495 matches
-
nu fac altceva decât să se contrazică singuri. De ce ar asculta oamenii și ar urma o Biserica de o astfel de natură, care nu face nimic în sprijinul lor? De ce ar venera cu atâta patimă sfinții care au slujit-o? Venerarea sfinților este o dogma care există și în alte culte ale creștinismului, dar pentru ortodocși ea capătă dimensiuni particulare chiar extraordinare, motiv pentru care suntem acuzați din nou de habotnicism. Acest fenomen există, dar nu acolo unde îl văd ei
Religia creştină şi spiritualitatea ortodoxă în spaţiul mioritic. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
figuri faimoase și discipoli simpli, credincioși și eretici, cavaleri, oșteni, prelați, neguțători, criminali, visători, clarvăzători, ba chiar și niște savanți paranoici, dacă nu mă-nșel... Și nu l-au găsit! Eroare, dragă domnule, eroare! ripostează Bursucul. Meschinărie disimulată și mercantilism. Venerarea creației, nu a Creatorului. Vânătoare perpetuă de dragoni, de grifoni și de cai verzi pe pereți. Oamenii nu trebuie să caute Pocalul lui Hristos, ci Gloria Lui! Nu o să vă deslușesc acum detalii despre cum și de unde a apărut Potirul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
să se ancoreze ascendent. Conform unei astfel de matrițe primordiale, arhitectonica templului trebuie să reflecte asemeni unei oglindiri amplificate parcursul mistic al credinciosului individual spre piscurile transcendenței dar și strângerea laolaltă, așezarea împreună a multitudinii de credincioși care-și împletesc venerările zeului într-un flux conic, într-o cascadă spirituală cu torentul inversat dinspre extensia pluriformă a mulțimii către ascuțișul ce focalizează totalitatea proiecțiilor spre Divinitate activate prin ritual și în jurul impulsiunilor sale modelante. Astfel, proiectul arhitectural materializat, relicvele-mărturii, creația picturală
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
o trupă de diletanți au urcat limba franceză pe scena Naționalului ! Dar tocmai pentru că port în mine această recunoscătoare iubire filială față de Franța - așa cum simte tot românul ! -, nu se poate uneori să nu mă doară ridicolul ei... De o parte, venerare, imitație, în tot ce se poate, a Occidentului, de cealaltă, ignorare binevoitoare. Dezinteres. Să spun chiar mai mult ? Să spun dispreț ? Ne-ar răni prea tare, însă adevărul... Divaghează, divaghează, iar tânărului iarăși îi trece prin minte că atunci când, atât
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Biserica invizibilă, în timp ce creștinismul, în forma lui raționalizată (protestan-tizată?), ar fi, din contră, separația. Remarcă judicioasă prin aceea că relația dintre vizibil și invizibil este foarte magică, păgână. Există deci în această concepție despre catolicism o reminiscență politeistă 94. Iar venerarea Fecioarei, căreia îi este închinat un cult de hiperslavă, cea a sfinților, cărora li se acordă un cult de slavă, fără a uita diversele ritualuri liturgice cu consonanță arhaică: sărbători de rugăciuni, Crăciun și solstițiul de iarnă, cel de vară
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
de cusut, un breloc cu degetar... Medicamentele, care între timp au expirat, dar eu nu m-am îndurat să le arunc. Astfel că sertarul unde toate acelea erau depozitate a rămas ca un mic altar în memoria ei. Nu zic venerare fiindcă de fapt n-am venerat-o niciodată. Dar mai era un plic cu câteva fotografii foarte vechi, pe care ea a ținut să le păstreze separat, adică să nu se amestece cu celelalte în albumul familiei. Una dintre ele
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
au invitat la ei, unde am stat când separat, când împreună, dar i-am firitisit și noi, zece zile, în România, în 1999, când au învățat ce înseamnă cheful, francofilia, țuica galbenă și politica bizantină, chiolhanul și rusofobia, farnientele, mititeii, venerarea pe plai valah a lui Napoleon III, palinca, Branul, Feteasca neagră, Hurezii... plus Peleșul ca „benghi boghet“ arhitectural pe lângă Chambordul dumnealor. Ei bine, clanul Noirot din Lille a revenit pentru zece zile în România, după zece ani, în vara lui
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
artă cu „actorul a ieșit în piață să-și cumpere ceva salam... ca voievod peste un neam“. Ridica în extaz mii de oameni pe stadioane, pentru rock sau fotbal, dar - pervers torționar mental și moral - îi contorsiona în final întru venerarea aceleiași dictaturi bicefale: Ceaușescu-Păunescu. Uitați-vă la filmul lui Andrei Ujică Autobiografia lui Ceaușescu și veți vedea aidoma întrupat drumul de la grandoare la decadență al celor doi, când numai imaginea Nebunilor cerșetori din tablourile lui Corneliu Baba îi mai putea
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
