219 matches
-
satului Hudești din anul 58 58 1774. în trecut iazul s-a mai numit și iazul Acsântoaiei, probabil după numele soției morarului. Iazul de la Velniță-iaz situat între satele Hudești și Bașeu. Pe la 1938 în apropiere de acest iaz exista o velniță pentru fabricarea rachiurilor și a spirtului, băuturi care erau distribuite la cele nouă cârciumi din comuna Hudești Este consemnat și în MDGR, vol. V, pag.121. Nu departe se află locul La Velniță. Iazul de la Bobești - iaz situat la sud-est
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în apropiere de acest iaz exista o velniță pentru fabricarea rachiurilor și a spirtului, băuturi care erau distribuite la cele nouă cârciumi din comuna Hudești Este consemnat și în MDGR, vol. V, pag.121. Nu departe se află locul La Velniță. Iazul de la Bobești - iaz situat la sud-est de satul Vatra, în apropiere de locul numit La Bobești. Se mai vede și în prezent vechea iezitură a fostului iaz atestat documentar la 8 martie 1559. Iazul Calu Alb î iaz amenajat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Bașeu-pârâu ce izvorăște din comuna Cristinești și se varsă în Prut în apropiere de Ștefănești. în documente are diferite denumiri: Bașău, Bașâu, Bașiu, Bașeu. Având o apă bună pe teritoriul comunei Hudești sunt amenajate mai multe iazuri printre care: Iazul Velniței, Iazul Axinte, Iazul Calu Alb, Iazul de la Bobești, Iazul de la Odaie precum și niște bazine pentru puiet. Pe timp ploios iese din matcă inundând șesurile. Etimologia Bașeurăzbunare. Pârâul Alb-izvorăște din Pădurea Comănești și face hotarul între satul Alba și satul Comănești
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din trunchiuri de copaci, acum sunt făcute din beton armat. Uluc înseamnă jgheab sau treucă pentru adăpat vitele sau și pentru spălat rufele. Valea Bașeului-vale care se întinde în lungul pârâului Bașeu, cuprinzând și iazurile construite de-a lungul văii Velniței, Axinte, Calu Alb, Bobești, Odaie. Valea Bărăncii î vale care desparte Dealul Bărăncii de Dealul Bortoasa. Locul este cultivat cu cereale și mai ales cu plante de nutreț. Vatra-sat european din comuna Hudești. în anul 1866, Ion Ionescu de la Brad
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
748 se arată că în Vatra era reședința primăriei comunei Hudești care cuprindea și satul Concești. Cuvântul vatră este din substrat (limba traco-dacă) și înseamnă locul pe care se întinde satul și pământul din împrejurimi ce ține tot de sat. Velniță (La Velniță)-fabrică de spirt construită la începutul sec. al-XIX-lea de către proprietarul moșiei Hudeștii-Mari la care se fabricau și rachiuri din cereale și care era vândut prin cele nouă cârciumi de pe teritoriul comunei și restul era trimis la export. în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
arată că în Vatra era reședința primăriei comunei Hudești care cuprindea și satul Concești. Cuvântul vatră este din substrat (limba traco-dacă) și înseamnă locul pe care se întinde satul și pământul din împrejurimi ce ține tot de sat. Velniță (La Velniță)-fabrică de spirt construită la începutul sec. al-XIX-lea de către proprietarul moșiei Hudeștii-Mari la care se fabricau și rachiuri din cereale și care era vândut prin cele nouă cârciumi de pe teritoriul comunei și restul era trimis la export. în anul 1882
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
-fabrică de spirt construită la începutul sec. al-XIX-lea de către proprietarul moșiei Hudeștii-Mari la care se fabricau și rachiuri din cereale și care era vândut prin cele nouă cârciumi de pe teritoriul comunei și restul era trimis la export. în anul 1882 velnița avea cea mai mare capacitate de producție din județul Dorohoi, adică 318.570 litri spirt anual. Se folosea secară, porumb și mai târziu cartofii. Lângă velniță existau patru grajduri pentru îngrășat vitele cu borhotul rezultat de la fabricație. Zăvoiul Bărănciipădure tânără
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nouă cârciumi de pe teritoriul comunei și restul era trimis la export. în anul 1882 velnița avea cea mai mare capacitate de producție din județul Dorohoi, adică 318.570 litri spirt anual. Se folosea secară, porumb și mai târziu cartofii. Lângă velniță existau patru grajduri pentru îngrășat vitele cu borhotul rezultat de la fabricație. Zăvoiul Bărănciipădure tânără de salcie, răchită, plopi și lozie situată pe malul drept al Prutului și cu vegetație de baltă. Zăvoi înseamnă desiș de copaci pe marginea unui râu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
