608 matches
-
ocupanți”. Oare românii din Țara de Sus a Moldovei lui Ștefan cel Mare să fie „ocupanți”ai acestor meleaguri străbune? Părinții, buneii, străbuneii, stră-străbuneii noștri, cărora li s-a tăiat buricul pe aceste plaiuri ștefane, n-au venit, ca alți venetici, să ne distrugă neamul, să ne impună legile și ordinea lor. Să fie ei „ocupanții” propriei lor Țări de Sus a Moldovei, adică a Bucovinei? Nici Austria, care a stăpânit Bucovina timp de aproape un deceniu și jumătate, n-a
Cine sunt ocupanții ținutului bucovinean? by http://uzp.org.ro/cine-sunt-ocupantii-tinutului-bucovinean/ [Corola-blog/BlogPost/93680_a_94972]
-
toți, dar vii in țară doar când poți, s-aduci un ban pentru copii, să îi ajuți și să-i susții. La zici apoi, făcând păcat, că-i bine, însă ai oftat. Doar știi c-acolo nu-i ușor ca venetic, în țara lor ! Iar ochii rugători rostesc c-aici aproape te doresc. Un sprijin fiindcă asta vor... Să fie-aici tăticul lor ! Dar pleci și-n urmă te privesc cu doruri ce se înmulțesc și inima de lacrimi plină tot
UNDE-I STRĂIN ?! de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1483283878.html [Corola-blog/BlogPost/377093_a_378422]
-
Nu prea te țin balamalele să te reîntorci la bătrânețe în locurile natale! Din aceasta cauză confuzia românilor emigranți persistă. Unii, chiar dacă se dau mari iubitori de limbă română, nu își învață odraslele limba stramoșilor... precum o fac alte neamuri „venetice”. După interesanta „daco-gestică” - formă de comunicare de care au „profitat” la începutul cuceririi vestului - folosesc acasă, imediat ce închid ușile pe dinăuntru, o limbă română mixată cu noțiuni de jargon, argou și regionalisme, pe care englezii ar numi-o „Broken Romanian
MEMORIA PENIŢEI (1) – CÂND ÎNCEPE NOUL MILENIU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_memoria_penitei_1_c_george_roca_1356608670.html [Corola-blog/BlogPost/341536_a_342865]
-
când de-o mamă suntem frați? N-auzi tu cum plâng morminte, glasul marilor srăbuni? Cum bat clopotele sfinte, singure, la rugăciuni?! Stefan-Vodă și cel Mare, nu-i auzi pe-ai lui voinici Cănd prin lunca ta, cărare făceau printre venetici? Cum de stai curgând alene și privești cu nepăsare Haita fiarelor viclene ce te ține la hotare? Când vei spulbera tu norii cei spurcați din răsărit Ce ne-au otrăvit feciorii, neamul ni l-au pângărit?... Prutule, ți-am pus
PRUTUL de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Prutul_valeriu_cercel_1382317105.html [Corola-blog/BlogPost/352493_a_353822]
-
cârlige de artere și foșnet picioare greoaie sub rochia-apretată a domnișoarei bătrâne o neașteptată boare de farfurii, tacâmuri și crătiți. crănțănitul vaselor lăsate la uscat în mașină. Ușa se deschidea flămândă - domnișoara bătrână extrăgea precum dentistul din Strada Mare dinți venetici Unul câte unul, instrumentele aburite reflectau reînvierea - mergeau liniștite pe rafturi în dulapul multiplu schițat de constructor. Lăsată de una singură, se simțea ca un șarpe prin ierburi crescute pe pante de munte cu reverii și imagini cu bărbați dezgoliți
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368438604.html [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
admirativ bunicul. Pe loc schimbată, Miluța, născută Băbeanu, se învârtoșă căpătând o limbuție despre care nu aflase nimic bietul băiat în cei treisprezece ani de când îi era nepot: -Iar tu Zaine, te tragi din vrednica seminție de oameni sosiți ca venetici, din ciobanii lăsați încoace de peste munte, acei nou-numiți ungureni. Moșii voștri, plecați din matca lor de prigoana dărilor habsburgice, au aflat aici tihnă pentru mândria de sine și pentru oierit. Așa-i?! -Drept e! Coborâtorii de dincolo de Parâng s-au
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1460271140.html [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