racla sfântului, unde s-a cântat Acatistul Sfântului Ierarh Varlaam. S-au adus mulțumiri, s-au citit cuvinte de folos și bineînțeles că inimile și au dăruit multe bucurii duhovnicești și sufletești. Rândul de credincioși nu s-a oprit de la venerarea sfântului decât târziu în noapte. A doua zi, credincioșii l-au întâmpinat pe sfânt dis-dedimineață și nu s-au despărțit decât după miezul nopții. Aveau atâtea să își spună... Sfântul Varlaam i-a primit pe toți: tineri, bătrâni, bolnavi, săraci
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
cea mai importantă problemă dacă ținem cont că acest epitet putea fi atribuit mai multor divinități feminine. Cultul solar este însă criticat în controversata listă a cultelor lovite de „reforma” regelui Iosia (2Rg 23,5) și de Ez 8,16. Venerarea „oștirii cerești” (cf. 1Rg 22,19; Sof 1,5), frecvent condamnată, chiar dacă adesea acest cult este asociat cu adorarea lui Yhwh, și prezența în unele nume de persoană a elementelor teofore, precum „aurora” (šḥr) și „lumina” (nwr), sunt alte dovezi
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
o sacralitate particulară a spațiului și pe care se desfășurau diferite activități de cult considerate de origine antică („cananeană”) și de natură idolatrică. Între acțiunile de cult care, conform Bibliei, aveau loc pe aceste înălțimi putem nota sacrificiile de pe altare, venerarea stelelor sau asherah, ofertele de tămâie. În ultimele decenii, această viziune a fost de mai multe ori criticată, fie datorită etimologiei dubioase, fie datorită polemicii tendențioase a povestirii biblice (2Reg 17,9 ș.u.), fie pentru că adesea aceste „înălțimi” nu
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Iosia (cf. 2Rg 22-23) nu ar fi alta decât Deuteronomul nostru. De fapt, este destul de evident că reformele religioase realizate de Iosia pe baza cărții „găsite” - eliminarea simbolurilor de cult, a sanctuarelor și a preoților fără legătură cu templul, a venerării zeițelor astrale etc. - corespund prescrierilor Deuteronomului. Totuși, povestirea biblică despre găsirea „cărții legii” în templul din Ierusalim și citirea sa în fața regelui nu poate fi considerată o pură relatare istorică din timpul lui Iosia, fie pentru că în ea se găsesc
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
retroproiecție ideală, realizată cu intenția de a conferi autoritate procesului de inovație religioasă petrecut într-o epocă mai târzie. Personalul responsabil de cult Din personalul responsabil de cult fac parte toți cei care sunt angajați în săvârșirea acțiunilor rituale de venerare a unei divinități, sacrificiale sau nu. În sensibilitatea religioasă actuală, atribuția de a celebra acțiunile cultuale îi revine prevalent, dacă nu exclusiv, preotului, adică celui care administrează cele sfinte sau celebrează riturile sacre. În modul nostru obișnuit de a înțelege
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
om. 4. «Sfântă Maria, ...roagă-te pentru noi păcătoșii» Dumnezeul celor vii Maria poate fi aceea care mijlocește pentru noi, pentru că a fost ridicată la cer. Poate fi venerat ca „sfânt” doar acela care trăiește, și a ajuns alături de Dumnezeu. Venerarea Mariei se înscrie în credința Israelului, o credință care leagă numele patriarhilor Abraham, Isac și Iacob de lauda numelui lui Dumnezeu. Isus, însuși, spune că Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morți, ci al celor vii (cf Mc 12
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
posibile. Dintr-o altă direcție venea o gașcă de băieți arabi de optsprezece ani, pe lângă ei trecând o bătrână care citea dintr-o carte de rugăciuni, murmurând incantații, ca și cum nu și-ar fi permis să piardă nici măcar un minut de venerare a divinității. În cele din urmă, zări un indicator simplu, în engleză, care părea scris de mână. Spre Zidul de Vest, spunea acesta, iar o săgeată îi arăta că trebuia s-o ia spre dreapta. O urmă, coborând alte câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Spuse apoi: Îmi închipui că dumneata consideri „Curcanul din fân“ drept un cântec popular american valoros. Ei bine, nu-i așa! Nu-i decât o monstruozitate discordantă. — Nu prea văd ce importanță are. — Are foarte mare importanță, domnule, țipă Ignatius. Venerarea unor lucruri ca acest „Curcan din fân“ stă la baza dilemei noastre actuale. De unde dracu’ ai apărut? Ce vrei de la mine? — Ce părere ai avea dumneata despre o societate care consideră „Curcanul din fân“ drept unul dintre stâlpii culturii ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
