5,522 matches
-
areale forestiere, prelevarea unor specii ierboase rare, perturbarea habitatelor naturale ale unor specii faunistice ș.a. Tăierea pădurilor declanșează, adesea, o serie de procese de degradare a solului, ce afectează cel mai grav peisajul, prin alunecări de teren, surpări și spălarea versanților. Mari prejudicii sunt aduse și de circulația și camparea turistică necontrolată, în afara traseelor marcate, soldate, frecvent, cu distrugerea vegetației, colectarea unor specii protejate și braconajul. Cea mai nefastă degradare a mediului rămâne, însă, omniprezența deșeurilor. Ambalajele, mai ales sub formă
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Urmează un nivel de conglomerate slab cimentate cu elemente de gresii de culoare închisă (1 m), care suportă nisipuri și argile slab nisipoase de 2,5 m grosime. • Chersonianul în facies marin - salmastru formează o fâșie de depozite care alcătuiește versanții Văii Lohanului. În culmea dintre văile Lohan și Crasna se întâlnește următorul profil: la 108 m altitudine se află un lumașel calcaros alcătuit numai din valve de mactre mici chersoniene rău păstrate; între 115 și 140 m altitudine se întâlnesc
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
se găsește un strat de 0,25 m grosime de nisipuri argiloase, galbene ruginii, cu mactre mici foarte rău conservate și cu fragmente de unionide. Meoțianul apare, fără a avea însă continuitate, de la izvoarele Lohanului până la confluența cu Crasna. Pe versanții dealurilor din porțiunea inferioară a văii Lohan poate fi urmărit orizontul cineritic de Nuțașca - Ruseni. Depozitele pe care este sculptat relieful sunt vizibile din talvegul văii Lohanului și al afluenților săi și până în culmile despărțitoare ale apelor. Sunt constituite în
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
inferioară a văii Lohan poate fi urmărit orizontul cineritic de Nuțașca - Ruseni. Depozitele pe care este sculptat relieful sunt vizibile din talvegul văii Lohanului și al afluenților săi și până în culmile despărțitoare ale apelor. Sunt constituite în partea inferioară a versanților din sedimente aparținând Sarmațianului superior, peste care urmează Meoțianul. În această regiune, orizontul cineritic de Nuțașca - Ruseni urmărește aproape constant curba de nivel de 220 m, ceea ce se explică prin faptul că Valea Lohanului are o direcție NV - SE, adică
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și al afluenților săi este umplut cu aluviuni, a căror textură, în cursul superior, este mijlocie și fin nisipoasă, iar în cel inferior devine din ce în ce mai fin nisipolutoasă și lut argiloasă, cu cât ne apropiem de gura de vărsare. La piciorul versanților, șesurile sunt înălțate cu materiale coluviale, formând glacisurile ce însoțesc coastele în lungul lor. Procesele de depunere laterală, foarte accentuate în zona torenților, formează conuri de dejecție cu dezvoltare mare pe stânga șesului Lohanului; aici, textura depunerilor este foarte variată
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
că zona studiată, din punct de vedere petrografic, este alcătuită dintr-o alternanță de roci cu durități diferite (respectiv depozite de marne, argile, nisipuri cu intercalații de lentile de gresii), implicațiile morfologice ale structurii sunt mai pregnante, mai ales pe versantul stâng al Lohanului. Astfel, pe structura monoclinală a bazinului Lohan, datorită existenței stratelor de roci mai dure (gresii) s-au format câteva platouri structurale: dealul Lohanului, situat la est de pârâul Lohan, Dealul Bobești, la nord de satul cu același
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
eroziunea regresivă a pâraielor ce se îndreaptă, de aici, fie spre sud-est, către Prut (în cazul dealului Lohan), fie spre vest, către Crasna (în cazul dealului Bobești). O categorie de forme foarte specifică structurii monoclinale, care are largă dezvoltare pe versantul stâng al Lohanului, o reprezintă cuestele, adică abrupturi orientate invers decât înclinarea generală a stratelor geologice. Dezvoltarea cuestelor în această regiune este legată de intensitatea eroziunii, condiționată de aspectele structural - litologice ale substratului și de complexitatea factorilor denudaționali. Distrugerea orizonturilor
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și scoaterea la zi a acestora a atras după ea accelerarea ritmului de nivelare a reliefului și înlocuirea formelor structurale printr-o suprafață topografică cu noi caracteristici geomorfologice. Cuesta prezintă ca element principal o frunte, care se prezintă ca un versant abrupt, provenit din secționarea stratelor de roci „în cap”, adică este orientat invers față de direcția de înclinare a stratelor. Această frunte se desfășoară pe întreg flancul stâng al Lohanului, cu excepția zonei de vărsare. La partea superioară, această frunte este protejată
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
