846 matches
-
culturilor agricole. În raport cu aceste foloase, pagubele, mai mult locale, pe care le aduce prin consumul păsărilor și ouălor lor, sunt neînsemnate. Este o specie atractivă pentru terarii, fiind prinsă ilegal în scop comercial. Din cauza sentimentelor de teamă provocate de șerpii veninoși, la unii oameni s-a dezvoltat teama inclusiv față de acest șarpe inofensiv, chiar și în zilele noastre aceștia încercând să îl omoare pe loc îndată ce îl observă. Deteriorarea, distrugerea și fragmentarea habitatelor, extinderea suprafețelor agricole și de pășunat, turismul și
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
schimbări climatice, care au floră și solul australian în diferite epoci geologice. Caracteristică faunei australiene este numărul limitat al mamiferelor plancetare, majoritatea speciilor existente fiind aduce de către colonizatorii europeni, precum și abundență mamiferelor marsupiale. Australia are mai multe specii de șerpi veninoși decât neveninoși. Australia a făcut parte din supercontinentul sudic Gondwana, care mai includea America de Sud, Africa, subcontinentul indian și Antarctica. Gondwana a început să se fragmenteze acum 140 milioane de ani in urma; cu 50 milioane de ani in urma Australia
Fauna Australiei () [Corola-website/Science/316103_a_317432]
-
care le permite adaptarea la un stil de viață arboricol, iar numbat și furnicarii sunt ambii insectivore. Australia are peste 800 specii de păsări, printre care găsim emu și diferite specii de papagali precum nimfele. În Australia sunt cei mai veninoși șerpi (ex: taipanul, șarpele tigru, șarpele cafeniu vestic), șopârle unice adaptate la deșert (ex: diavolul țepos, agamă gulerata), țestoase marine și de uscat și crocodilieni (crocodilul de apă sărată cea mai mare reptilă).
Fauna Australiei () [Corola-website/Science/316103_a_317432]
-
tatăl său a fost pilot așa încât a trait în preajma avioanelor în copilarie supraviețuitorii au fost repartizați la diferite unități ale armatei galițiene acționarea se poate face manual sau cu ajutorul a diferiți actori în loc de păr capul le era acoperit cu șerpi veninoși care mișunau șuierând sterolii se pot recunoaște prin reacții de culoare cu acidul sulfuric concentrat anhidrdă acetică peroxizi în soluție cloroformică aceștia consideră că narcoza azotului este probabil similară cu efectele gazelor folosite la anestezie în cursul asamblării macrourile sunt
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
coralul din Marea Roșie s-ar fi format în urmă contactului sângelui Medusei cu algele marine atunci cand Perseu a așezat capul pe mal în timpul unei scurte șederi în Etiopia, unde a salvat-o pe viitoarea sa soție, prințesa Andromeda. Totodată, viperele veninoase ale Saharei și scorpionii, în "Argonautica" 4.1515, "Metamorfozele" lui Ovidiu, 4.770 și " Pharsalia" lui Lucan, 9.820, sunt considerați a fi născuți din picături din sângele Gorgonei. Acesta a dat naștere de asemenea și Amfisbenei (creatură asemănătoare cu
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
Literatură și Artă, București, 1941. În aceeași editură urmau să îi apară în 1940 (deja erau anunțate în revista bucureșteană „Prepoem”, an I, nr. 11 din mai 1940) un volum de poezii intitulat „Iarmaroc” și un volum de epigrame „Flori veninoase”, dar care, din păcate, nu aveau să mai vadă lumina tiparului, întrucât revista și editura „Drum” au fost suspendate de cenzură în același an. Cunoscutul publicist și istoric literar Stan V. Cristea, membru în Uniunea Scriitorilor din România, consemna în
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