ca o frunză purtată de vânt pe coclauri străine. Asta era și nimic mai mult. Eu nu voi fi niciodată un american. Și nici pe mine nu o să mă considre cineva american, până la sfârșitul vieții, ci voi rămâne doar un venetic. Copiii mei, da, ei vor fi americani. Dar ei nu se vor mai considera români ci vor spune că s-au născut din părinți români și atât. Și nici limba română nu o vor mai învăța ca lumea. Promitea mai
CINE IUBEŞTE, IARTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cine_iubeste_iarta.html [Corola-blog/BlogPost/361757_a_363086]
-
mrejele iar Zmeului i-o fi promis ori nu - încă nu se știe sigur - că-l va angaja ca slugă la palatul lui așa cum tot jinduia năpârca și totodată, se pare că le-a cam făcut cu ochiul și unor venetici de peste hotare care i se tot milogeau pe la poartă pentru o felie din Țara Românească. Deocamdată, gloata stă liniștită neștiind sigur care va să fie dezlegarea pupăturilor cu Zmeul ori închisul ochiului cu veneticii dar de se va dovedi că
APĂ VIE SAU APĂ CHIOARĂ? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1420004142.html [Corola-blog/BlogPost/374399_a_375728]
-
cam făcut cu ochiul și unor venetici de peste hotare care i se tot milogeau pe la poartă pentru o felie din Țara Românească. Deocamdată, gloata stă liniștită neștiind sigur care va să fie dezlegarea pupăturilor cu Zmeul ori închisul ochiului cu veneticii dar de se va dovedi că Făt Frumos a fost vândut și a venit la tron mânat de gânduri mârșave, iar sperata apă vie se va dovedi a fi apă chioară, se spune că praful se va alege de el
APĂ VIE SAU APĂ CHIOARĂ? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1420004142.html [Corola-blog/BlogPost/374399_a_375728]
-
prăpădise în răzbel. În cătunul unde locuiesc eu, niciunul din cei care mai trăiesc nu-și mai aduc aminte de fostul pădurar, fiindcă după război veniseră alții străini, pe care sătenii nu-i prea aveau la inimă. Erau foarte răi, veneticii nu le mai dădeau voie să taie niciun lemn din pădurile care le aparținuseră, ba-i amendau când îi prindeau că luau câteva lemne uscate căzute pe jos, așa de oropsiți ajunseseră. Într-o zi, când s-au făcut măsurătorile
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 by http://confluente.ro/Ppartea_aiii_a_ultima_spoveda_marin_voican_ghioroiu_1376721559.html [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
prăpădise în răzbel. În cătunul unde locuiesc eu, niciunul din cei care mai trăiesc nu-și mai aduc aminte de fostul pădurar, fiindcă după război veniseră alții străini, pe care sătenii nu-i prea aveau la inimă. Erau foarte răi, veneticii nu le mai dădeau voie să taie niciun lemn din pădurile care le aparținuseră, ba-i amendau când îi prindeau că luau câteva lemne uscate căzute pe jos, așa de oropsiți ajunseseră. Într-o zi, când s-au făcut măsurătorile
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 by http://confluente.ro/Ppartea_aiii_a_ultima_spoveda_marin_voican_ghioroiu_1376721559.html [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
fac eu la semne gerului, că nu se-ndură să-și mai piardă din valori, să se-ntoarcă la punct fix ca să nu dau iarăși chics cum am dat de-atâtea ori și ascult cum bate vântul clopotele la biserici veneticii din americi invadează iar pământul noaptea care trece greu pe un alt meridian tainicul obsidian e de fapt un panaceu Referință Bibliografică: viața e un fel de krieg / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 419, Anul II, 23
VIAŢA E UN FEL DE KRIEG de ION UNTARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Viata_e_un_fel_de_krieg_ion_untaru_1329989989.html [Corola-blog/BlogPost/357962_a_359291]
-
