KorAP: Find »[drukola/base=veda & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...15 >

361 matches

Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808

una dintre temele favorite în ilustrarea unei unități-totalități primordiale. Vom afla un exemplu spectaculos când vom studia interpretările teologice ale faimoasei lupte mitice dintre Indra și Vrtra. Cât despre Mitra, rolul său este secundar atâta vreme cât e izolat de Varuna. În Veda, îi este consacrat un singur imn (RV, III, 59). Dar el împarte împreună cu Varuna atributele suveranității, întruchipând aspectul pașnic, binevoitor, juridic și sacerdotal. După cum îl arată și numele el, este "învoiala" personificată, aidoma lui Mithra avcstic. El înlesnește pactele între

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
cu Universul; ea reprezintă întinderea, vastitatea, libertatea 31. Aditi era foarte probabil Mare Zeiță Mamă care, fără să fi fost cu desăvârșire uitată, și-a transmis calitățile și funcțiile fiilor ei, zeii Aditia. 68. Indra, învingător și demiurg în Rig Veda, Indra este zeul cel mai popular, fiindu-i închinate vreo 250 de imnuri, în comparație cu 10 adresate lui Varuna și 35 închinate lui Mitra, Varuna, și zeii Aditia, laolaltă. 30 Pe această temă, cf. M. Eliade, Mepliislopheles et l'androgyne, pp.

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
înghețându-le (Hillebrandt). Elementele naturiste sunt, desigur, prezente, întrucât mitul este multivalent; victoria lui Indra echivalează, printre altele, cu triumful vieții împotriva sterilității și a morții, ca urmare a "imobilizării" apelor de către Vrtra. Dar structura mitului este cosmogonică, în Rig Veda, I, 33,4, se spune că, prin victoria sa, zeul a creat soarele, cerul și dimineața. După un alt imn (RV, X, 113,4-6), Indra, de la naștere, a despărțit Cerul de Pământ, a întărit bolta cerească, și aruncând vajra, 1

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
în urmă, căci, aici, un anumit tip de "lume" preexista, într-adevăr, Cerul și Pământul aveau formă 32 E numit sahusramuska, "cu mii de testicule" (RV, VI, 46, 3); este "stăpânul ogoarelor" (RV, 8,21, 3) și "stăpânul pământului" (Atharva Veda, XII, 1,6), fecundatorul câmpurilor, al animalelor și al femeilor; cf. M. Eliade, Trăite d'histoire des religions, p. 82. - 1-1 într-adevăr, el i-a trimis soli, care au stabilit "prietenie" și "înțelegere" între cei doi. Indra, totuși, a

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
hermeneutici vizând dezvăluirea realității ultime. 69. Agili, preotul Zeilor: foc sacrificiul, lumină, inteligență Rolul cultual al focului domestic era important încă în epoca indo-europeană. E vorba, desigur, de un obicei preistoric, amplu atestat de altfel în numeroase societăți primitive, în Veda, zeul Agni reprezintă prin excelență sacralitatea focului, dar el nu se lasă circumscris de aceste hierofanii cosmice și rituale. El este fiul lui Dyaus (RV, 1,26,10), așa cum omologul său iranian, Atar, este fiul lui Ahură Măzdă (Yasna, 2

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
4). El este "crainic" între Cer și "Pământ" și prin el ofrandele ajung până la zei. Dar Agni este mai ales arhetipul preotului; e numit sacrificator sau "capelan" (pitrohitd). De aceea imnurile care îi sunt închinate se găsesc la începutul Rig Vedei. Primul imn se deschide cu această strofă: "îl cânt pe Agni, capelanul, Zeul sacrificiului, preotul, închinătorul ofrandelor, care ne umple de daruri" (citat după traducerea lui Jean Varenne). El este veșnic tânăr ("Zeul care nu îmbătrânește", RV, I, 52,2