boii și cu caii, ceea ce crea greutăți în strângerea la timp a recoltei și la pierderi însemnate, proprietarul moșiei Hudeștii-Mari, pe atunci hatmanul Iordache Costache Boldur-Lățescu, avea deja mașini de treier, iar în 1853 a înființat și un atelier la velniță pentru construcția unor mașini de treier, condus de maistrul I.Vengle 3. Acesta recomanda mașinile de treier construite la Hudești ca fiind mult mai bune decât cele aduse de la Maximova care erau scumpe și necesitau specialiști pentru buna lor funcționare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pentru consumul propriu, pentru furajarea animalelor și chiar la export. Porumbul recoltat și folosit pentru consumul propriu era măcinat la moara situată în grajdul boierului Frank. înainte sătenii măcinau porumbul la morile particulare existente în comună-la moara boierului Frank de la Velniță, la moara de la Axinte, moara de la Caba, moara lui Bordeianu la Alba, moara lui Horeanu etc. După revoluție au apărut o serie de mori particulare cum ar fi: moara lui Ghiță Apreutesei de la Vatra, moara lui Ion Goleanu la Hudești
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lui Ghiță Apreutesei de la Vatra, moara lui Ion Goleanu la Hudești, moara lui Macoviciuc la Alba, moara lui Nichifor la Mlenăuți. Au dispărut morile de apă care la Hudești erau într-o perioadă la modă (moara lui Axinte, moara de la Velniță). Au apărut morile cu ciocănele chiar și din timpul existenței colectivului la care se macină amestecuri de cereale pentru furajare animalelor. Acestea există cam pe lângă fiecare moară pentru consumul uman. Orzul ocupa locul al treilea, fiind cultivat anual pe aproximativ
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
legume se cultivau pe suprafețe mai mici, mazărea și fasolea pe câte 50 ha., iar varza, tomatele, ardeii, ceapa, usturoiul, castraveții se cultivau pe suprafețe mai mici, 20-25 ha. în lungul Văii Bașeului unde existau și posibilități de irigații: La Velniță, la Odăiță, la Grădină la Vatra, legumele recoltate fiind valorificate prin chioșcurile cap-ului sau trimise la piață, în special la Dorohoi. în prezent, o parte din aceste legume se cultivă mai intens pe loturile personale din grădinile sătenilor care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ouă, brânză), fie pentru a fi folosite la muncă. Figurinele zoomorfe găsite de-a lungul vremii arată prezența animalelor în viața omului. în documente apar unele informații. Astfel ―Ioniță Costache, bunicul lui Iordache Costache BoldurLățescu era preocupat ca reziduurile de la velnița boierească să îngrașe 300 de boi care erau vânduți la export. Tot în Agricultura românească.... se arată că... Moșia fiind mai mare de cât se putea cultiva, hatmanul Iordache Costache.....ținea vite multe și avea vite frumoase, tamazlâcul seu avea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ca acumulări de apă care punea în mișcare roțile morilor și apoi serveau și pentru creșterea și înmulțirea peștilor. în perioada copilăriei mele, am apucat să văd funcționând moara de apă de la iazul Axinte, dar mai era și cea de la Velniță, iar oamenii mai în vârstă din Mlenăuți își aminteau de moara de apă de pe Pârâul Morii, cei din Vatra povesteau despre moara de apă de la Calul Alb.. De obicei, la capătul de jos al iezăturii se făceau una sau două
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai remarcăm faptul că începând din anul 1962, la fiecare CAP, exista câte un „Omul înțelept face ce poate, nu ce vrea. (Proverb) 5. Industria în comuna Hudești am putea considera că industria a început odată cu intrarea în funcțiune a velniței (fabrica de spirt) situată până nu de mult pe malul stâng al Bașeului și în apropierea iazului Velniței. Această velniță a fost construită de proprietarul moșiei, hatmanul Iordache Costache Boldur Lătescu. Ea producea 20.000 de vedre de spirt. Procesul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
poate, nu ce vrea. (Proverb) 5. Industria în comuna Hudești am putea considera că industria a început odată cu intrarea în funcțiune a velniței (fabrica de spirt) situată până nu de mult pe malul stâng al Bașeului și în apropierea iazului Velniței. Această velniță a fost construită de proprietarul moșiei, hatmanul Iordache Costache Boldur Lătescu. Ea producea 20.000 de vedre de spirt. Procesul de producție se desfășura de către 15-20 de muncitori angajați cu plată de către proprietar. între aceștia erau: un maistru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ce vrea. (Proverb) 5. Industria în comuna Hudești am putea considera că industria a început odată cu intrarea în funcțiune a velniței (fabrica de spirt) situată până nu de mult pe malul stâng al Bașeului și în apropierea iazului Velniței. Această velniță a fost construită de proprietarul moșiei, hatmanul Iordache Costache Boldur Lătescu. Ea producea 20.000 de vedre de spirt. Procesul de producție se desfășura de către 15-20 de muncitori angajați cu plată de către proprietar. între aceștia erau: un maistru, un căldărar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