natură. Foarte bună ideea, bravo! Ar cam trebui să ne bucurăm de natură cât o mai avem.. Eu nu știu cum oamenii care s-au născut la munte lângă pădure își taie copacii cu care au trăit nesustenabil. eu cred ca sunt venetici și mai cred că și biserica românească e cam laxa când vine vorba de natură. acum revenind la bucurești, văzând enorm cum parcurile se transformă în terase și în locuri de parcare o să am o inițiativă individuală civică de boicotare
Fashion for Trees by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82402_a_83727]
-
lucru bine făcut? Se întrezăresc perspective îmbucurătoare constatate tocmai acolo unde te așteptai mai puțin. Șanțul colmatat care a prilejuit inundații repetate într-o comună din Sud-ul țării a fost desfundat prin acțiunea solidară a populației în care primarul venetic dar „membru” a rămas ca de obicei indiferent. Aviz tuturor comunelor care sunt conduse de primari aduși din mari orașe pe criterii politice și nu au habar de preocupările obiceiurile și cutumele vieții sătenilor. Alegeți întotdeauna cel mai bun gospodar
VALENTIN VOICILĂ EROUL REVOLUŢIEI LA ARAD de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1418217114.html [Corola-blog/BlogPost/363271_a_364600]
-
sentimente adevărate față de țară, obște, confrate ci un fel de cacialma sentimentală cu înjurături și lacrimi la beție combinate cu amnezie. Poate că cei care se îndoiesc de „originea pură” a românilor, au dreptate și poate că toți roamnii sunt venetici că și mine. Altfel cum aș putea să-mi explic că eu, „aromanul” și prietenul meu Koari „neamțul” sau Pistă „ungurul”, avem sentimente mai profunde și la scară mea de valoare, dăm dovadă de mai mult patrotism românesc decât mulți
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/patriotismul-la-romani/ [Corola-blog/BlogPost/94191_a_95483]
-
I. Xeofonte 476. Unteanu Gheorghe Gheorghe 477. Unteanu I. Natalia 478. Varachiu Ioan Vladimir 479. Vasilescu Ștefan Mircea 480. Vasilescu Gheorghe Nicolae 481. Vasiliu Vasile Vasile 482. Vasiliu Ioan Dumitru 483. Velică N. Alexandru Alexandru 484. Velicu Constantin Mircea 485. Venetic M. Ion 486. Vieru Ion Constantin 487. Vâlcu Ion Neculai 488. Vlad Nicolae Mircea 489. Voinescu I. Romulus 490. Warodin D. Vasile Victor Wilson 491. Zahariuc Gheorghe Victor 492. Zamfir Gheorghe Nicolae 493. Zgripcea Nicolae Nicolae 494. Zotter Toma Cornelius
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110800_a_112129]
-
absolvenți despre care se spune că dacă ar intra toți în grevă pentru o zi, în acea zi toate producțiile de film din America ar fi obligate să se oprească.Nu în ultimul rând, Hollywod-ul este compus din foarte mulți "venetici", ca mine. În anii '30 erau atât de mulți imigranți din estul Europei care lucrau în marile studiouri că scenariști, regizori sau producători, încât marele cineast de origine maghiară Șir Alexander Korda emisese un panseu care figură pe panourile publicitare
FILMMAKERUL DE ORIGINE ROMÂNĂ, ALEX ROTARU, A CUCERIT FORTĂREAŢA NUMITĂ HOLLYWOOD de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 by http://confluente.ro/viorel_vintila_1436633009.html [Corola-blog/BlogPost/377347_a_378676]
-
la maturitate Francisco ÎI, care a optat pentru renunțarea la titlul sau în 1806 și să adopte cel de Împărat al Austriei cu numele de Francisc I. Gestul lui Napoleon nu a fost clasificat doar ca o uzurpare din partea unui venetic fără drepturi legale sau juridice pentru acțiunile sale, ci și că în plus a deschis calea altor venetici care ca urmare au proclamat Împărați în locurile cele mai ciudate ale lumii. De această formă, în Haiti au domnit Împărații Iacob
Împărat () [Corola-website/Science/306088_a_307417]
-