pentru ca de la acest punct și până la confluența cu Crasna să devină net subsecvent. Valea subsecventă exprimă cel mai bine influența structurii monoclinale, caracterizată printr-o asimetrie accentuată, determinată de secționarea, mai mult sau mai puțin perpendiculară, a stratelor de roci. Versantul conform este, de obicei, lin, în comparație cu cel opus, care întrunește condițiile unei cueste. Afluenții văii subsecvente sunt orientați aproape perpendicular pe râul colector, curgând fie în aceeași direcție cu înclinarea stratelor (caz în care văile lor sunt resecvente sau reconsecvente
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
hipsometrică se poate remarca cu ușurință că izohipsa de 150 m delimitează zona care include conurile de dejecție și debușeele majorității afluenților Lohanului, atât pe dreapta cât și pe stânga văii. Curba de 250 m altitudine delimitează partea inferioară a versanților de cea superioară, iar cea de 300 conturează platourile (suprafețele) structurale, cu înclinări mai modeste. 5. PROFILE LONGITUDINALE DE VĂI. Profilul longitudinal se adaptează spontan la schimbările factorilor de control, într-un timp apropiat intervalului ciclic natural, rezultatul fiind, în
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
vale și nu profile de albie minoră, din mai multe motive: • văile sunt forme mai stabile decât albiile minore, ele nesuferind modificări majore prin intervenția antropică directă; • nivelul șesului este nivel de bază pentru o serie de procese geomorfologice de pe versanți (spălări areolare, ravenare, alunecări); • la scara hărții de lucru (1:25.000), o serie de detalii ale albiilor minore nu sunt reprezentate; • către obârșia văilor, albiile minore fie că nu s-au incizat încă suficient pentru a putea fi introduse
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
decât normala (care este de 9,5°), 1 an egală cu normala (1993), iar restul anilor (în număr de 5) sub valoarea normală. Radiația solară are valori care oscilează între 84 kcal/cm2, în funcție de gradul de înclinare și orientare a versanților. Perioadele răcoroase, de la sfârșitul primăverii și începutul verii, ca și cele cu temperaturi moderate ale aerului din timpul iernii, sunt efectul, în primul rând, al pătrunderii în Europa Centrală și de Sud - Est a maselor de aer subpolar, atlantic și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
începe efectiv din luna februarie și durează 15 - 20 de zile, păstrându-se un timp mai îndelungat numai local, la altitudini de peste 300 m, în zonele adăpostite și cu pădure. 3. DIFERENȚIERI CLIMATICE LOCALE. Ținând seama de etajarea reliefului, expoziția versanților, abundența izvoarelor din zona cuestelor, răspândirea pădurilor și a unor culturi ori a suprafețelor acoperite cu bălți, se pot constata o serie de diferențieri climatice locale. Astfel, în partea de N și NE a regiunii (platforma Poiana Mare - Lohan - Dobrina
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
mai îndelungate a razelor solare. Pe lângă marea înclinare sub care cad razele solare pe suprafața cuestelor, scăderea temperaturii aerului este accentuată și de abundența apei provenite din izvoarele pânzelor acvifere scoase la zi prin necontenita alunecare a stratelor pe pantele versanților și de evaporarea intensă a acestei ape, provocată de mărirea suprafeței terenului, ca urmare a prezenței microreliefului (cornișe, monticuli, rigole, râpi). În lunca Lohanului, regimul climatic se prezintă diferit, caracterizându-se prin precipitații puține, temperaturi reduse față de zonele înconjurătoare, vânturi
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
provocată de intensificarea iradiației nocturne adăugându-se și aceea provenită din coborârea pe vale a maselor de aer rece și dens de pe dealurile înalte din E și NE. Brumele se produc mai de timpuriu toamna și mai târziu primăvara. Pe versanții însoriți, cu expoziție SE, S, S - SV și V, insolația este puternică, temperatura aerului este ridicată; apar brizele de zi și de noapte, ceea ce favorizează dezvoltarea plantațiilor pomi viticole, culturilor cerealiere și plantelor tehnice. În zona teraselor și a „hârtoapelor
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
brizele de zi și de noapte, ceea ce favorizează dezvoltarea plantațiilor pomi viticole, culturilor cerealiere și plantelor tehnice. În zona teraselor și a „hârtoapelor” apare un microclimat de tranziție. Pe terase, climatul face trecerea de la cel de luncă la cel de versant, iar în zona „hârtoapelor” de la climatul zonei înalte împădurite la cel de versant. Un fenomen natural întâlnit în bazinul Lohan sunt inversiunile termice, care apar pe văi și pe plaiurile înalte. Aceste fenomene iau valori deosebite în perioada rece a
