607 matches
-
vegetariene au citat ca fiind categorisire improprie a acestor diete ca fiind vegetariene. "Societatea vegetariană", care a inițiat popularitatea folosirii termenului „"vegetarian"” de prin 1847, condamnă asocierea semi-vegetarianismului ca vegetarianism valid; organizația indică faptul că a consuma pește nu este vegetarian. Motivul alegerii acestei diete poate fi legat de moralitate, religie, cultură, etică, estetică, mediul înconjurător, societate, economie, politică, gust sau sănătate. Dietele vegetariane pregătite corespunzător satisfac valorile nutriționale pentru toate stagiile vieții, iar studiile pe scară largă arată că vegetarianismul
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
prin 1847, condamnă asocierea semi-vegetarianismului ca vegetarianism valid; organizația indică faptul că a consuma pește nu este vegetarian. Motivul alegerii acestei diete poate fi legat de moralitate, religie, cultură, etică, estetică, mediul înconjurător, societate, economie, politică, gust sau sănătate. Dietele vegetariane pregătite corespunzător satisfac valorile nutriționale pentru toate stagiile vieții, iar studiile pe scară largă arată că vegetarianismul reduce considerabil riscul de cancer, de atac de cord, și de alte boli. Unii vegetarieni evită de asemenea și produsele ce pot conține
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
care mănâncă ouă le preferă pe cele din piața țărănească (și nu cele de la fermele industriale) din motive etice. Aceste diete sunt pe baza celei vegetariene, dar permit consumarea produselor non-vegetariene. Următorii termeni sunt neologisme derivate de la „"vegetarianism"”: Prima Societate Vegetariană fondată în 1847 susține că a creat cuvântul din latinescul „"vegetus"” însemnând „"plin de viață"” (așa cum acești primi vegetarieni spuneau că dieta îi fac să se simtă). Totuși, "Dicționarul Englez Oxford" și alte dicționare standard afirmă că este un derivat
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
a reapărut în Europa în timpul epocii Renașterii. A devenit o practică populară prin secolele al XIX-lea și al XX-lea. În 1847, prima Societate Vegetariană a fost fondată în Anglia; Germania, Olanda și alte țări au urmat exemplul. "Uniunea Vegetariană Internațională", o uniune a societăților naționale, și-a pus bazele în 1908. În Vest, popularitatea vegetarianismului a crescut prin secolul al XX-lea ca rezultatul interesului față de nutriție, etică și, mai recent, economie și ecologie. Azi, vegetarienii indieni, în special
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
constituie 20%-42% din populația Indiei. În S.U.A., sondajele arată doar 1%-2,8% din adulți care nu mănâncă carne. Vegetarianismul este considerat a fi o dietă sănătoasă și viabilă. „"Asociația Dietetică Americană și Dieticienii Canadei"” a găsit un regim vegetarian planificat corespunzător pentru a satisface nevoile nutriționale pentru toate stagiile vieții, iar studiile pe scară largă arată că vegetarianismul descrește semnificativ riscul de cancer, atac de cord sau alte boli fatale. Nutrienții, proteinele și amino acizii necesari pentru susținerea corpului
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
colon. Alte studii arată că nu există diferențe semnificative între mortalitatea vegetarienilor și non-vegetarienilor cauzată de boală cerebrovasculară, cancer de stomac, cancer colo-rectal, cancer la sân sau la prostată. "Asociația Dietetică Americană și Dieticienii Canadei" a afirmat că un regim vegetarian contribuie cu numerose beneficii nutriționale, incluzând nivele scăzute de grăsime saturată, colesterol, nivele mai mari de carbohidrați, fibre, magneziu, potasiu, și antioxidanți precum vitamina C și E. Vegetarienii tind să aibă indexul corp-masă mai mic, nivel mai mic de colesterol
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
și E. Vegetarienii tind să aibă indexul corp-masă mai mic, nivel mai mic de colesterol, tensiunea scăzută și șanse mai mici de boală de inimă, hipertensiune, diabet tip 2, boală renală, osteoporoză, demenții precum "Boala Alzheimer" și alte dereglări. Dietele vegetariene vestice sunt, în mod tipic, mari în carotenoide, dar relativ scăzute în acizi grași și vitamina B. Veganii pot avea insuficiență de vitamina B și calciu dacă nu mănâncă destule alimente precum verdețuri, plante frunzose sau tofu. Nivele crescute de
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
insuficiență de vitamina B și calciu dacă nu mănâncă destule alimente precum verdețuri, plante frunzose sau tofu. Nivele crescute de fibră, acid folic, vitamina C și E și magneziu, precum și consumarea scăzută în grăsimi saturate sunt toate beneficii ale dietei vegetariene. Consumarea de proteine la dietele vegetariene este doar cu puțin mai scăzută decât în cea care include carnea, dar poate îndeplini cerințele zilnice pentru orice persoană, chiar și atleți. Studiile făcute de Universitatea Harvard precum și alte studii făcute în Statele Unite
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