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
și cu valorizarea religioasă a "căldurii ascetice" (tapas) și a practicilor Yoga. L 70. Zeul Soma și băutura "nemuririi" Cu cele 120 de imnuri ce-i sunt consacrate, Soma apare ca fiind al treilea zeu din Panteonul vedic, în Rig Veda, o carte întreagă, a IX-a, este dedicată lui Soma pavamăna, soma "pe cale 17 Datorită rolului său în arderea cadavrelor, el este numit "înghițitorul de carne" și comparat câteodată cu șacalul și cu câinele. Este singurul său aspect sinistru. 38

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
Zdrobitul plantei este identificat cu împreunarea sexuală. Dar toate aceste simboluri ale fertilității bio-cosmice depind, în ultimă instanță, de valoarea "mistică" a Somei. Textele insistă asupra ceremoniilor care preced și acompaniază procurarea plantei și mai ales prepararea băuturii. După Rig Veda, sacrificiul somei era cel mai popular, "inima și centrul sacrificiului" (Gonda). Oricare ar fi fost planta folosită în primele secole de către indo-arieni, este sigur că mai târziu ea a fost înlocuită de alte specii botanice. Soma/haoma este formula indo-iraniană

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
actul tescuirii rituale a plantei soma. ^, Imnul pare a fi rostit de zeul Agni care, în cursul unui sacrificiu, ar fi fost invocat de către poet sa exprime efectele pe care le provoacă ingurgitarea băuturii divine" (L. Renou, Hymnes speculatifs du Veda, p. 252). Religia indo-europenilor. Zeii vedici Nu ne vom opri asupra succedanee] or și înlocuitorilor plantei originare, din cult. Important este rolul pe care îl au experiențele somice în gândirea indiană. E foarte posibil ca asemenea experiențe să fi fost

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
pași ai săi, este asimilat cu zeul și atinge Cerul (I, 9, 3, 9 sq.). Vișnu pare să simbolizeze simultan întinderea spațială nesfârșită (care face posibilă organizarea Cosmosului), energia benefică și atotputernică proslăvind viața, și axa cosmică sprijinind lumea. Rig Veda (VII, 99,2) precizează că el sprijină partea superioară a Universului 44. Textele Brahmana insistă asupra relațiilor sale cu Prăjâpati, atestate încă din epoca vedică. Dar abia mai târziu, în Upanișadele din a doua categorie (contemporane cu Bhagavad-Gltă, deci cam

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
și primește doar ofrande alimentare care sunt azvârlite pe pământ (hali) sau resturi de oblațiuni și ofrande sacrificiale vătămate (Sat. Br., 1,7,4,9). Epitetele se îngrămădesc: e numit Siva, "grațiosul", Hara, "distrugătorul", Samkara, "salvatorul", Mahădeva, "marele zeu". Potrivit Vedelor și Brahmanelor, Rudra-Siva pare o epifanie a puterilor demonice (ori cel puțin ambivalențe), populând spațiile sălbatice și pustii; el simbolizează tot ce este haotic, periculos, imprevizibil; inspiră teamă, dar misterioasa-i magie poate fi îndreptată și în scopuri benefice (el

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
se efectuau fie în casa sacrificantului, fie într-un teren învecinat acoperit cu iarbă, pe care se instalau trei focuri. Ofrande erau laptele, untul, cerealele și prăjiturile. Se rnai sacrificau capra, vaca, taurul, berbecul și calul. Dar o dată cu epoca Rig Vedei soma era considerată sacrificiul cel rnai important. Riturile se pot clasa în două categorii: domestice (grhya) și solemne (srauâa). Primele, îndeplinite de stăpânul casei (grhapati), sunt justificate prin tradiție (smrti, "memoria"). Dimpotrivă, riturile solemne sunt efectuate în general de către oficianți

