734 matches
-
mesaje de dincolo. Este cu adevărat extraordinar. E uimitoare, de asemenea, ușurința cu care autorul versifică mituri și legende vechi, cum e „Cetatea păgânilor (Balvanyos)”, folosind versul clasic în structură endecasilabică, rimând versurile 1-4 și 2-3, cu o perfecțiune a versificației, în ritm iambic, fără să greșească măcar o dată ritmul, deși poemul este de largă întindere. E cu adevărat o măiestrie a poetului. Măcar pentru acest poem și poate fi socotit un versificator demn de marii clasici. Publicarea acestui volum postum
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
vesele și mai jucăușe poezii pentru copiii antepreșcolari și preșcolari. Potrivit anunțului de pe site-ul http://www.timtim-timy.ro/, sunt invitați să participe: părinții, profesorii și toți cei care îndrăgesc universul copiilor, au talent literar și stăpânesc foarte bine artă versificației. Fiecare participant va prezenta maximum 5 creații literare, care vor fi însoțite în mod obligatoriu de datele personale (numele și prenumele, ocupația, locul de muncă, numărul de telefon,adresa e-mail,). Puteți trimite poeziile pentru concurs numai în format electronic, font
MM NEWS : ´´TIMTIM-TIMY´´- CONCURS DE POEZIE PENTRU ´´PITICI´´, SCRISA DE OAMENI MARI SI OAMENI MICI de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363235_a_364564]
-
cântă imnul de slavă se adresează îngerilor în mod direct la persoana a doua plural, iar lui Dumnezeu în mod indirect, la persoana a treia singular, El fiind slăvit. După aceste patru strofe urmează încă una, suplimentară, în care lipsește versificația prin rimă. Cele două versuri sunt fraze din cartea biblică Tehilym (Psalmii), primul din Psalmul 91, iar cel de al doilea din Psalmul 121. Fără a fi poet, am încercat o traducere versificată în limba română, inexistentă până astăzi. Nu
ŞALOM ALEIKHEM de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368418_a_369747]
-
de luptător al poetului. Ca o caracteristică a poetului Virgil Ciucă este ușurința în versificare, versul clasic de 11 silabe, (endecasilabic), cu o rimă încrucișată, mijloace artistice obișnuite: metaforă, epitet, comparație, personificare, autorul stăpânind foarte bine regulile de teorie a versificației. Poemele au în general 5-6 strofe. Eufonia este fără cusur. Drumul vieții sale, parcurs până în prezent, poate fi rezumat astfel: „Am înotat în ape de oceane/ Ce se lovesc de țărmuri fără nume/ Cetăți la malurile riverane/ Le deslușesc din
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
mult pe intuiția lectorului, dar încurajând și fantezia acestuia. FONOLOGIA. MORFOLOGIA Simpla deplasare a punctului de intensitate a unui cuvânt (acțiune de reașezare în ordinul ponderabilității) întărește centrul de greutate al semnificației acestuia. Ritmul - element de prin rang în veritabila versificație - este dependent, se știe, de alternanța silabelor accentuate și neaccentuate. Pentru susținerea tempoului, Teofil Răchițeanu modifică frecvent locul tradițional al accentului, lucru care reformează și intonația. Se face mai bine observat, în acest fel, un cuvânt (nu în detrimentul contextului, ci
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
ajutat în propria sa muncă de creație. Descrierile și mijloacele realiste se întâlnesc la tot pasul și sunt folosite din plin chiar și la prezentarea elementelor supranaturale: dracii din iad, sfinții creștini, pădurea nălucită, vrăjile săvârșite etc. În ceeace privește versificația, dincolo de unele stângăcii pe care le prezintă ritmul și în afară de unele forme lexicale forțate din necesități de rimă sau măsură, Țiganiada reprezintă în literatura noastră o etapă însemnată în dezvoltarea mijloacelor artistice, specifice poemului epic. Versurile Țiganiadei, folosind experiența cântăreșului
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
