate cumpăra cărți și se îmbolnăvește de malarie. Învățătorul îi arată multă bunăvoință, îl ajută să termine anul școlar și-i împrumută cărți. Când nu găsește cărți noi în sat, merge să împrumute în comunele vecine: „Cum adică - exclamase odată tatăl surprins - să faci treizeci de kilometri până la Recea, după o carte, domnule?! Dar ce, e aurită? Și să-l fi pus la o treabă mai mică decât asta, ar fi ieșit gălăgie mare...”. Cu rugăminți
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” II de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_si_era_ticalosilor_ion_ionescu_bucovu_1341664635.html [Corola-blog/BlogPost/356208_a_357537]
-
repetate și insistențe, obține de la mama sa promisiunea că îl va convinge pe tatăl său să-l dea la „școala de învățători”. Între 1934 - 1937 urmează clasele V - VII, avându-l ca învățător pe Ion Georgescu din Balaci, un sat vecin. Dascălul își va reaminti la bătrânețe că elevul Marin Preda „era un visător în clasă”, dar „se descurca bine, la scris”, la o temă dată despre Unirea Principatelor făcând o „lucrare senzațională”. Termină clasa a VII-a cu media generală
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” II de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_si_era_ticalosilor_ion_ionescu_bucovu_1341664635.html [Corola-blog/BlogPost/356208_a_357537]