269 matches
-
în rezistența la presiuni mici, iar cele de colagen la presiuni înalte. Consecința morfologică a acestor modificări este dilatarea arterei elastice, iar funcțional - pierderea distensibilității, numită RA. Efectul predomină la nivelul aortei și arterelor centrale elastice, este gradual (de exemplu, velocitatea undei pulsatile aortice crește cu 0,1 m/sec/an) și fără diferențe în funcție de sex (48). În ansamblu, la vârstnici, arterele mari elastice, adică aorta și ramurile sale, au două modificări specifice - dilatație și rigidizare -, ceea ce Osler numea „arterioscleroză senilă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
capăt care primește intermitent sânge de la cord” (49). Modelul include fenomenul transmisiei și reflexiei undelor la nivelul arborelui arterial. Unda de puls arterial este generată de fiecare sistolă ventriculară. Unda de puls are o presiune și o viteză de propagare (velocitatea undei pulsatile - PWV). Morfologia undei este influențată de sumarea undei anterograde (incidente) - transmisă prin ejecția volumului sistolic în aortă - și a undei retrograde (reflectate) (50) . Fenomenul de reflexie este legat de modificarea impedanței vasculare, parametru care exprimă rela ția- presiune-flux
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
natura exploatează reflexia undei pentru a favoriza performanța cardiacă” și realizează un cuplaj cord-vas perfect. Efectul este alterat de procesul de îmbătrânire vasculară. În contrast cu unda de presiune, unda fluxului prezintă modificări minime cu vârsta, și anume o scădere mică a velocității, cauzată de scăderea debitului cardiac și de dilatarea aortei (50). La subiecții tineri sănătoși, reflexia este realizată în protodiastolă. TA distolică (TAD) este astfel menținută la un nivel optim pentru asigurarea perfuziei coronariane, fără a crește presiunea în timpul sistolei, deci
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
pacienți rando- mizați, de ambele sexe, cu vârsta între 75 și 86 de ani, au efectuat ecocardiografie (4,5). Prevalența stenozei aortice cel puțin moderate, definită ca o arie a valvei aortice ≤ 1,2 cm 2 și un raport de velocități ≤ 0,35, a fost de 5%. Prevalența stenozei aortice critice (aria valvei aortice ≤ 0,8 cm2 și un raport de velocități ≤ 0,25) a crescut cu vârsta de la 1 2% la indivizii cu vârsta între 75 și 76 de ani
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
aortice cel puțin moderate, definită ca o arie a valvei aortice ≤ 1,2 cm 2 și un raport de velocități ≤ 0,35, a fost de 5%. Prevalența stenozei aortice critice (aria valvei aortice ≤ 0,8 cm2 și un raport de velocități ≤ 0,25) a crescut cu vârsta de la 1 2% la indivizii cu vârsta între 75 și 76 de ani până la aproape 6% la cei cu vârsta peste 86 de ani (5). Stenoza aortică moderată sau severă a fost mai frecventă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
hemodinamică La indivizii cu valve aortice normale, aria efectivă de deschidere a valvei este egală cu aria de secțiune a tractului de ejecție al VS, care, la adult, este în jur de 3 -4 cm2. Pe măsură ce se dezvoltă stenoza aortică, velocitatea anterogradă rămâne normală și există doar un gradient minim transvalvular până când aria orificiului ajunge la mai puțin de jumătate din valoarea normală. Stenoza valvulară aortică degenerativă fără un gradient semnificativ (definită ca o veloci- tate a jetului aortic ≤ 2,5
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
orificiului ajunge la mai puțin de jumătate din valoarea normală. Stenoza valvulară aortică degenerativă fără un gradient semnificativ (definită ca o veloci- tate a jetului aortic ≤ 2,5 m/s) poartă numele de scleroză valvulară aortică. Stenoza aortică apare când velocitatea anterogradă la nivelul valvei anormale este de cel puțin 2,6 m/s. Severitatea stenozei se cuantifică prin estimarea ecocardiografică a velocității jetului aortic, gradientului mediu transvalvular și ariei valvei aortice. Pe măsură ce stenoza aortică devine semnificativă hemodinamic, apare obstrucția ejecției