pe Nichita Stănescu și Marin Sorescu” La plecarea din această lume, în 29 iulie 1944, scriitorului i-au rămas mai multe manuscrise, dintre care șase volume erau pregătite pentru tipar, între ele aflăndu-se și cele două volume, „Iarmaroc” și „Flori veninoase”, oprite de cenzură în 1940: Ion C Pena a creat și s-a impus într-o perioadă tulbure (1928-1944) a istoriei României și a Europei; etapă, însă, urmată de epoca regimului comunist - perioadă ce a dus la scoaterea acestuia vreme
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
plecarea sa în neființă, include poezii, epigrame, precum și proză, dovedind talentul multilateral al autorului. Acest volum cuprinde următoarele secțiuni: - Epigrame publicate în volumul „Furcile caudine”<br> - Epigrame refuzate în 1939, la publicarea volumului „Furcile caudine”<br> - Epigrame din volumul„Flori veninoase"<br> - Alte epigrame, publicate în diverse ziare și reviste - Poezii publicate în diferite ziare și reviste ale vremii<br> - Placheta „Simple nimicuri” - „Moneda fantazienilor” - povestite utopică<br> - „Exclusivismul rasei și culturii germane” Abia după „dezghețul ideologic” din deceniul al șaptelea
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
timp de câteva săptămâni. În plus, femela mai secretă o substanță contra fungilor. Acest chilopod aduce un mare folos oamenilor, deoarece se hrănește cu diverse insecte dăunătoare din case. Ea nu poate aduce stricăciuni mobilierului sau produselor alimentare. Chiar dacă sunt veninoase, membrele sunt foarte subțiri ca să penetreze pielea umană."Scutigera coleoptrata" vânează păianjeni, păduchi, termite, gândaci, furnici și alte artropode întâlnite în case. Preventiv, scutigera injectează venin în prada cu ajutorul unor membre specializate. Acestea nu fac parte din aparatul bucal, așa că
Scutigera coleoptrata () [Corola-website/Science/319723_a_321052]
-
Dumnezeu." Abdrabu a spus de asemenea că "Farag Foda este mort și va primi exact ceea ce merita în viața de Apoi. Întrebat despre sentimentele copiilor lui Foda, Abdrabu l-a acuzat pe cel care susținea inteviul de folosirea de "metode veninoase" împotriva lui și apoi a sustinut "Dă-mi voie să te întreb dacă tu nu ai fi rănit de cineva care îl batjocorește pe Profet și nevestele lui? Ce iți creează mai multă durere și suferința? Dacă spui că Farag
Farag Foda () [Corola-website/Science/331017_a_332346]
-
îi spun că el ar putea fi salvatorul, deoarece este singurul om care știe unde sunt vampirii și dacă are voință și crede cu adevărat îi va învinge. În acest moment Vittorio este hotărât să distrugă acel cuib de șerpi veninoși care omoară fără milă. În drum spre castel este însoțit de cei doi îngeri ai lui Fra Fillipo, și de mai marele îngerilor, ei fiind acolo doar pentru a-l însoți, ne-având voie să și intervină. Tânărul Vittorio ajunge
Vampirul Vittorio () [Corola-website/Science/315018_a_316347]
-
le sunt șerpi supli cu coadă relativ lungă, și spre deosebire de viperă au corpul acoperit cu solzi mari. Capul este mai îngust și mai scurt ca al viperei. Au o gură largă, comisura gurii ajungând până sub ochi. În cazul speciilor veninoase, dinții cu venin sunt situați pe maxilarul superior în fundul gurii. Năpârca se hrănește cu mamifere mici, păsări, șopârle, amfibii, pești și moluște. Unele colubride din Africa și India se hrănesc numai cu ouă de păsări. Cele mai multe specii de colubride sunt
Colubride () [Corola-website/Science/314376_a_315705]
-
cu venin sunt situați pe maxilarul superior în fundul gurii. Năpârca se hrănește cu mamifere mici, păsări, șopârle, amfibii, pești și moluște. Unele colubride din Africa și India se hrănesc numai cu ouă de păsări. Cele mai multe specii de colubride sunt foarte veninoase, venin care produce paralizii sau chiar este mortal pentru om. Printre speciile cele mai veninoase se numără „Dispholidus typus” din sudul Africii sau „Boiga dendrophila” din Asia de Sud, Indonezia. Subfamilia Boodontinae Subfamilia Calamariinae Subfamilia Colubrinae Subfamilia Dipsadinae Subfamilia Homalopsinae Subfamilia Natricinae
