302 matches
-
picturale. În contextul acestor notații se pune întrebarea dacă imaginea, care este și nu este un text, adică este înrudită, prin scriitură, cu scrisul de mână dar este și altceva decât el, poate sau nu să fie abordată în termenii verbalizării narative, adică analizată cu instrumentele specifice textualității. Răspunsul ar putea pleca de la ideea că fiind,și nefiind totuși un text, imaginea stabilește o anumită relație cu discursul textual, dacă abordarea ei implică: . În imagine:. Opera de artă: și acest mutism
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
poate organiza nici o supraveghere terapeutică a Christinei „deoarece aceasta se simte bine”, după cum afirmă ea însăși și părinții săi. Un an mai târziu, în aceeași perioadă, o a doua spitalizare s-a dovedit necesară: ea prezintă acum dificultăți extreme de verbalizare, suferința este exprimată prin sentimentul de devalorizare, de pierdere a oricărei dorințe, de sentimentul că nu poate fi ajutată. Dorința de a muri se află pe primul plan: Christine dorește să se autodistrugă deoarece se simte „prea prăbușită, incapabilă să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
semnificațiilor, ca și de proeminența și prevalența umană. Primele decantări Clasificarea, ca ordonare primară a cunoașterii, a fost și este încă operația cel mai adesea legată de sistem nu pentru că ar prefigura existența acestuia, ci pentru că se aseamănă cu o verbalizare a substantivului sistem: sistematizarea. Familia de cuvinte asociată sistemului păstrează aceeași dependență explicativă de sensul timpului ca flux al conștienței. Sistematizarea este o operație de dicționarizare a cunoștințelor la un moment dat, de clasare a lor după semnificații post-factum eventual
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sau nu se pot ajuta singuri pentru a-și rezolva problemele și cred că terapeutul îi poate ajuta; nevoia de a fi continuu conștient și atent la propriile nevoi ale pacientului pentru a comunica într-un anume felde exemplu, prin verbalizare, expresie facială, gesturi, ceva ce consideră a fi important atât pentru ei înșiși cât și pentru terapeut; terapeuții trebuie să fie conștienți de propriile abilități, cunoștințe, îndemânare și să transmită un sentiment de încredere și respect de sine și să
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
terapeutul va putea să dezvolte această procedură hipnotică în modalități care să reflecte intervenția chirugicală pe care o va avea pacientul, concentrându-se mai explicit pe sugestiile preoperatorii, atât cele directe cât și cele indirecte, sugestiile din timpul operației și verbalizările postoperatorii. Un sumar al utilizării hipnozei în chirurgie și anestezie poate fi găsit în lucrările lui Hammond (1990a, pp.85-108Ă, Fredericks (2001Ă și Montgomery și colab. (2002Ă. Cancerul În ultimii ani a devenit din ce în ce mai clar că diagnosticul și tratamentul cancerului
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
având tendința de co-orientare emoțională cu grupul; într-o societate colectivistă cum este Turcia educația universitară generează mândria individului care reușește să ofere satisfacție familiei sale, în timp ce într-o societate individualistă, ca Olanda, educația universitară conduce la sentimentul satisfacției personale; verbalizarea emoției joacă un rol important în societățile individualiste (Express yourself), în timp ce în societățile colectiviste emoțiile (negative sau pozitive) sunt considerate amenințări la adresa armoniei de grup, așa încât trebuie reținute, neîmpărtășite, neverbalizate, mascate (de exemplu, prin zâmbet, în cultura japoneză); în societățile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
este trăită o emoție) pare mai mare în Statele Unite, în timp ce în Japonia emoțiile par mai superficiale, de scurtă durată; americanii au tendința de a căuta și înțelege cauzele emoțiilor pe care le trăiesc, în timp ce japonezii manifestă pasivitate în fața trăirilor interioare; verbalizarea emoției este semnificativă în Statele Unite, puțin semnificativă în Japonia; furia este generată de nedreptatea socială doar în societățile în care distanța față de putere este mică, nu și în țările în care distanța față de putere este mare. În concluzie, emoțiile joacă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de frumusețe se activează identitatea care strânge la un loc elementele de natură fizică și estetice, într-un concurs de cunoștințe generale este activată identitatea ce însumează percepțiile legate de coeficientul de inteligență, cunoștințe, spontaneitate, viteză de reacție, capacități de verbalizare, gestionarea emoției etc. 7.2. Identitatea socială Identitatea socială desemnează conștiința individului de apartenență la diverse grupuri: grupuri de vârstă, grupuri rasiale, grupuri lingvistice, organizații, echipe sportive, grupuri profesionale, grupări religioase, grupuri de interese etc. Un individ face parte simultan