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
ceremonii destul de simple: oblațiuni și ofrande vegetale 2 și, în ce privește "sacramentele", gesturi rituale însoțite de formule murmurate de către stăpânul casei. Dintre toate "sacramentele", upanayana este, desigur, cel mai important. Acest rit constituie echivalentul inițierilor de pubertate specifice societăților arhaice. Atharva Veda, XI, 5,3, unde upanayana este atestată pentru prima dată, afirmă că preceptorul îl transformă pe băiat într-un embrion și îl păstrează trei nopți în pântecul său. Satapatha Brahmana (XI, 5,4,12-13) aduce precizările următoare: preceptorul concepe fătul

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
băiat într-un embrion și îl păstrează trei nopți în pântecul său. Satapatha Brahmana (XI, 5,4,12-13) aduce precizările următoare: preceptorul concepe fătul când își pune mâna pe umărul copilului, și, a treia zi, acesta renaște ca brahman. Atharva Veda (XIX, 17) îl numește pe cel ce a trecut prin upanayana de "două ori născut" (dvi-ja) - aici apare pentru prima oară acest termen - și îl consideră menit unei soarte excepționale. A doua naștere este evident de ordin spiritual, și textele

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
apare pentru prima oară acest termen - și îl consideră menit unei soarte excepționale. A doua naștere este evident de ordin spiritual, și textele ulterioare insistă asupra acestui punct capital. Potrivit Legilor lui Mânu (II, 144), cel ce comunică novicelui cuvântul Vedei (adică Brahmanul} trebuie considerat tată și mamă: între părintele natural și învățătorul lui Brahman, tatăl veritabil este acesta din urmă (II, 146); adevărata naștere 3, altfel zis nașterea 1 Numărul lor variază. Cel mai important este hotr sau "cel ce

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
multe srautasutra, dar numai Sănkhăyana și Vaităna prescriu omorârea victimei, în alte tratate liturgice, bărbatul este eliberat în ultima clipă, și în locul său se sacrifică un animal. E semnificativ că în timpul ritualului purusamedha se recită cunoscutul imn cosmogonic Purușasukta (Rig Veda, X, 90). Identificarea victimei cu Purușa-Prajăpăti duce la identificarea sacrificantului cu Prăjăpati. S-a putut demonstra că scenariul mitico-ritual purusamedha își află o surprinzătoare paralelă în tradiția germanică 6; rănit de lance și atârnat de Arborele lumii timp de nouă

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
sacrifiantul însuși" (Ait. Br., II, 11). Pe scurt, "inițiatul este oblația oferită zeilor" (Sat. Br., III, 6, 3, 19)10. Exemplul a 7 Cf. M. Eliade, Naissances mystiques, pp. 115 sq.; J. Gonda, Change and continuity, pp. 315 sq. Rig Veda pare să ignore dlksă, dar nu trebuie să uităm că aceste texte liturgice nu reprezintă religia vedică în totalitatea sa: cf. Gonda, p. 349. Ceremonia este atestată în Atharva Veda (XI, 5, 6); brahmacarinul este numit dlksită, cel care practică

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
sq.; J. Gonda, Change and continuity, pp. 315 sq. Rig Veda pare să ignore dlksă, dar nu trebuie să uităm că aceste texte liturgice nu reprezintă religia vedică în totalitatea sa: cf. Gonda, p. 349. Ceremonia este atestată în Atharva Veda (XI, 5, 6); brahmacarinul este numit dlksită, cel care practică dlksă. 8 Toate aceste rituri inițiatice au, firește, un model mitic: zeul Indra, ca să evite nașterea unui monstru terifiant, ca urmare a împreunării Cuvântului (Văc) cu Jertfa (Yajna), s-a

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
putem nota, cum urmează: 1) creația prin fecundarea Apelor originare; 2) creația prin sfârtecarea unui Gigant primordial, Purușa; 3) creația plecând de la o unitate-totalitate, ființă și totodată nonființă; 4) creația prin despărțirea Cerului de Pământ. În celebrul imn din Rig Veda* X, 121, zeul înfățișat ca Hiranyagarbha ("Embrionul de Aur") plutește deasupra Apelor; cufundându-se în ele, el fecundează Apele care îl zămislesc pe zeul focului, Agni (str. 7). Atharva Veda (X, 7,28) identifică Embrionul de Aur cu Stâlpul Cosmic