Colubride () [Corola-website/Science/314376_a_315705]
-
păsări, șopârle, amfibii, pești și moluște. Unele colubride din Africa și India se hrănesc numai cu ouă de păsări. Cele mai multe specii de colubride sunt foarte veninoase, venin care produce paralizii sau chiar este mortal pentru om. Printre speciile cele mai veninoase se numără „Dispholidus typus” din sudul Africii sau „Boiga dendrophila” din Asia de Sud, Indonezia. Subfamilia Boodontinae Subfamilia Calamariinae Subfamilia Colubrinae Subfamilia Dipsadinae Subfamilia Homalopsinae Subfamilia Natricinae Subfamilia Pareatinae Subfamilia Psammophiinae Subfamilia Pseudoxenodontinae Subfamilia Pseudoxyrhophiinae Subfamilia Xenodermatinae Subfamilia Xenodontinae incertae sedis
Colubride () [Corola-website/Science/314376_a_315705]
-
acoperi ademenirile sirenelor cu propriul său cânt. După despărțirea de ortacii lui Iason, cântărețul s-a îndrăgostit de nimfa Euridice, dar fericirea sa alături de aceasta a fost de scurtă durată. Există două versiuni ale morții nimfei, din cauza mușcăturii unui șarpe veninos. După Vergiliu, Euridice era râvnită de Aristaeus, care, urmărind-o o dată, o făcu să calce în goana ei pe un șarpe. Ovidiu povestește că nenorocirea ar fi avut loc pe când nimfa culegea flori cu suratele ei, naiadele. Orfeu o plânse
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
poate fi recunoscută prin eroare ca ciupercă comestibilă. Asta se poate întâmpla la clasificarea altor "Amanitaceae", ca de exemplu la "A. beckerii", "A. caesarea", "A. citrina", "A. gemmata", "A. ovoidea", "A. strobiliformis" sau "Amanita vaginata". Culegători mai puțin exersați culeg veninosul cu preferință în confuzie cu diverse specii de genul "Agaricus" (între altele "A. arvensis", "A. campestris", "A. semoticus", "A. silvaticus", "A. silvicola"). De asemenea alte specii comestibile, ca de genul "Russula" (Russula heterophylla, Russula virescens), "Tricholoma" sau "Volvariella" sunt confundate
Buretele viperei () [Corola-website/Science/335130_a_336459]
-
ihneumonii (genul "Herpestes") sunt mamifere carnivore din familia herpestidelor ("Herpestidae") răspândite în sudul Asiei, Africa și sudul Europei (Spania), cu corpul alungit, suplu, grațios, bot ascuțit, labe scurte, coadă lungă și stufoasă. Mangustele omoară cobre și alte specii de șerpi veninoși mari și sunt imune față de veninul acestora. În sudul Asiei au fost ținute pe lângă casă pentru combaterea șoarecilor și șerpilor veninoși, dovedindu-se însă și un dușman al păsărilor domestice. Mangustele au dimensiuni mici și mijlocii. Lungimea corpului (cap + trunchi
Manguste (gen) () [Corola-website/Science/334779_a_336108]
-
alungit, suplu, grațios, bot ascuțit, labe scurte, coadă lungă și stufoasă. Mangustele omoară cobre și alte specii de șerpi veninoși mari și sunt imune față de veninul acestora. În sudul Asiei au fost ținute pe lângă casă pentru combaterea șoarecilor și șerpilor veninoși, dovedindu-se însă și un dușman al păsărilor domestice. Mangustele au dimensiuni mici și mijlocii. Lungimea corpului (cap + trunchi) este de 23-64 cm; lungime cozii - 23-58 cm; înălțimea la greabăn - 19-21 cm. Au o greutate de 0,5-4 kg. Longevitatea
Manguste (gen) () [Corola-website/Science/334779_a_336108]
-