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pe roluri sociale Strategii de discurs bazate pe distincții minime între membrii grupului și străinii de grup Strategii de discurs bazate pe distincții evidente între membrii grupului și străinii de grup Discurs orientat spre viitor Discurs orientat spre prezent/trecut Verbalizarea emoției Reținerea sau mascarea emoției DISTANȚĂ MICĂ FAȚĂ DE PUTERE DISTANȚĂ MARE FAȚĂ DE PUTERE Contact vizual intens Contact vizual limitat Lipsa acuității în decodarea elementelor nonverbale Acuitate în decodarea elementelor nonverbale Intensitate vocală Lipsa intensității vocale Cuvântul maschează ierarhiile Cuvântul pune
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
plăcere; plictiseală; plictisește; poate; poezie; poruncă; povățuiește; povestea; președinte; prezice; proștii; proverbe; răspuns; rece; relata; repede; replică; risc; rostește; rosti; scrie; secret; sfat; spun; spus; știe; stop? Te oprești?; strigă; surprins; tăcere; taină; tata; timid; țipă; un banc; un sfat; verbalizare; veste; vorbă multă; vorovește; zar; zboară; zgomot; nu zice; zi (1); 770/183/51/132/0 zid: perete (189); cărămidă (44); obstacol (42); barieră (28); piatră (25); înalt (25); casă (19); cetate (19); chinezesc (19); tare (17); gard (15); mare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu zi . Activitatea de învățare numirea, citirea și scrierea numerelor naturale, ce urmărește realizarea obiectivelor de referință:1.1, 1.2, impune spre exersare o serie de exerciții de scriere cu litere și cifre a numerelor, efectuate cu toată clasa, verbalizarea acțiunii realizate și comentarea rezultatelor. La finele activității de învățare am planificat o activitate de muncă independentă, cu durata de 10 minute. Activitate independentă - cu sarcină omogenă 1. Scrie cu cifre numerele: a) trei sute patruzeci și șapte de mii cinci
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
pentru elevii care au obținut calificative de suficient și insuficient la unii itemi din cadrul probei de evaluare. Am propus un set de exerciții de numărare crescător si descrescător(în fiecare oră), exerciții de formare a numerelor folosind numărătoarea pozițională, cu verbalizarea și argumentarea modului de lucru, activități independente de folosire a tablei magnetice, intensificat lucrului cu materiale concrete, exerciții de utilizare a axei numerelor pentru a ușura compararea sau aproximarea, explicații suplimentare și sprijin la sarcinile la care întâmpină dificultăți, cei
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
obiectivele de referință: 1.4, 2.4, 2.5, a fost verificată pe parcursul întregului traseu didactic prin efectuarea unui număr considerabil de exerciții (din manual și culegeri), insistând pe scrierea corectă a numerelor unități sub unități, zeci sub zeci etc., verbalizarea procedeului de calcul și utilizarea în mod frecvent și conștient a terminologiei matematice. La final am evaluat activitatea de învățare menționată prin două fișe de lucru . Fișa de lucru 1 vizează evaluarea competențelor privind adunarea numerelor naturale cu trecere peste
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
unor exerciții asemănătoare. Itemul 3 a avut gradul cel mai ridicat de dificultate iar înregistrarea rezultatelor pe itemi a demonstrat faptul că acest tip de problemă trebuie reluat în contexte variate, în orice moment al lecției, punându-se accent pe verbalizarea algoritmului de rezolvare. Fișa de lucru 2 își propune să testeze nivelul de cunoștințe ale elevilor privind scăderea numerelor naturale cu trecere peste ordin și conștientizarea operării cu terminologia specifică operației de scădere. Timp de lucru acordat pentru rezolvarea sarcinilor
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
întâmpină dificultăți când scăderea numerelor presupune transferul unei unități de ordin superior, s-au luat astfel măsuri de recuperare prin explicarea algoritmului operației de scădere, efectuarea la tablă a unor exerciții de scădere cu trecere peste ordin în diferite concentre, verbalizarea procedeului de lucru și verificarea corectitudinii rezultatului prin efectuarea probei. Pentru elevii care nu au dat dovadă de siguranță în aplicarea algoritmului de calcul am considerat necesar reluarea unor exerciții de scădere cu trecere peste ordin în activitățile următore. Activitatea
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
Iași, 1992), respectiv Convorbiri euharistice. II. Dialoguri cu Alexandru Paleologu, părintele Galeriu, Nicolae Breban (Editura Institutul European, Iași, 2000), modalitatea de a scrie și de a se scrie este a dialogului cu un alter autentic, care să îi faciliteze atât verbalizarea trăirilor celor mai intime, de natură religioasă, cât și a concepțiilor sau atitudinilor specifice ființei culturale. Portretul scriitorului Dorin Popa se rotunjește însă prin intermediul celorlalte cărți, în care modalitatea de a se scrie este aceea a poemului-spovedanie, cea mai înaltă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
comunicare în cadrul grupului, deprinderi de relaționare și de lucru în grup, deprinderi de comportare civilizată. Aceste scopuri /obiective sunt atinse prin antrenarea elevilor în jocuri de rol cu tematică diversă: ,, CÂND SE ÎNTÂMPLĂ?” Observație: Acest joc se poate realiza urmărind verbalizarea de către elevi a unor aspecte privind: momentele zilei (dimineața, prânz, seara), zilele săptămânii, aspecte temporale (ieri, azi, mâine, poimâine etc). Scop: Fixarea reprezentărilor de timp - dimineață, prânz, seara - prin legare de acțiuni reprezentative, cotidiene: exersarea deprinderilor de exprimare corectă în