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
tate a jetului aortic ≤ 2,5 m/s) poartă numele de scleroză valvulară aortică. Stenoza aortică apare când velocitatea anterogradă la nivelul valvei anormale este de cel puțin 2,6 m/s. Severitatea stenozei se cuantifică prin estimarea ecocardiografică a velocității jetului aortic, gradientului mediu transvalvular și ariei valvei aortice. Pe măsură ce stenoza aortică devine semnificativă hemodinamic, apare obstrucția ejecției VS. Procesul stenotic este progresiv și conduce la modificări adaptative ale ventriculului stâng. Presiunea sistolică mare din ventricul conduce la hipertrofie concentrică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
interstițiale. Alți factori care contribuie la reducerea funcției ventriculare sunt anomaliile de kinetică parietală, fibroza și ischemia subendocardică. În general, simptomele la pacienții cu stenoză aortică și funcție sistolică normală a VS apar când aria valvei ajunge < 1,0 cm2, velocitatea fluxului aortic > 4,0 m/s și/sau gradientul mediu transvalvular depășește 40 mmHg. Totuși, mulți pacienți nu dezvoltă simptome decât la o obstrucție mult mai severă, pe când alții devin simptomatici când stenoza este mai puțin strânsă, în special dacă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
asupra funcției VS și leziunilor asociate și este o parte importantă a unei abordări complete a bolnavului cu stenoză aortică, alături de anamneza detaliată, examenul obiectiv atent și evaluarea toleranței la efort, în cazuri selectate. La pacienții cu stenoză aortică ușoară (velocitate transvalvulară 2-2,9 m/s), ecocardiografia trebuie repetată la fiecare 3 -5 ani, la cei cu stenoză moderată (velocitate transvalvulară 3-3,9 m/s) la fiecare 1-2 ani, iar la cei cu stenoză severă asimptomatică (velocitate transvalvulară > 4 m/s
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
aortică, alături de anamneza detaliată, examenul obiectiv atent și evaluarea toleranței la efort, în cazuri selectate. La pacienții cu stenoză aortică ușoară (velocitate transvalvulară 2-2,9 m/s), ecocardiografia trebuie repetată la fiecare 3 -5 ani, la cei cu stenoză moderată (velocitate transvalvulară 3-3,9 m/s) la fiecare 1-2 ani, iar la cei cu stenoză severă asimptomatică (velocitate transvalvulară > 4 m/s) la fiecare 6 -12 luni (29). Ecocardiografia se repetă mai devreme de aceste intervale de timp în cazul modificării
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
cu stenoză aortică ușoară (velocitate transvalvulară 2-2,9 m/s), ecocardiografia trebuie repetată la fiecare 3 -5 ani, la cei cu stenoză moderată (velocitate transvalvulară 3-3,9 m/s) la fiecare 1-2 ani, iar la cei cu stenoză severă asimptomatică (velocitate transvalvulară > 4 m/s) la fiecare 6 -12 luni (29). Ecocardiografia se repetă mai devreme de aceste intervale de timp în cazul modificării simptomelor sau apariției semnelor sugestive de agravare a statusului hemodinamic. La bolnavii vârstnici, cateterismul cardiac este adesea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
din bolile interstițiale sau obstructive pulmonare. Oximetria și polisomnografia sunt utile pentru diagnosticul de apnee de somn. 33.4.5. Ecocardiografia Este metoda cea mai utilă de screening a HTP; presiunea arterială pulmonară sistolică poate fi estimată pe baza evaluării velocității maxime a regurgitării tricuspidiene, utilizând ecuația lui Bernoulli simplificată. Metoda permite și evaluarea presiunii arteriale pulmonare medii, a funcției și dimensiunilor VD. Diagnosticul de HTP este foarte bine corelat cu măsurătorile realizate la cateterismul cordului drept, când velocitatea regurgitării tricuspidiene