în grupuri mici de până la 4-12 indivizi. Mangustele își fac culcușurile în scorburi, prin peșteri sau în pământ. Dimineața caută locuri însorite. Mangustele sunt animale prădătoare carnivore; hrana lor constă din mamifere mici (șoareci, șobolani etc.), păsări, reptile, inclusiv șerpi veninoși, amfibieni (broaște), pești, crustacee (raci) și insecte. Unele specii consumă fructe, semințe, ierburi și alte părți ale plantelor. Mangustele omoară cobre și alte specii de șerpi veninoși mari și sunt imune față de veninul acestora. Ele evită mușcăturile șerpilor datorită reacțiilor
Manguste (gen) () [Corola-website/Science/334779_a_336108]
-
hrana lor constă din mamifere mici (șoareci, șobolani etc.), păsări, reptile, inclusiv șerpi veninoși, amfibieni (broaște), pești, crustacee (raci) și insecte. Unele specii consumă fructe, semințe, ierburi și alte părți ale plantelor. Mangustele omoară cobre și alte specii de șerpi veninoși mari și sunt imune față de veninul acestora. Ele evită mușcăturile șerpilor datorită reacțiilor și mișcărilor foarte rapide. În fața unui șarpe mangusta face inițial un fel de dans, până când acesta obosește urmărind-o și abia atunci sare și-l prinde de după
Manguste (gen) () [Corola-website/Science/334779_a_336108]
-
interzis importul sau creșterea de manguste. Mangustele se domesticesc ușor. Fiind prietenoase și plăcute la înfățișare, băștinașii care locuiau în arealul lor natural au încercat să le țină pe lângă casele lor, pentru a-i păzi de neplăcerile produse de șerpii veninoși, șobolani și șoareci. Însă mangustele nu au renunțat la obiceiul lor de a prinde și omorî păsările domestice, ceea ce i-a determinat pe stăpânii lor să le îndepărteze. Genul este reprezentat prin 10 specii:
Manguste (gen) () [Corola-website/Science/334779_a_336108]
-
crime. Adulterul, pierderea fecioriei înainte de căsătorie și profanarea mormintelor erau pedepsite cumplit: vinovații erau alungați definitiv din comunitate. În afară de „rușinea de a a ajunge în gura satului” acționa „spaima de a ajunge de râsul lumii”. Ironiile, bășcălia, batjocura și satira veninoasă adresată celor care încălcau vreo cutumă domestică erau chiar mai eficiente decât moralitatea pioasă. Astfel încât erau preferabile „bunul simț”, respectul, onestitatea și mândria de a fi considerat „om-de-cuvânt” și „om-ca-lumea”. Ele păreau a fundamenta - pentru orice moșnean care își educa
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
le (Elapidae) este o familie de șerpi care fac parte din ordinul Squamata, subordinul Serpentes (șerpi). Familia cuprinde ca. 250 de specii, care sunt la fel ca și familia Viperidae (viperelor), o famile de șerpi veninoși. Veninul lor este compus dintr-o neurotoxină cu acțiune puternică, ca în cazul taipanului, cobrelor, șerpilor mamba, sau din genurile Notechis și Pseudonaja. Șerpii din această familie, colții au un canal cu venin, diferit de vipere, cea ce permite unor
Elapide () [Corola-website/Science/318863_a_320192]
-
este un gen de păianjeni extrem de agresivi și veninoși din familia Ctenidae. Păianjenii din acest gen sunt numiți și "păianjeni călători brazilieni", "păianjeni armată" (în portugeză) sau "păianjeni banană" (a nu se confunda cu speciile relativ inofensive din genul "Nephila", de asemenea, numite păianjeni banană). <br> Păianjeni călători brazilieni
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]
-
păianjeni călători brazilieni", "păianjeni armată" (în portugeză) sau "păianjeni banană" (a nu se confunda cu speciile relativ inofensive din genul "Nephila", de asemenea, numite păianjeni banană). <br> Păianjeni călători brazilieni sunt înscriși în Guinness World Records 2007, ca cei mai veninoși păianjeni. Genul "" conține opt specii descrise științific. Acești păianjeni cresc până la o lungime de 13-15 cm, inclusiv lungimea picioarelor. Lungimea corpului propriu-zis este de 17 - 48 mm. Genul se distinge de alte genuri din familie, cum ar fi "Ctenus", prin
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]