ieșită din comun, de care beneficiază doar cei hărăziți, ca norocoși ai destinului. Poemele din „Dorul de sat”au înrudiri semănătoriste, dar elogiul satului este prezent și la un poet modern cum este Lucian Blaga. Și în cazul poetului nostru, versificația nu mai urmează tradiția, ci apelează la stilul modern, avangardist, cu limbaj destructurat, nongramatical voit, cu comparatii, personificări și metafore moderne, cu sincopări și eludări verbale. („apa curgea ca un vis de iarbă, / curgea pe noaptea somnului / răcoarea albastră /” Atmosfera
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
-o în câmpul culturii, al limbii și al expresiei poetice. Poezia lui nu este străină de poezia lui Eminescu. Deși s-a ferit să nu cadă în aceeași greșeală ca și contemporanii săi, eminescizând, Arghezi a furat de la Eminescu meșteșugul versificației, temele și ideile, „cuvântul ce exprimă adevărul”, trecându-le prin personalitatea sa și dându-le noi străluciri. Și poeții transilvăneni, avându-l ca model, l-au simțit atât de aproape pe Eminescu. Șt. O. Iosif, sub înrâurirea lui Vlahuță, care
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
teatrală, fronda, ironia etc. Prin simbolism poezia noastră se „modernizează”, devine contemporană cu peisajul liric occidental, noțiunile de nou și vechi devenind relative. Astfel Macedonski, Anghel, Minulescu, Bacovia sunt poeți crescuți la flacăra lui Eminescu. În ei găsim teme, ambianțe, versificații, de tip eminescian, trecute însă prin personalitatea lor. Închei mica mea expunere cu un citat din Nicolae Dabija: „ Secolul al XX-lea al poeziei noastre a început odată cu apariția primului volum de poeme eminesciene- 1884, iată de unde trebuie să începem
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
sau limpezi, iubiri sub cetină de brad verde, personaje mitice din legendele olimpiene sau din basmele Orientului, adevărate povești întrețesute cu migală, deosebită atenție la detaliu și perseverență. Unele dintre poeziile sale, pasteluri autentice, amintesc de Coșbuc sau Goga, cu versificații rimate și ritmate, debordând de o muzicalitate interioară. Cel mai probabil, inima poetului este cea care cântă în ritmurile proprii ale poeziei. Pledoariile și retoricele de tip arghezian - cu evidente nuanțe nerudoniene, fabulele și povestirile în versuri - amintind de Grigore
82 DE ANI DE LA NAȘTEREA SA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365906_a_367235]
-
șuiera. Soarele la răsărit măi. Ciobanul nu-1 auzea măi. De cântat și el s-o cântat măi Foile jalnic veneau măi Oile când au zbierat În mine jalnic urlau. Câinele când o lătrat măi. Ciobanul nu-1 auzea măi. Genul: doină. Versificația: - metrica: asocierea versurilor câte trei, vers octosilabic, forma catalectică, cu silaba de completare „măi”. Ambitus: nonă mare. Intervalica: secunde, terțe, cvarte, cvintă. Caracterul melodiei: după gradul de ornamentare: melismatic. Mai pe larg vezi teza de doctorat la autor. Referință Bibliografică
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
Târziul din noi“. Fie că sunt versuri care respectă regulile fixe ale sonetului sau rondelului, fie că sunt scrise în versuri albe, toate poeziile grupate în acest volum trădează un talent incontestabil, o stăpânire a limbii române, o ușurință a versificației și, nu în ultimul rând, o îndemânare rar întâlnită pentru caligrafierea unor inedite și frumoase metafore: „Mai lasă-mă să îți dezmierd cuvântul,/ S-a cuibărit în noi eterna toamnă,/ Privirea ta și astăzi mă condamnă/ Să-ngenunchez a săruta
ÎN POEZIILE SALE, ALEXANDRA MIHALACHE DEZMIARDĂ CUVÂNTUL de IOAN VASIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365966_a_367295]
-
