406 matches
-
de spus despre crimele bolșevicilor români. Sunt sigur că prezența sa ar fi scutit comisia de numeroase bâlbâieli, capcane și amatorisme. O oarecare neliniște am constatat, totuși, în rândurile așa-numitei ,stângi intelectuale" - în fapt, un conglomerat de resentimentari, de veleitari invidioși ori de inși pe blazonul cărora nu atârnă doar clopoțeii democrației, ci și stigmatul rău mirositor al totalitarismului. Sigur că un astfel de institut ar fi avut o valoare crucială în 1990. Cunoașterea abuzurilor comuniste ne-ar fi scutit
Sertarele infernului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10858_a_12183]
-
1884 de Ioan Slavici și de care și-au legat numele, fie și numai în decursul deceniilor postbelice, scriitori importanți ca D.R.Popescu, Aug.Buzura, Mircea Zaciu, Victor Felea, Ion Vlad, recentul demisionat, și alții. Lăsată pe mâna unui diletant, veleitar fără operă și fără conștiință literară, băiat de mingi într-un partid politic, „Tribuna” va deveni o revistă după chipul și asemănarea noului ei redactor-șef. E destul să citim paginile din revistă despre Eminescu, prilejuite de 15 ianuarie: e
Noua direcție a „Tribunei“ din Cluj by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3937_a_5262]
-
real talent de prozator, capabil să-și învie personajele și lumea lor. Asta nu înseamnă că cele la care ne referim nu-și au meritele lor. ,Republica literelor" interbelică, cu maeștri și debutanți, cu cunoscuți și necunoscuți, cu genii și veleitari, cu modești și orgolioși îi cuprindea, tolerantă, pe toți, într-un amalgam pitoresc și stimulativ. Oare astăzi nu este la fel? Simona Cioculescu Amintiri literare bucureștene Locurile obișnuite de întîlnire a scriitorilor în București erau cafenelele și cenaclurile. Le-am
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
a fost un literat autentic, în sensul că a avut cultul și respectul scrisului. Acest fapt este vădit și din mărturiile celor care l-au cunoscut, și din observația asupra cuvântului așternut de el pe hârtie. Nu a fost un veleitar, ci un prețuitor al frumosului literar. Poate că, cu un termen adesea utilizat de critica literară de azi, dar asupra căruia planează totuși o oarecare undă de ridicol, s-ar putea spune despre el că a fost un calofil, un
Un scriitor uitat by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Memoirs/11633_a_12958]
-
rece și estetizant (ca, eventual, al lui Petronius). Optează pentru moartea prin supraconsum etilic. Overdoza de „licoare brună”, și-o procură câștigând la loto. Cele zece fiole de elixir letal sunt deversate în ignobila găleată. Își invită, telefonic, un amic (veleitar, la rândul său, al morții prin defenestrare) la marele-i spectacol de adio. Acesta vine cu un altul, sinucigaș profesionist (bretelele căruia, „portocalii”, evocă ștreangul, dar unul prea flexibil și, mai ales, burlesc). Gazda și oaspeții se iau la ceartă
Circul nostru vă prezintă două puncte by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/13571_a_14896]
-
așeze poezia. A făcut multe exerciții poetice, deloc neglijabile, până să ajungă la această îndrăzneală, prin multe poeme din câteva volume publicate anterior, dar mai ales poeme din „Frigul însingurării” și „Abur de vis”, cu care se desprinde de plutonul veleitarilor și devine un autentic poet. Prezentul volum certifică această autenticitate și evidențiază virtuțile poetice ale unui autor tot mai cunoscut.” Un număr de 64 de poeme ne propune Vali Orțan în volumul „Glonțul predestinat”, Editura Grinta, Cluj Napoca. Marian Drăghici „l-
ÎNDEMN LA LECTURĂ de GELU DRAGOŞ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384811_a_386140]
-