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
baza evaluării velocității maxime a regurgitării tricuspidiene, utilizând ecuația lui Bernoulli simplificată. Metoda permite și evaluarea presiunii arteriale pulmonare medii, a funcției și dimensiunilor VD. Diagnosticul de HTP este foarte bine corelat cu măsurătorile realizate la cateterismul cordului drept, când velocitatea regurgitării tricuspidiene depășește 3,4 m/s și presiunea estimată în artera pulmonară este mai mare de 50 mmHg (1). Metoda poate fi mai valoroasă la pacienții vârstnici și pentru evaluarea acurată a disfuncției diastolice și a IC cu FE
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
lacunarismului cere - bral (49). Creșterea RA este biomarkerul tisular al sindromului de îmbătrânire precoce ( early vascular aging syndrome - EVA) și reflectă influența factorilor de risc cardiovascular asociați vârstei asupra peretelui arterial (50). Rigidizarea arterială poate fi cuantificată prin numeroși indici. Velocitatea undei pulsatile aortice (pulse wave velocity - PWV) este parametrul cel mai utilizat de studii, deoarece constituie un factor de risc independent. Pentru pacienții cu vârste între 60 și 75 de ani se consideră că valorile > 13 m/s sunt patologice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
familială gonadotropin-independentă la băieți se poate administra ketoconazolul 600 mg/zi, care blochează secreția androgenică suprarenală și gonadală sau acetatul de cyproteron 2 3,6 mg/kg corp/zi, care blochează receptorul androgenic. Monitorizarea tratamentului se face prin: determinarea ratei (velocității) de creștere care trebuie să se reducă, determinarea nivelului steroizilor sexuali și observarea involuției caracterelor sexuale. Prognosticul taliei finale este mai bun la fete. Se definește ca absența caracterelor sexuale secundare până la vârsta de 16 ani sau lipsa dezvoltării pubertare
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
de fosforilare care depinde de sistemul proteinkinazic. La pacienții diabetici (în special cu diabet zaharat tip 1) cu nefropatie a fost descrisă o creștere a activității sistemului antiport sodiu-hidrogen în diverse tipuri de celule (14, 22). Cauza o reprezintă creșterea velocității maxime a sodiului extracelular, în condițiile unei afinități normale. Ca modificare asociată s-a constat o creștere a pH-ului intracelular (14). Activitatea exagerată a sistemului nu se asociază cu o creștere a expresiei genice specifice ci reflectă mai degrabă
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
și post-TR, 16 pacienți fără elemente clinice sau paraclinice de boală ischemică coronariană. 64% dintre acești pacienți prezentau disfuncție ventriculară stângă în ciuda terapiei hemodialitice adecvate. La două luni după TR, toți parametrii funcției VS (indicele cardiac, debitul-bătaie, fracția de ejecție, velocitatea medie a peretelui posterior, viteza medie de scurtare a fibrelor circumferențiale și închiderea diastolică a valvei mitrale) s-au îmbunătățit. Autorii speculau faptul că ar exista o toxină uremică, puțin dializabilă, care ar fi responsabilă de defectul funcțional evidențiat în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
mare, indiferent de vârsta, diagnosticul de cardiopatie ischemică, nivelul tensiunii arteriale sistolice sau modalitatea de tratament substitutiv (dializă sau transplant). Weinrauch et al. [1992] au investigat 47 de pacienți uremici cu diabet zaharat. Un diametru telesistolic (DTSVS) mărit și reducerea velocității de scurtare a fibrelor 301AFECTAREA CARDIACĂ LA PACIENTUL RENAL musculare circumferențiale pretransplant renal au determinat o supraviețuire de 30% și, respectiv, 45% la trei ani post-TR, față de 69% și 71% în absența acestor anomalii ecocardiografice anterior actului chirurgical. Asocierea istoricului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