de Împărat al Austriei cu numele de Francisc I. Gestul lui Napoleon nu a fost clasificat doar ca o uzurpare din partea unui venetic fără drepturi legale sau juridice pentru acțiunile sale, ci și că în plus a deschis calea altor venetici care ca urmare au proclamat Împărați în locurile cele mai ciudate ale lumii. De această formă, în Haiti au domnit Împărații Iacob I de Haiti (Jean Jacques Dessalines 1804-1806) și Faustino I (1847-1859). În Mexic, generalul Augustin Iturbide s-a
Împărat () [Corola-website/Science/306088_a_307417]
-
de iarbă verde Urcat În scrânciobul puternicilor zilei A pus drujbele pe pădurile Almăjului. Sub fierul necruțător cad gemând, Ca niște ostași bătrâni, Ce au apărat satele de turci, de nemți și de ruși Cad secerați de mâna lacomă a veneticului Stejarii, fagii, ulmii, fala pădurii. În vaierul lor plâng strămoșii și se frânge un neam. Doina Cântecul acesta vine din adâncurile pământului și din tăriile cerului. Din Învolburarea apelor Din stihiile furtunii Îmi pătrunde simțurile, Se strecoară În fibra ființei
Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
locuitorii permanenți vor fi eligibili pentru cetățenie. Cetățenia universală pentru toți rezidenții nu a fost însă adoptată imediat. Cetățenia a fost acordată la început doar celor ce fuseseră cetățeni letoni la data pierderii independenței în 1940 și urmașilor lor, în timp ce veneticii veniți în timpul ocupației și urmașii lor fără legături de familie cu vechea populație au căpătat statut de imigranți. Ca urmare, majoritatea celor ce nu erau etnici letoni nu au primit cetățenie, întrucât nici ei și nici părinții lor nu fuseseră
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
În urmă cu trei ani, cărările vieții m-au determinat să poposesc pe aceste meleaguri. Ca orice venetic, am dorit să cunosc istoria urbei din care fac parte. Au ieșit la iveală detalii importante, care se confirmau, altele irelevante, care se contraziceau. Totodată, prin cercetarea unor surse colaterale am căutat să completez insuficiența datelor, consultând Întâmplări stranii din
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_54]
-
periculoasă, fiindcă în tot Caucaz-ul doar la Baku, datorită caracterului cosmopolit și componenței etnice mixte formate după descoperirea petrolului aici, bolșevicii, alcătuiți de elemente ne-azere, au reușit să obțină puterea. Acest fenomen a separat țara în două fronturi: veneticii din Baku și băstinașii din restul Azerbaidjanului. După ieșirea Rusiei din Primul Război Mondial, din cauză blocării căilor ferate dintre Baku și Tiflis, aici se adunaseră mii de soldați ruși și armeni, întorși de pe fronturi iraniene și occidentale sau trimiși
Republica Democratică Azerbaidjan () [Corola-website/Science/303970_a_305299]
-
papură, broaște și pești care vara se transformă într-un rai al gâștelor și rațelor sălbatice. Satul se află pe cele două maluri ale pârâului împărțind localnicii în „cei de neam” (foștii moșneni, boierii, neaoșii, moșierii, „oamenii-cu-stare” etc.) și „sărăntoci” (venetici, cei veniți în sat din altă parte, „străinii” etc.). Dobridorul se învecinează cu Risipiții („cei-cu-case-răsfirate”, la nord-vest, numit azi Unirea) și Moțățeii („cei-infatuați-și-puși-pe-harță”, la sud-est). Numele celor două comune din apropiere sunt porecle date de dobridoreni dijmașilor care munceau pământurile
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
a dobridorenilor era o încăpere subterană cu altar improvizat și mai multe camere. Dobridorenii nu au început să-și ridice case trainice decât pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea - și nu toți, căci la începutul secolului al XX-lea unii „venetici” mai trăiau încă în bordeie. Această mentalitate nu putea să nu atragă reacții negative. Țăranii din satele învecinate - mai ales cei de la Moțăței și Risipiți - îi ironizează adesea: „La Dobridor toți se cred boieri dar mulți n-au nici după ce
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]