jurnalisticii de calitate, ce includ atât expresia, dar și expresivitatea, cât și conținutul, publicate în presa de primă linie și de primă mărime, ar însemna să-mi contrazic înteaga carieră și s-o pun pe același plan cu cea a veleitarilor ce au crezut că sunt gazetari atunci când, fără să li se ceară, au ajuns să tânjească după postura de ciomăgari. Presa nu poate ignora nu numai drepturile și libertățile fundamentale, despre care vorbim astăzi când marcăm ziua declarației universale, dar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92883_a_94175]
-
timp istoric mereu viclean, terorizant, hulpav. 3. Kalokagathia Dacă în prima tinerețe - pe care și-o autodefinește drept fugoasă, romantică și dionisiacă -, era în stare să se ia la trântă până și cu munții, întru apărarea valorilor și veștejirea mediocrităților, veleitarilor, semidocților, ființelor patibulare, o dată cu înaintarea în vârstă și cu asumarea tot mai profundă a modelelor sale literare, care se numesc, din studenție, Camil Petrescu, G. Călinescu, Tudor Vianu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, apoi Mircea Eliade, Ion D. Sîrbu, Ilie Purcaru, Al. Piru
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
că eram cel mai mizerabil absolvent al unei facultăți de istorie din lume: după Revoluția din decembrie `89, părăsisem catedra de la liceul rural unde funcționam, intrând În presa bucureșteană care, Într-un avânt fără precedent, se deschisese atunci puzderiei de veleitari amatori de notorietate ieftină și imediată. Prins În vâltoarea senzaționalistă a tot felul de evenimente - fiindcă, slavă Domnului, România postdecembristă a dus lipsă de orice, nu Însă și de evenimente senzaționale - am pierdut, practic, legătura cu știința istoriei, de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
joia, sâmbăta și duminica, iar uneori, cu permisiunea clerului, și miercurea. Erau baluri unde, cum se zice, se punea țara la cale, unde se făceau și se probau căsătorii, se comentau ultimele cancanuri din bătăliile navale etc. Veneau apoi balurile veleitarilor, mici nobili scăpătați, cavaleri fără portofoliu, curtezane aspirante și alții. N-aveau petrecerile acestea strălucirea celor dintâi, dar se remarcau totuși printr-o bună aprovizionare și o nesilită veselie scutită de canoane aristocratice. Urmau balurile breslașilor și, în fine, balurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ieșit ceva ca un abecedar - porno - dacă-ți imaginezi cum e cu antiteza asta -, îmi explica el că abecedarul ăla nu trece, asta la el însemna că nu e nici măcar de nota cinci, că ăla nu făcuse literatură, rămăsese un veleitar care se făcuse de râs în lumea scriitorilor, deși el era un mare actor. Dar n-are nimic de-a face una cu alta... Să-i lăsăm pe alții, asta e, tu, mai bine, stai acasă și scrie, că scena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
este pentru d-sa mai ales o metodă și o tehnică, o știință intransmisibilă, dureros asimilată. Faza "modului interior" nu este o schimbare de valori interne, cât o revoluționare tehnică. De aceea poezia d-lui Barbu poate fi obscură, uneori veleitară, alteori strangulată în viziuni extrem subiective, fiind o continuă trudă spre cucerirea unei tehnice; niciodată n-o putem învinui de farsă, cum ne îndreptățesc atâtea produse ale unui modernism excesiv, coalizat, în ultimul timp, în reviste de hilar revoluționarism. Intelectualismul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
a pregătit dosarul, cum se spune și trebuia să scriu doar o cerere. Dar am refuzat. După Revoluție, sau cum s-o fi numind cele întâmplate în decembrie 1989, în această instituție, de inspirație sovietică, au năvălit tot felul de veleitari, (inclusiv securiști sau colaboratori ai acestora). Am refuzat, așadar, să mă prenumăr printre membrii unei astfel de instituții. Sunt doar, din 1991, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Nu consider că cei care sunt membri ai respectivei Uniuni sunt