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cerealiere și plantelor tehnice. În zona teraselor și a „hârtoapelor” apare un microclimat de tranziție. Pe terase, climatul face trecerea de la cel de luncă la cel de versant, iar în zona „hârtoapelor” de la climatul zonei înalte împădurite la cel de versant. Un fenomen natural întâlnit în bazinul Lohan sunt inversiunile termice, care apar pe văi și pe plaiurile înalte. Aceste fenomene iau valori deosebite în perioada rece a anului (iarna) și în etapa de tranziție (primăvara și toamna), producând pe văi
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
reliefului, climatul temperat-continental și răspândirea neuniformă a pădurilor. Acestor cauze li s-a adăugat, în ultima perioadă geologică și acțiunea omului, acțiune care, în prezent, este mai evidentă, prin construcția de iazuri, extinderea culturilor irigate și agricole, replantările cuestelor și versanților puternic expuși degradărilor, extinderea culturilor pomi-viticole. În cadrul acestui capitol vom analiza, pe scurt, apele subterane și apele de suprafață, precum și influența lor în morfogeneză. 1. APELE SUBTERANE. Apele subterane reprezintă un agent modelator al scoarței, întrucât modifică unele proprietăți ale
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
rest, există câteva șipote (cișmele), ca cele de la Pâhnești, Fundătura, Oltenești, Târzii. Captările sistematice sunt reprezentate de drenuri simple sau sisteme de drenuri, prin care poate fi captată atât apa izvoarelor izolate sau a grupelor de izvoare ce există pe versanți, cât și alte surse de apă ce se preling pe pantă, intensificând procesele geomorfologice actuale. 2. APELE DE SUPRAFAȚĂ. Apele de suprafață, respectiv apele curgătoare, se manifestă ca unul din cei mai activi și mai eficienți agenți modelatori ai reliefului
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
absolută de 170 m față de 303 m cât avea la vest de Pâhnești, deci o cădere de circa 130 m pe o distanță de 13 km. Aceste fenomene dau văii Lohanului (dar numai în albia majoră și pe coasta de pe versantul stâng) un caracter de tinerețe morfologică. Restul văii superioare a Lohanului, ca și văile tuturor afluenților lui de pe dreapta, de aici ca și din cursul inferior, păstrează un caracter de vădită bătrânețe morfologică, provocată de sărăcia debitului de apă a
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
inferior al Lohanului, de la Dobrina la vale, se deosebește prin cel superior prin aceea că direcția lui este net subsecventă, fiind orientat de la NE la SV. Această schimbare de direcție a atras după sine o desfășurare tipică a cuestei de pe versantul stâng, care aici este cu 200 m deasupra albiei majore a râului, a alunecărilor de teren (mai ales acolo unde s-au produs despăduriri), a hârtoapelor, iar panta șesului este domoală (3,5 m până la 1 km). Din această cauză
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
această cauză, ca și din pricina materialului rostogolit la poalele coastei și în albia majoră, valea inferioară a Lohanului are o luncă destul de bogată în iazuri, bălți și smârcuri, prin care firul anemic al apei lui cu greu își croiește drum. Versantul drept este, însă, tot domol, ca și în bazinul superior. Văile secundare de aici sunt larg deschise, neevoluate din cauza sărăciei debitului de apă și a scurtimii lor. Doar la gură, în regiunea de contact cu albia majoră a Lohanului, au
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
sistematic construite și bine întreținute. Densitatea rețelei hidrografice este un factor foarte important, care influențează puternic extinderea spațială și intensitatea proceselor geomorfologice. Cu cât această densitate a rețelei hidrografice este mai mare, cu atât energia reliefului crește, iar procesele de versant devin mai intense. Astfel, în regiunile cu pante înclinate (15° - 20°) și puternic înclinate (> 20°) energia reliefului prezintă valorile cele mai ridicate din întregul bazin (0,52 - 0,62 și peste 0,62), fenomen care este însoțit și de o
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în regiunile cu pante înclinate (15° - 20°) și puternic înclinate (> 20°) energia reliefului prezintă valorile cele mai ridicate din întregul bazin (0,52 - 0,62 și peste 0,62), fenomen care este însoțit și de o serie de procese de versant accentuate (alunecări de teren asociate cu ravenări), cum apar pe valea Lohanului, în special pe flancul stâng, deci în zona de cuestă. De asemenea, ponderea versanților din cuprinsul bazinului depinde direct tot de densitatea rețelei hidrografice. Din păcate, nici pentru
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
peste 0,62), fenomen care este însoțit și de o serie de procese de versant accentuate (alunecări de teren asociate cu ravenări), cum apar pe valea Lohanului, în special pe flancul stâng, deci în zona de cuestă. De asemenea, ponderea versanților din cuprinsul bazinului depinde direct tot de densitatea rețelei hidrografice. Din păcate, nici pentru artera principală, Lohanul , nici pentru vreun alt afluent al său, nu există încă nici un fel de măsurători de debit și de nivel. Din informațiile culese de pe
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]