maistru, un căldărar, un chelar, un șurubar, un slădar, un muncitor la cada cu plămadă, doi lincorni, trei la chilstoc, doi la holovăț, doi la foc, unul la tăiat lemne. Secara se cultivă pentru a se preface în rachiu la velniță... deja are semănate 180 fălci cu secară...îngrășându cu braha și ca la 300 de boi, a căror gunoiu rămâne neîntrebuințatu. Se prelucrau și alte cereale aici cum ar fi porumbul și grâul iar mai târziu și cartoful. Rachiul obținut
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de boi, a căror gunoiu rămâne neîntrebuințatu. Se prelucrau și alte cereale aici cum ar fi porumbul și grâul iar mai târziu și cartoful. Rachiul obținut aici era repartizat la cârciumile din Hudești care aduceau venituri bune proprietarului. în 1905 velnița din Hudești era în proprietatea lui Ion Franc și producea 263.000 de litri de spirt anual în valoare de 115.000 lei. Ea consuma mari cantități de cereale: 204.000 kg porumb, 1.201.000 kg cartofi, 75.200
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
secară. Ca producție era considerată a treia din județ. O bogată tradiție în comună o are și industria morăritului. Morile existente în comună măcinau atât porumbul cât și grâul pentru locuitorii din satele comunei și din cele învecinate. Moara de la Velniță avea motor diesel care producea și lumina electrică pentru curtea boierească. Ca urmare a cercetărilor geologice în anii 1970-1975 și a descoperiri zăcămintelor de nisip cuarțos pe valea Bașeului, în anul 1979 s-a înființat și a intrat în funcțiune
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din același sat sau din satele învecinate comunei. înființarea de către proprietarul moșiei a cârciumilor și a prăvăliilor din satele comunei noastre a determinat pe săteni să-și vândă produsele la aceste prăvălii, cumpărând în schimb rachiu și spirt fabricat la velnița boierească de la Hudești(Lupeni). Pe harta Moșiei Hudeștii-Mari de la 1883 apar în toate satele comunei, cârciumile, la Lupeni fiind chiar două. Afacerile cu băuturile din cârciumi și din prăvălii făceau ca cei care arendau aceste localuri, să se îmbogățească destul de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
culminând cu acțiunea întreprinsă la 23 februarie când sătenii au cerut din nou să li se dea în arendă pământ și să se înființeze banca populară și obștea agricolă. în ziua de 28 februarie, țăranii adunați au intenționat să distrugă velnița boierească a lui Ion Franc, dar nu au distrus-o datorită intervenției autorităților comunale. La 1 martie un număr de peste 400 de răsculați au înconjurat curtea primăriei, cerând în mod hotărât ca proprietarul și arendașii moșiilor din Hudești să fie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de molid, de pini, de thuia, de salcâm galben, mesteceni, carpeni și alți arbori și arbuști ornamentali, aduși de departe și plantați aici. în partea de sud a parcului se aflau trei frumoase alei de tei, una ducând către iazul Velniței, iar deoparte și de alta se afla livada boierească cu tot felul de meri, peri și cireși din cele mai vestite soiuri. Livada a dispărut și au dispărut și unele dintre aleile de tei. A mai rămas doar una pentru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din satele comunei, iluminatul stradal dau o notă de urbanism și invită turiștii la Hudești pentru petrecerea timpului liber, deocamdată, doar la sfârșit de săptămână. Satul Hudești (Lupeni) are următoarele coturi: Dealul Carierii, în țigănime, în țelină, Di Vale, La Velniță, Livada. O discuție aparte ar merita cotul numit în țigănime, cot în care, în vremurile mai de demult trăiau doar țiganii. Aceștia erau mai mult meseriași, în special fierari și muzicanți. Nu exista casă în care să nu fie câte
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
moșia boierească. Dintre familiile mai vechi amintite în Catagrafia de la 1774 amintim pe: Gândac, Micu, Ganea, Costandache. Pe moșia Hudeștii-Mari au mai fost aduși de prin Polonia sau de prin Bucovina o serie de familii de meșteri care lucrau la Velnița boierească cum ar fi fost Iohan - fierar, Meslerrotar, Șuba - mecanic la velniță, Ceacovschi-mecanic, Felic - preparator la velniță etc. Interesante sunt informațiile date de M.D.G.R. despre satul Lupeni: satul avea 259 de familii cu 1026 suflete. Proprietatea moșiei aparținea fraților Gheorghe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]