în timpul efortului sau umplerea ventriculară diastolică întârziată pe de altă parte. Prezența hipotensiunii ortostatice se asociază puternic cu anomaliile de umplere ventriculară diastolică. Ecografia Doppler este o metodă accesibilă și fiabilă de evaluare a disfuncției diastolice a VS, prin analiza velocităților din cursul fluxului transmitral (17, 22). Disfuncția autonomă. IC este asociată mai ales cu anomalii ale activării simpatice, denervare parasimpatică și reducerea sensibilității baroreflexe. Disfuncția autonomă parasimpatică este prima care apare cronologic în evoluția diabetului și precede apariția manifestărilor clinice
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
mult timp asimptomatici (4). 25.1.1.3. Evoluție naturală Stenoza aortică moderată este necomplicată evolutiv, 40% dintre pacienții cu stenoză semnificativă hemodinamic devenind simptomatici în decurs de 1‑2 ani, iar 60%, în decurs de 5 ani. Pacienții cu velocitate crescută, hipertrofie de VS sau calcificare valvulară severă au o rată crescută de progresie a stenozei, iar intervalul temporal asimptomatic este scăzut. În medie, creșterea anuală a velocității fluxului sanguin este de 0,3 m/s, augmentarea gradientului mediu de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
1‑2 ani, iar 60%, în decurs de 5 ani. Pacienții cu velocitate crescută, hipertrofie de VS sau calcificare valvulară severă au o rată crescută de progresie a stenozei, iar intervalul temporal asimptomatic este scăzut. În medie, creșterea anuală a velocității fluxului sanguin este de 0,3 m/s, augmentarea gradientului mediu de 7 mmHg, iar scăderea ariei valvulare de 0,1 cm 2. Apariția simptomatologiei (angină pectorală, sincopă, dispnee), accentuată la grupele de vârstă peste 65 de ani, asociată cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
se reduce în inspir, fiind o manifestare a presiunii venoase ridicate din tamponadă. Creșterea fluxului tricuspidian în inspir și reducerea sa transmitral este un semn indirect al interdependenței ventriculare, semn de tamponadă. Modificările particulare sunt reprezentate de: - decelelarea rapidă a velocității mișcării precoce („early and wave”) a valvei mitrale și absența undei A ca semn al umplerii ventriculare restrictive, - păstrarea velocității diastolice a inelului mitral, - regurgitarea mitrală. Ecocardiografic se poate aprecia cantitatea de lichid din cavitatea pericardică : - mică - <10 mm; - moderată
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
sa transmitral este un semn indirect al interdependenței ventriculare, semn de tamponadă. Modificările particulare sunt reprezentate de: - decelelarea rapidă a velocității mișcării precoce („early and wave”) a valvei mitrale și absența undei A ca semn al umplerii ventriculare restrictive, - păstrarea velocității diastolice a inelului mitral, - regurgitarea mitrală. Ecocardiografic se poate aprecia cantitatea de lichid din cavitatea pericardică : - mică - <10 mm; - moderată - 10-20 mm; - mare - >20 mm ; - foarte mare - >20 mm cu compresia inimii. Cel mai important semn în tamponada pericardică este
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
poate fi încadrată în categoria celor obstructive [10]. Pe baza gradientului maxim intraventricular obținut prin examenul Doppler continuu, boala poate fi împărțită în: - CMH obstructivă - cu gradient intraventricular prezent în condiții de repaus (gradient mai mare de 30 mmHg; sau velocitate în tractul de ejecție mai mare de 2,7 m/s) - CMH latentă - fără gradient intraventricular în repaus, dar care poate fi obținut prin probe de provocare - CMH neobstructivă - fără gradient decelabil în repaus sau prin probe de provocare [11
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]