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]
-
și în problemele comunității. De altfel, întrucât spațiul public se confundă astăzi cu mass-media (mai ales televiziunea și rețelele de socializare) este utilizat pentru a descoperi exemple, "oameni care știu", care au aceleași probleme cu noi, care au limbajul necesar verbalizării unei probleme și (poate) chiar și o soluție; spațiul public, consideră Zygmunt Bauman, este populat cu problemele particulare ale indivizilor, care caută aici soluții particulare; din acest motiv, problemele rămân particulare și nu devin publice, iar spațiul public, contrar temerilor
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
la consolidarea și exersarea deprinderilor de așezare în perechi, comparare, numărare conștientă, de exersare a cardinalului și ordinalului, de familiarizare cu operațiile aritmetice și de formare a raționamentelor de tip ipotetico-deductiv. Jocurile logico-matematice sunt jocuri didactice matematice care introduc, în verbalizare, conectorii și operațiile logice și urmăresc formarea abilităților pentru elaborarea judecăților de valoare și de exprimare a unităților logice. Jocurile logico-matematice oferă posibilitatea familiarizării copiilor cu operații cu mulțimi. Orice noțiune abstractă noțiunea de mulțime - devine mai accesibilă, poate fi
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
evoluția lui; să stimuleze inițiativa și inventivitatea elevilor; să controleze respectarea regulilor; să observe comportamentul copiilor, relațiile dintre aceștia; să-i activeze pe toți la joc. În desfășurarea jocului este esențială activizarea conștientă de continuă căutare, de descoperire a soluțiilor, verbalizarea acțiunilor, exprimarea rezultatelor obținute. Complicarea jocului se realizează după ce se constată că întrg colectivul de elevi a executat corect elementele de detaliu. Pentru a asigura transferul deprinderii se pot introduce noi elemente de joc, sau se pot complica sarcinile jocului
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
de prenumerație Perioada prenumerației din clasa I, la fel ca și perioada preoperatorie din grădiniță este caracterizată de: utilizarea exercițiului cu material individual și a jocului didactic ca metodă sau ca formă de organizare a lecției; învățarea prin acțiune și verbalizarea acțiunilor; utilizarea materialelor didactice individuale și a unor tehnici de comunicare specifice grădiniței. „Una dintre premisele psihopedagogice esențiale în formarea numărului este apariția la vârsta de 6-7 ani a reprezentărilor despre conservarea numerică și invariația numărului (cardinalul unei mulțimi nu
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
Funcția mimezică [...] a face ca unele lucruri să se întîmple, aceasta impune ideea de localizare. Atîta timp cît "unde?" nu este prezent este imposibil să pui ceva în mișcare, să creezi aventura. Localizarea este fundamentul povestirii. G. Grivel, p. 104 Verbalizarea datelor referențiale ale enunțului (fie el fictiv sau nu) se face, la nivelul textului, prin intermediul descrierilor 7 care, într-o povestire, încadrează secvențe narative sau le alternează. (35) Se întoarseră la Yonville pe malul apei. În timpul căldurilor, apa scăzînd, lăsa
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
comunicare în cadrul grupului, deprinderi de relaționare și de lucru în grup, deprinderi de comportare civilizată. Aceste scopuri /obiective sunt atinse prin antrenarea elevilor în jocuri de rol cu tematică diversă: ,, CÂND SE ÎNTÂMPLĂ?” Observație: Acest joc se poate realiza urmărind verbalizarea de către elevi a unor aspecte privind: momentele zilei (dimineața, prânz, seara), zilele săptămânii, aspecte temporale (ieri, azi, mâine, poimâine etc). Scop: Fixarea reprezentărilor de timp - dimineață, prânz, seara - prin legare de acțiuni reprezentative, cotidiene: exersarea deprinderilor de exprimare corectă în
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
un decret prin care s-a hotărât ridicarea Domului din Milano) pesemne exclusiv din nevoia de a umple pagina, pentru că simțirea îi pare amorțită cu totul, iar eterna justificare vizând disproporția dintre intensitatea emoției și caracterul limitat al posibilităților de verbalizare ("pentru a nu risipi vorbele în zadar descriind ce nu se poate descrie"44), date fiind circumstanțele, nu izbutește să convingă pe nimeni. Așadar, voiajurile lui Lovinescu sfârșesc așa cum au început: în citat, în carte. Prin spațiul geografiei reale scriitorul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
distorsiuni majore. De bună seamă, dacă e percepută "din off", cu detașarea spectatorului neatins de microbul pasiunii oarbe, orice poveste de amor pare nițel stupidă, stârnind ilaritate prin contrasul dintre patosul unor emoții pretins inefabile, "unice", și precaritatea mijloacelor de verbalizare, invariabil aceleași. Discrepanța în cauză devine, normal, un motiv legitim de meditație îngrijorată, "comedia" iubirii datorându-se faptului că discursul îndrăgostit nu reflectă de fiecare dată cu fidelitate psihologia îndrăgostitului. Dar exact într-o astfel de oglindă, mincinoasă, obișnuiesc să
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]