și ne dau impresia că le scrie cu cea mai mare ușurință lăsând să se rostogolească metaforele menite să creeze o punte între ea și cititor Versuri devin memorabile datorită simplității exprimării și a muzicalității născută din bună stăpânire a versificației. „Din cânt de frunze plăsmuiesc iubire,/ Din nuferi - gingășie, puritate,/ Nimic din mine nu e amăgire,/ Mi-e dor de-o oază de sinceritate" (Caut în mine liniștea râvnita) Pe măsură ce exercițiul scrisului se impune, poeta devine tot mai profundă, metaforele
FĂRÂME DE AZIMĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364791_a_366120]
-
și personificarea sunt cel mai des folosite figuri de stil: „Frunzele în triluri zboară/ Vântul tânguie-n pustiu” (Rondel arămiu). Poeta a dedicat rondeluri: speranței, libertății, credinței, iernii, toamnei, iubirii, poetului prin excelență, stelelor, sufletului, veșniciei. O oarecare lejeritate în versificație, eleganța rostirii, o noblețe a sentimentelor, sensibilitatea acută, nevoia de rigoare, raportarea livrescă la clasici, sunt tot atâtea trăsături ale poeziei Alexandrei Mihalache. În mod surprinzător, Capitolul IV „Târziul din noi” - cuprinde versuri albe, deși așezate după criterii clasice sub
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
2013 și faptul rarisim de a debuta la vârsta de 70 de ani! Sigur, versuri va fi scris autorul în intimidate de când se știe, poate chiar de la 7 ani, lucru care s-a mai întâmplat și la alți debutanți întârziați. Versificația dezinvolta îl fură deseori pe autor care acumulează neologisme încă neasimilate de experiență vorbitorilor și scriitorilor de limbă românească (de exemplu autorul rimează “vieții” cu “ambiguității” ceea ce nu este greșit, dar nu se face recomandabil!). Știind că autorul scrie versuri
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
Anton Pann”. Despre cărțile lui am scris câteva cronici pe care le-am publicat în revistele „Povestea Vorbei” și „Argeș”. Cu George Țărnea am participat la mai multe spectacole de poezie și i-am admirat excelenta-i memorie. Avea ușurința versificației... așa cum o aveau creatorii populari. El venind din comună Șirineasa, județul Vâlcea a moștenit acel „filon” al talentului de la mama sa (care era soră cu mama lui Mugur Isărescu). Erau pe-atunci și mulți impostori, strecurați printre noi de securitate
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
compune din câțiva psalmi ai lui David, lăsați la o parte de colecționarii precedenți, precum și din alți psalmi, în majoritate din epoca celui de al doilea templu, adică de după exil. Ca gen literar, psalmii aparțin poeziei lirice, iar tehnica de versificație folosită de autori este aceea a strofei și antistrofei, adică a paralelismului care opune nu atât un vers altui vers, cât mai ales un tablou altui tablou, în același poem. Astfel, psalmul 1, spre exemplu, înfățișează succesiv soarta dreptului și
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
el știe: „De-ți este dor, trezește-mă la noapte / Și intră-n pat, ușor, ca fulg de nea! / Fă-mă să gust din cele mere coapte / Pe care le-am mușcat, iubita mea!” (“De-ți este dor”), parcurgând în versificația specifică rondelului amintiri, anotimpurile toate, înflorind odată cu ghioceii, narcisele, zorelele și mai apoi, odihnindu-și gândurile pline de Ea în “bobul de mir” din privirea-i scăldată de “roua dimineții”. Și cu o undă care poartă amprenta acceptării stării de
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
sau limpezi, iubiri sub cetină de brad verde, personaje mitice din legendele olimpiene sau din basmele Orientului, adevărate povești întrețesute cu migală, deosebită atenție la detaliu și perseverență. Unele dintre poeziile sale, pasteluri autentice, amintesc de Coșbuc sau Goga, cu versificații rimate și ritmate, debordând de o muzicalitate interioară. Cel mai probabil, inima poetului este cea care cântă în ritmurile proprii ale poeziei. Pledoariile și retoricele de tip arghezian - cu evidente nuanțe nerudoniene, fabulele și povestirile în versuri - amintind de Grigore