dacă nu mănâncă destule alimente precum verdețuri, plante frunzose sau tofu. Nivele crescute de fibră, acid folic, vitamina C și E și magneziu, precum și consumarea scăzută în grăsimi saturate sunt toate beneficii ale dietei vegetariene. Consumarea de proteine la dietele vegetariene este doar cu puțin mai scăzută decât în cea care include carnea, dar poate îndeplini cerințele zilnice pentru orice persoană, chiar și atleți. Studiile făcute de Universitatea Harvard precum și alte studii făcute în Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Canada, Australia, Noua Zeelandă
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
cea care include carnea, dar poate îndeplini cerințele zilnice pentru orice persoană, chiar și atleți. Studiile făcute de Universitatea Harvard precum și alte studii făcute în Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Canada, Australia, Noua Zeelandă și câteva țări europene au arătat că dietele vegetariene contribuie cu mai mult decât necesarul de proteine atâta timp cât o varietate de plante sunt valabile și consumate. Proteinele sunt compuse din amino acizi, iar îngrijorarea frecventă pentru proteinele din surse vegetale este consumarea inadecvată de „amino acizii esențiali”, ce nu
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
consumate. Proteinele sunt compuse din amino acizi, iar îngrijorarea frecventă pentru proteinele din surse vegetale este consumarea inadecvată de „amino acizii esențiali”, ce nu pot fi sintetizați de corpul uman. Pe când produsele lactate și ouăle asigură surse complete pentru lacto-ovo vegetarieni, singurele surse vegetale cu cantități semnificative din toate cele opt tipuri de amino acizi esențiali sunt soia, semințele de cânepă, amarant, hrișcă. Nu este imperativ, totuși, a obține proteine din aceste surse - amino acizii necesari pot fi de asemenea obținuți
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
acizii necesari pot fi de asemenea obținuți prin mâncarea de o varietate de plante complementare, care în combinație asigură toți amino acizii esențiali (ex. orez și fasole, humus, pita etc.). O consumare variată de asemena surse poate fi adecvată. Dietele vegetariene conțin în mod tipic nivel de fier similar cu cele non-vegetariene, dar acestea au biovalabilitate scăzută față de fierul din surse de carne. Printre mâncărurile vegetariene bogate în fier se includ: fasolele negre, acaju, linte, ovăz, stafide, păstăi, boabe de soia
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
și fasole, humus, pita etc.). O consumare variată de asemena surse poate fi adecvată. Dietele vegetariene conțin în mod tipic nivel de fier similar cu cele non-vegetariene, dar acestea au biovalabilitate scăzută față de fierul din surse de carne. Printre mâncărurile vegetariene bogate în fier se includ: fasolele negre, acaju, linte, ovăz, stafide, păstăi, boabe de soia, câteva cereale, semințe de floarea-soarelui, sos de tomate, pâine de grâu etc.. Dietele vegane sunt, de obicei, mai bogate în fier deoarece produsele lactate sunt
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
soia, câteva cereale, semințe de floarea-soarelui, sos de tomate, pâine de grâu etc.. Dietele vegane sunt, de obicei, mai bogate în fier deoarece produsele lactate sunt scăzute în acest domeniu. Deficiența de fier este mai comună la femeile și copiii vegetarieni decât la consumatorii de carne, dar anemia cauzată de această deficiență este rară. Nivelul de calciu consumat de vegetarieni este identic cu cel al non-vegetarienilor. Totuși, procesul de mineralizare a oaselor se atașează de veganii care nu consumă destule verdețuri
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
consumat de vegetarieni este identic cu cel al non-vegetarienilor. Totuși, procesul de mineralizare a oaselor se atașează de veganii care nu consumă destule verdețuri frunzoase, ce sunt abundente în calciu. Acest proces nu a fost găsit în lacto/ovo/lacto-ovo vegetarieni. Plantele nu sunt în general surse eficiente de vitamina B, dar vegetarienii o pot obține prin produse lactate, ouă, fructe uscate sau suplimente alimentare. Din moment ce corpul uman conservă B și o refolosește fără să distrugă substanța, evidențe clinice asupra deficienței
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
grame sau 1/2 de cană) de vitamina D dacă sunt expuse la 5 minute de lumină UV după ce au fost recoltate. Pentru cei care nu primesc expunere solară și/sau mâncare adecvată, suplimente de vitamina D sunt necesare. Dieta vegetariană nu include peștele — o sursă majoră de acizi grași Omega 3, deși există unele surse pe bază de plante, precum soia, nuci, semințe de dovleac dar mai ales semințe de cânepă și in. Mâncărurui din plante aprovizionează cu acid alpha-linoleic
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
84), iar apoi de cei ce consumă carne regulat și veganii (1,0). Când studiul și-a făcut cea mai bună estimare a ratei mortalității pentru vegetarieni, considerând factorii necesari, aceasta s-a dovedit a fi 0,94. În „Mortalitatea Vegetarienilor Britanici”, s-a concluzionat că vegetarienii britanici au rata mortalității mai scăzută față de populația generală, dar poate fi comparată cu cea a unor non-vegetarieni, astfel sugerându-se că beneficiile se datorează stilului de viață non-dietetic, fără fumat. Cercetătorii au descoperit