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
al textului în discuție. Din acest punct de vedere cred că avem relativ puțini traducători de calitate, dar foarte mulți trădători de texte literare. Ca și în alte genuri, și aici avem foarte puțini traducători cu har, dar și destui veleitari. - În volumul ”Voices of contemporany Romanian poets” ați tradus 185 de poeți români în limba engleză. Ce criterii de selecție ați avut în vedere la poeziile traduse? - Titlul exact al antologiei la care vă referiți, și la care am trudit
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
și biologică a celor mai mulți dintre membrii unei societăți, precum și de încordare a relațiilor dintre ei, încordare care cu necesitate tinde spre conflict. Sărăcia autoimpusă este apanajul firilor dârze, de-o înaltă ținută axiologică, dar și a firilor excentric-veleitare. Însă mesajul veleitarilor este limitat, căci el se datorează plictiselii, teribilismului ori dorinței de-a șoca. Rezultă că numai persoanele din prima categorie sunt purtătoarele năzuințelor evanghelice, grație acelei atitudini rare, fecundată de generozitate și iubire sinceră. Fiind impusă doar de hotărârile hrănite
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
mult mai mari, adaptate la noile condiții. - Dar mai are Uniunea Scriitorilor aceeași valoare ca înainte de 1989? - Nu, evident că nu. Pentru scriitorii adevărați este o formă de solidaritate, de care eu cred că, încă, mai au nevoie. Pentru numeroșii veleitari care adună broșuri și plachete, ca să se vadă intrați acolo este o chestiune de vanitate. - Cine este scriitorul adevărat? - Acela care a dovedit că poate rămâne fidel sie însuși. Încercând să mă apropii de o definiție aproximativă, scriitorul adevărat este
“SCRIITORUL ADEVĂRAT ESTE ACELA CARE A REUŞIT SĂ RĂMÂNĂ FIDEL TALENTULUI SĂU” de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365788_a_367117]
-
mondial, galactic și astral, singura revistă care promovează adevărata „cucultură”! Da, o asigurăm pe ne-stimata și prăfuita duduie „curenume” din antichitatea sub care se ascunde: revista noastră este cea mai proastă revistă din univers, „zdreanță publicistică”; noi, diamantinii, suntem veleitari (mai ales eu!), provinciali (mai ales eu!), nulități literare (mai ales eu!); colegii săi useriști, care publică la noi, sunt „uscăturile” USR-ului. Da! Da! Da! De șapte ori, DA! Asta, ca să nu se mai obosească să caute, prin gunoaie
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
centrale” sunt esențe și chintesențe, lapte și miere, ambrozie și nectar, unde „profesioniștii”, „care își respectă statutul”, îngeri literari, arhangheli hermeneuți, heruvimi-tătici, fac ordine, bat monedă celestă și împart pașapoarte de nemurire. Revistele „provinciale” sunt stupide, depășite, anacronice, primitive, cu veleitari, cu neaveniți, pentru că nu au „profesioniști”, ca la „Centru”. Câteodată, imperturbabilul dârmon din căpșorul ȚAȚEI NIMENI face mici concesii, decretând că unele articole, din acest tărâm blestemat, ar putea să facă figură frumoasă „în orice publicație centrală”. Așa, da, coană
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
gazetărească de a scrie articole. Înseamnă că te excluzi și din gazetărie și din literatură producând un hibrid care trădează ambele profesii. Cei care își permit să o facă (și n-aș insista dacă nu ar fi foarte mulți asemenea veleitari astăzi) procedează de fapt la abandonarea scopului publicistic și trecerea în domeniul pliantelor gratuite de reclamă pe care și le fac întreprinderile comerciale cu toată bogăția mijloacelor poligrafice și unicul argument al prețurilor menționate, fără nici o credibilitate acordată atributelor și