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 16 AUGUST 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1324 din 16 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352172_a_353501]
-
A conceput ca crucea de la căpătâiul mortului să fie pictată și sculptată cu fel de fel de epitafuri vesele specifice vieții celui care este înmormântat cuprinzând un tonic în fața morții știind că cimitirul nu e loc de veselie. Reprezintă această versificație profunzime și nu necuvință în fața morții? Medalioane specifice, versuri slabe dar cu mesaje către eternitate. Verdicte, poet al satului - vorbește în scris la persoana întâia! Pe fiecare din cruci evocă într-un epitaf un episod din viața mortului, specific fiecăruia
VEŞNICIA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352177_a_353506]
-
Anton Pann”. Despre cărțile lui am scris câteva cronici pe care le-am publicat în revistele „Povestea Vorbei” și „Argeș”. Cu George Țărnea am participat la mai multe spectacole de poezie și i-am admirat excelenta-i memorie. Avea ușurința versificației... așa cum o aveau creatorii populari. El venind din comună Șirineasa, județul Vâlcea a moștenit acel „filon” al talentului de la mama sa (care era soră cu mama lui Mugur Isărescu). În perioada 1970-1971 am lucrat la ziarul de șantier „Lumina de pe
TAINA SCRISULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355022_a_356351]
-
Anton Pann”. Despre cărțile lui am scris câteva cronici pe care le-am publicat în revistele „Povestea Vorbei” și „Argeș”. Cu George Țărnea am participat la mai multe spectacole de poezie și i-am admirat excelenta-i memorie. Avea ușurința versificației... așa cum o aveau creatorii populari. El venind din comună Șirineasa, județul Vâlcea a moștenit acel „filon” al talentului de la mama sa (care era soră cu mama lui Mugur Isărescu). În perioada 1970-1971 am lucrat la ziarul de șantier „Lumina de pe
TAINA SCRISULUI (21) – SCOTOCIND PRIN LADA CU AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355033_a_356362]
-
Anton Pann”. Despre cărțile lui am scris câteva cronici pe care le-am publicat în revistele „Povestea Vorbei” și „Argeș”. Cu George Țărnea am participat la mai multe spectacole de poezie și i-am admirat excelenta-i memorie. Avea ușurința versificației... așa cum o aveau creatorii populari. El venind din comună Șirineasa, județul Vâlcea a moștenit acel „filon” al talentului de la mama sa (care era soră cu mama lui Mugur Isărescu). În perioada 1970-1971 am lucrat la ziarul de șantier „Lumina de pe
SCOTOCIND PRIN LADA DE AMINTIRI CU AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346042_a_347371]
-
cele mai frumoase creații literare în limba ebraică biblică. Rima ei nu este bazată pe regulile contemporane, ci pe ritm și aliterație. Ea a fost tradusă în limba română în cadrul întregii traduceri a Bibliei, în mod indirect, în proză, fără versificație. Ne-am gândit să oferim o traducere versificată din limba ebraică (originală) în limba română cititorilor, traducere pe care am făcut-o după puterile noastre, cu speranța că va umple un gol existent. Necesitățile versificării ne-au silit să nu
AMINTIREA TRECERII MĂRII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368878_a_370207]
-
mereu atent la detaliu. Versul frumos șlefuit, descins din tinerețile sale, poartă o amprentă de maturitate și autenticitate specială. Imaginarul, existența unei alte lumi paralele cu cea prezentă, din care coboară dorurile și tot de acolo se culeg și mângâierile, versificația orientată spre prozodia clasică, universul complex, retorico-melancolic uneori, sunt câteva dintre atributele speciale ale liricii care-i poartă semnătura. Și nu facem vorbire aici despre genetică (moștenirea părinți-copii), ci doar despre dorința pură de a scrie, de a-și însuși
FEBRUARIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370752_a_372081]