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
prin despărțirea Cerului de Pământ. În celebrul imn din Rig Veda* X, 121, zeul înfățișat ca Hiranyagarbha ("Embrionul de Aur") plutește deasupra Apelor; cufundându-se în ele, el fecundează Apele care îl zămislesc pe zeul focului, Agni (str. 7). Atharva Veda (X, 7,28) identifică Embrionul de Aur cu Stâlpul Cosmic, skambha. Rig Veda, X, 82, 5 pune în relație primul germene, pe care 1-au primit Apele, cu "Meșterul Universal", Visvakarman, dar imaginea embrionului nu se acordă cu a acestui

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
zeul înfățișat ca Hiranyagarbha ("Embrionul de Aur") plutește deasupra Apelor; cufundându-se în ele, el fecundează Apele care îl zămislesc pe zeul focului, Agni (str. 7). Atharva Veda (X, 7,28) identifică Embrionul de Aur cu Stâlpul Cosmic, skambha. Rig Veda, X, 82, 5 pune în relație primul germene, pe care 1-au primit Apele, cu "Meșterul Universal", Visvakarman, dar imaginea embrionului nu se acordă cu a acestui personaj divin, artizan prin excelență, în aceste exemple, avem de-a face cu

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
într-unul din riturile legate de nașterea unui fiu, în ceremoniile de punere a temeliilor unui templu (zidit, de altfel, ca o imagine a lui Purușa) și în riturile purificatoare de reînnoire 14. În imnul cel mai cunoscut al Rig Vedei (X, 129), cosmogonia este prezentată ca o metafizică. Poetul se întreabă cum a putut să iasă Ființa din ne-Ființă, deoarece, la început, nici "ne-Ființa nu exista, nici Ființa" (str. 1,1). Nu exista în timpul acela nici moarte, nici

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
reprezintă punctul cel mai înalt atins de speculația vedică. Axioma unei Ființe Supreme incognoscibile - "Unul"15, "Acesta" - care transcende, deopotrivă, atât pe zei, cât și Creația, va fi dezvoltată în Upanișade și în anumite sisteme filosofice. Precum Purușa din Rig Veda, X, 90, Unu precede Universul și creează lumea din propria sa ființă, prin emanație, fără a-și pierde prin aceasta transcendența. Să reținem această idee, capitală pentru speculația indiană ulterioară: conștiința ca și Universul sunt produsul dorinței procreatoare (kămă). Se

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
sculptor, fierar ori tâmplar. Dar acest motiv mitic, binecunoscut în alte religii, este asociat de poeții vedici cu tema devenită celebră prin Purușasukta, a Creației-sacrificiu. Pluralitatea cosmogoniilor e în acord cu multiplicitatea tradițiilor privind teogonia și originea omului. După Rig Veda, zeii au fost zămisliți de către cuplul primordial, Cerul și Pământul, sau au răsărit din masa acvatică originară, ori din ne-Ființă. În orice caz, ei au căpătat existență după crearea lumii. Un imn târziu (RV, X, 63,2) relatează că

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
ne-Ființă. În orice caz, ei au căpătat existență după crearea lumii. Un imn târziu (RV, X, 63,2) relatează că zeii s-au născut din zeița Aditi, din Ape și din Pământ. Dar nu toți zeii erau nemuritori. Rig Veda precizează că ei au primit acest dar de la Savitri (IV, 54,2) sau de la Agni (VI, 7,4) sau bând soma (IX, 106,8). Indra a dobândit nemurirea prin asceză, tapas (X, 167, 1), și Atharva Veda declară că toți

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]