vedere similar, și anume acela că natura este sacră și inviolabilă. Astfel de credințe sunt, bineînțeles, păgâne. Bellarmino făcu o pauză scurtă, lăsându-și auditoriul să savureze cuvântul. Se gândi să spună mai multe despre credințele păgâne, în special despre venerarea panteistică a naturii, pe care unii o numeau „cosmologia californiană“. Dar se hotărî să nu o facă în acea zi. Continuă. — Biblia ne spune clar, în Geneză 1:28 și 2:15, că Dumnezeu le-a dat oamenilor sarcina și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Așadar, clerul a acționat pentru a prelua controlul și a profita de o miscare pe care nu o putea preveni cu ușurință. Devoțiunea arătată Madonnei de' Ricci trebuie probabil asociată celui mai important cult florentin în ce privește o imagine, mai precis venerarea unei picturi din secolul al XIII-lea a Fecioarei păstrată în biserică Santissima Annunziata, si care fusese lăudată de Savonarola [Figură 28]185. Pictură a fost înconjurată de atât de multe figuri ex voto de ceară de către persoanele recunoscătoare, încât
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
sub bărbie, ca pentru a fi gata de a se Închina, și a-i mulțumi, celui de sus, pentru minune. Cum stăteau, așa, păreau Într-o rarisimă și dumnezeiască frescă, de demult, lăsată omenirii, spre aducere aminte, și spre perpetuă venerare. Singura, care lipsea din acest impresionant decor, era, tocmai gazda! Pe neașteptate, se și explică; nu găsesc și pace bună! Nu găsesc, și, dacă nu găsesc, nu găsesc, și gata! Ce nu găsești, tu, ființă, ce vrei să găsești? O
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
aceea a cămilei, a cărei forță tinde spre lucrurile grele, mai greu de dus. Cea de-a doua este cea a leului care, în calitatea sa de prădător prin excelență, se simte liber să spună «nu», trecând de la faza de venerare a devizei «tu trebuie», la cea de pasiune pentru «eu vreau». Însă nici aceasta nu este culmea evoluției umanizatoare. Cea de-a treia transformare este cea a copilului. Nietzsche explică astfel: Nevinovăția este copilul, iar uitarea un nou început, un
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
a constat În sentimentul general de recunoștință și de admirație față de forța militară care le aducea ieșirea din coșmar, și anume Armata Roșie. Și, În mod firesc, de aici Încrederea totală În comandantul acestei armate, I.V. xe "Stalin"Stalin, și venerarea lui. La Începutul anilor 90 am avut repetate discuții În xe "Israel"Israel cu un coleg de Institut, un excelent istoric și un om de mare sensibilitate: Moshe xe "Moldavi"Moldavi. El a fost comunist până la moartea sa prematură În
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
este totdeauna același: carisma unuia este validată de toți. Situația este descrisă în următorii termeni de sociologul german: "Recunoașterea de către cei dominați, recunoaștere liberă, garantată prin confirmarea (la origini printr-o minune) creată prin uitarea de sine în fața revelației, în fața venerării eroului, a încrederii în persoana șefului, este hotărîtoare pentru validarea carismei"455. Vă puteți imagina cu ușurință reversul medaliei: supunerea. O supunere care pleacă în mod evident de la o credință comună întrucît ea constă în dăruirea dezinteresată și neprecupețită a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Alighieri, pe care atât Boccaccio, cât și Chaucer l-au avut drept model de necontestat, deși prototipuri pot fi regăsite mult mai devreme în literatura universală. Beatrice fusese o donna angelicata pentru care poetul a nutrit o admirație apropiată de venerare, pentru că principiul feminin a fost acela care i-a făcut accesibilă înălțarea către transcendență. Demonicul ține mai mult de o percepție misogină a epocii medievale, care vedea în femeie doar un factor malefic, înzestrat cu o multitudine de slăbiciuni, menite
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
p. 15. (trad. n.) Acest procedeu va fi abordat și de Geoffrey Chaucer în descrierea vestimentației personajelor sale sau în poemul Legenda femeilor cinstite. 161 poem o revoltă a doamnelor împotriva tiparului castității impus de Diana, în favoarea iubirii cerute de venerarea zeiței Venus.593 La Caccia di Diana are meritul de a conține, in nuce, câțiva topoi specifici operelor lui Boccaccio 594 : prezența unui loc mirific, locus amoenus, a femeii misterioase și a nimfelor pe care le conduce, dar mai ales
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și în mod simbolic Prințul Galeotto este și subtitlul pe care Boccaccio l-a oferit Decameronului 603. Focul care arde în acești doi tineri, exprimat în termini religioși, deoarece este un adevărat cult al iubirii, certifică dragostea profană, senzualitatea sau venerarea lui Cupidon.604 În calitate de donna angelicata, Biancifiore nu mai aspiră la dimensiunile celeste sau la o perfecțiune intangibilă, așa cum făcuse personajul feminin dantesc, ci dorește o împlinire umană a sentimentelor ei celor mai profunde. Prin calități, se apropie de modelul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]