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
scădere din ce în ce mai prunuțată. Amintind că stabilitatea pe posturi a personalului didactic a influențat în mare măsură optimizarea procesului de instrucție și educație, absența abandonului școlar, performanțe care dincolo de punitatea indicațiilor aparținând unui anumit timp istoric sau a recomandărilor relaxante, chiar veleitare sau pripite ale altuia s-au constituit în repere valorice și criterii de apreciere ale activității didactice, ale prezentării personalului de predare la susținerea gradelor didactice. Dincolo de faptul că acestea au fost chiar criterii de salarizare, ele au fost determinante
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356408_a_357737]
-
CORNELIU TRAIAN ATANASIU Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Născut pe 7 martie 1942. Locuiesc în București. Nu mă cred vreun geniu, dar nu-mi permit să fiu doar un veleitar. Scriu ca un exercițiu existențial. Nu așa cum respir. Mai degrabă, așa cum, urcînd muntele, îmi amplific răsuflarea și îmi precipit sufletul ca o pomanăoferită lumii. Am cochetat cu publicistica, dar nu m-am învrednicit de vreun volum, aștept un sponsor. Mă
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356508_a_357837]
-
toate și-arar dureri dădeau ocoale... „Ah, amintirile-s ca fulgii rămași uitați în cuiburi goale !” („În grădină”, 1905, Dimitrie Anghel). Mă opresc aici cu citatele. Mai știu vreo două sute de poezii desăvîrșite, dar ajunge ! Nu mă mai ocup de veleitari, pentru că nu sînt masochist. Uneori, prin bunăvoința cîte unui confrate, pe care îl stimez pentru talentul lui, mai primesc cîte o carte de departe, pe care o citesc îmbătat de finețea versurilor. Sfîrșit Referință Bibliografică: POEZIA CRITICII / Ioan Lilă : Confluențe
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
urmă ca o yală tot la sloganuri, la constelații de keywords, cum judecă și gloata, cu modul ei greoi de a fi și cu urechile ciulite maidanez numai spre scârța-scârța pe carosabil a derapaj. Poate și din această pricină, ce veleitar, cârcotaș sau naționalist înapoiat îl urăște de necrolog pe vreun megaintelectual, preferă arma tăcerii mediatice, calculând să mai aștepte până ce se încaieră înșiși intelectualii între ei ca niște ursuleți, neriscând deocamdată, fără Stăpân cert, a vorbi în plus, ca unul
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
stoici „lucrurile indiferente”, „nici bune, nici rele”, exact acelea din care ne este alcătuită viața, entități nespectaculoase, în sine, dar conținând întregul mister al existenței) (Vila de sub colină sau cum se poate scrie puțină literatură cu puțin); apoi: Nonvaloarea (Parada veleitarilor); Eșecul trăit cu o stăpânită melancolie (Andreea); Cunoașterea (Rîpele galbene). Ce tip de lectură convine, oare, aceastei substanțe epico-reflexive? Cartea îndreptățește, face posibile mai multe lecturi. Vom trece în revistă câteva dintre ele, stăruind, cum se va vedea, asupra uneia
EUGEN DORCESCU, ÎNTRE DHYANA ŞI MAYA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370648_a_371977]
-
că prin asta am răspuns și în legătură cu jurnalismul literar despre care aș spune mai degrabă ce nu este, sau ce nu trebuie să fie: Nu poate să dăinuie în istoria culturii cultivând doar interese de gașcă, așa cum înțeleg mai ales veleitarii grafomani dar, din păcate, nu numai aceștia. Bădicioiu: Sunteți promotorul și coordonatorul întâlnirilor intelectualilor de la sate, în cadrul Mișcării pentru Progresul Satului Românesc. Recunoașteți că astăzi, și asta este o nenorocire, nu mai avem studenți din mediul rural. Nu ar trebui
INTERVIU CU CORNELIU LEU 2012 de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/352789_a_354118]