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
Franței, unde se urmează o dietă mediteraneană săracă în carne cu multe plante, decât în nordul Franței, unde o dietă bogată în carne este comună. Un studiu al Institului de Medicină Preventivă și Clinică a urmărit viața a 19 subiecți vegetarieni (lacto-ovo) și 19 omnivori recrutați din aceeasși regiune. S-a constatat că lacto-ovo vegetarienii au un nivel semnificativ mai mare de plasmă carboximetilisină și endoproduși avansați glicemici decât omnivorii. Aceste nivele mari joacă o funcție importantă în rolul advers procesului
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
ca un fapt inevitabil în viață decât ceea ce este cu adevărat: o circumstanță a agriculturii industriale” . Bacteria poate fi luată și de la mâncarea contaminată de excremente. Recentul caz de spanac și ceapă cu "E. coli" în S.U.A. arată că mâncărurile vegetariene sunt de asemenea susceptibile îngrijorării asupra siguranței dată de alimente . În 2005, unele persoane care au consumat salată ambalată au fost infectați cu "E. coli" , iar în 2007 salata de firmă a fost scoasă de pe piață după ce au găsit infecții
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
ele riscul de a fi contaminate cu reziduu de la pesticide sau cu chimicale interzise folosite pentru a coace fructele. Cazuri recente de epidemii de infecții cu salmonelă, contaminări ale untului de arahide sau legumelor congelate indică faptul că și alimentele vegetariene sunt susceptibile contaminării. În medicina vestică, pacienții sunt sfătuiți câteodată să adere la dieta vegetariană. Unele specializări alternative, precum Ayurveda și Siddha, prescriu dieta aceasta ca o procedură normală. Părerea generală în lumea științifică este că la fiziologia omului, cea
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
pentru a coace fructele. Cazuri recente de epidemii de infecții cu salmonelă, contaminări ale untului de arahide sau legumelor congelate indică faptul că și alimentele vegetariene sunt susceptibile contaminării. În medicina vestică, pacienții sunt sfătuiți câteodată să adere la dieta vegetariană. Unele specializări alternative, precum Ayurveda și Siddha, prescriu dieta aceasta ca o procedură normală. Părerea generală în lumea științifică este că la fiziologia omului, cea mai indicată este dieta omnivoră. Grupul „"Vegetarian Resource Group"”, printre alții, a concluzionat că oamenii
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
pacienții sunt sfătuiți câteodată să adere la dieta vegetariană. Unele specializări alternative, precum Ayurveda și Siddha, prescriu dieta aceasta ca o procedură normală. Părerea generală în lumea științifică este că la fiziologia omului, cea mai indicată este dieta omnivoră. Grupul „"Vegetarian Resource Group"”, printre alții, a concluzionat că oamenii sunt în mod natural omnivori, dată fiind abilitatea de a digera atât carne cât și plante, cu tendința metabolică de a se adapta, ceea ce le dă nevoi nutriționale satisfăcute de nutriente animale
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
des ținute sub aceste condiții. Mulți cred că acest tratament de care suferă animalele pentru producția cărnii sau produselor animale îi obligă să nu mai folosească niciodată aceste produse. Argumente ce nu țin de drepturile animalelor există în multe filozofii vegetariene. Avansarea încălzirii globale este un factor cheie pentru vegetarienii preocupați de mediul înconjurător. Conform unui studiu făcut de Universitatea din Chicago, schimbarea dietei cu carne într-una vegetariană reduce emisiile de carbon cu de 1,4 ori mai mult decât
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
8 kg de cereale pentru a obține 1 kg de carne. Mulți vegetarieni cred că mâncând atât de sus pe lanțul trofic are un rol prea important la foametea globală pentru a justifica consumarea cărnii. Hinduismul și jainismul învață stilul vegetarian ca și comportament moral, în timp ce creștinismul și islamul nu o fac. Buddhismul nu interzice carnea în general, dar buddhismul Mahayana încurajează vegetarianismul ca fiind benefic pentru dezvoltarea compasiunii. Pe când vegetarianismul nu este comun în tradiția creștinismului vestic, conceptul apare periodic
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
nu o fac. Buddhismul nu interzice carnea în general, dar buddhismul Mahayana încurajează vegetarianismul ca fiind benefic pentru dezvoltarea compasiunii. Pe când vegetarianismul nu este comun în tradiția creștinismului vestic, conceptul apare periodic. Conform Bibliei, la început, oamenii și animalele erau vegetariene. Imediat după Potop, Dumnezeu a permis mâncatul cărnii, dar unii susțin că Dumnezeu a îngăduit consumul cărnii doar "temporar", deoarece toate plantele au fost distruse de către potop. Unii creștini cred că Biblia explică faptul că, în viitor, oamenii și animalele
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]