381 matches
-
album, dat deja în lucru; lăsăm în voia bunului Dumnezeu să-i vină rândul). Revenind la cele spuse mai înainte, cântecele au plăcut foarte mult și am avut un fenomenal succes. Exemplific, evident fără aportul convingător al melodiei, un mesaj, versificat (eu acord o deosebită importanță poeziei cântecului) din piesa „Zi-i Părinte ce să fac?”: „Mai acu două, trei zili/ O venit altu’ la mini,/ Mi-o zîs cî ari averi/ Și cî i-ar faci plăceri/ Să mă ia
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
sărbători; în prezent este cântat în special de Șabat. Cântecul a fost tradus în limba română în cadrul traducerilor cărților de rugăciune, printre care cea a lui A. S. Gold, dar în proză: traducerea lui include expresii frumoase, lierare, dar nu este versificată. Am încercat o traducere versificată, fără a fi poet. Din păcate, nu am putut respecta metrica versului. Trebuie să adaug un lucru. Unii cercetători ai istoriei evului mediu au afirmat că versul (respectiv distihul) numărul 22 („Țach we-adom, lilevușo adom
ŞIR HA-KAVOD – CÂNTEC DE SLAVĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372560_a_373889]
-
în special de Șabat. Cântecul a fost tradus în limba română în cadrul traducerilor cărților de rugăciune, printre care cea a lui A. S. Gold, dar în proză: traducerea lui include expresii frumoase, lierare, dar nu este versificată. Am încercat o traducere versificată, fără a fi poet. Din păcate, nu am putut respecta metrica versului. Trebuie să adaug un lucru. Unii cercetători ai istoriei evului mediu au afirmat că versul (respectiv distihul) numărul 22 („Țach we-adom, lilevușo adom / Purah be-darekho be-vo’u me-Edom
ŞIR HA-KAVOD – CÂNTEC DE SLAVĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372560_a_373889]
-
am preferat să traduc textul într-o formă tradițională, interpretarea lui fiind diferită. Verbul „purah” poate fi tradus și „pogromizează”, dar și „rodește” ; A. S. Gold folosește expresia „tescuitor în cramă”. ȘIR HA-KAVOD (= CÂNTECUL DE SLAVĂ) De: Rabi Yehudah HaChasid (Traducere versificată: Lucian-Zeev Herșcovici) Doamne, îngăduie-mi să cânt imnuri de slavă și cântece să compun, ca să crească, Iar sufletul meu, ce către Tine se înalță, într-o cunună să le împletească. Sufletul meu dorește ca-n umbra puterii Tale să fie
ŞIR HA-KAVOD – CÂNTEC DE SLAVĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372560_a_373889]
-
Nidrei a fost tradusă în limba română, în proză, în traducerea cărții de rugăciune pentru Roș Hașana și Yom Kipur („Machzor”) de rabinul Meir Thenen, precum și în versuri, de Avraham Klein. Fără să fiu poet, am încercat încă o traducere versificată, pe care o adaug. https://www.youtube.com/watch?v=qKBkn4JHZfU KOL NIDREI / TOATE PROMISIUNILE MELE SOLEMNE Traducere versificată: Lucian-Zeev Herșcovici Cu acordul Domnului Atotsfânt Și a oamenilor de pe pământ, În adunarea cerească, Și în adunarea pământească, Noi permitem, aprobăm
KOL NIDREI – TOATE PROMISIUNILE MELE SOLEMNE de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372561_a_373890]
-
Kipur („Machzor”) de rabinul Meir Thenen, precum și în versuri, de Avraham Klein. Fără să fiu poet, am încercat încă o traducere versificată, pe care o adaug. https://www.youtube.com/watch?v=qKBkn4JHZfU KOL NIDREI / TOATE PROMISIUNILE MELE SOLEMNE Traducere versificată: Lucian-Zeev Herșcovici Cu acordul Domnului Atotsfânt Și a oamenilor de pe pământ, În adunarea cerească, Și în adunarea pământească, Noi permitem, aprobăm, Ca împreună cu cei greșiți să ne rugăm. Toate făgăduințele mele solemne, toate, Să fie șterse, dezlegate; Toate ale mele
KOL NIDREI – TOATE PROMISIUNILE MELE SOLEMNE de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372561_a_373890]
-
volumul acesta, Iubirile unui pescar și nu despre autorul ei. O carte care - să zicem! - va stârni interesul cititorilor, dar și al criticii literare, căci, în aceste vremuri înfiorate, când mulți dintre creatorii de literatură își drenează osârdiile spre forma versificată, Virgil Stan, un dobrogean prieten cu apele și peștii, cu țărmurile și valurile, dar și cu femeile frumoase, aruncă undița spre noi, încercând să ne prindă cu această carte de proză, scrisă din suflet și pentru suflet, despre oamenii și
OPINIA UNUI MEMBRU AL UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMANIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371177_a_372506]
-
speranței: “chiar și pe cioate aș putea alerga / pentru câteva grăunțe de lumină”. Drumul spre pisc presupune însă multă trudă, popasuri, întoarceri și obstacole, dar, o dată ajuns în vârf, uiți toate neplăcerile și primejdiile răsărite în cale. Istoria Facerii lumii versificată, alcătuită din mici fragmente din care se desprind pilde și povățuiri pentru buna credință și împânzite de-a lungul întregului volum, reflectă spiritualitatea autoarei și adâncimea gândirii ei filozofice, teologice și estetice. Interpretările ei sunt mici perle atârnate de grumajii
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
corespondent al Academiei Americană Română de Arte și Știință, Președintele Ligii Scriitorilor din România ALEGORIA CA MODALITATE DE REALIZARE A UNEI AUTOBIOGRAFII POETICE Romanul Planeta insulară a lui Mircea Pavel Morariu este o scriere încântătoare, care - sub forma unui joc versificat, asemenea jocurilor copiilor - vorbește cu umor și realism, cu sarcasm și, uneori, pe ton ghiduș, de rea¬litatea crudă a unui destin împlinit. Este o amplă confesiune de suflet a specialistului transplantat în altă țară, gre¬fat pe o societate
PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
-
pur îl mai dorește. / Acel alb ca de poveste...” Elegiile se nasc din nostalgie, din dor, din tristețea iubirii pierdute, dintr-un jind fără sațiu, care uneori nu are nume și nu știi de unde vine. În ton de romanță târzie, versificate onorabil, poemele din această carte sună poate, puțin patetic, puțin trist și invită la meditație și la contemplarea creației divine. Aproape toate gândurile sunt îndreptate către ființa cea mai iubită, mama, plecată de curând, de dorul căreia, autoarea a început
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
său urmând să plutească pe mare cântând în continuare, îmblânzind valurile, așa cum se întâmplase în timpul expediției argonauților care îl luaseră cu ei pe Orfeu, spre a îmblânzi apele și stâncile din drumul lor. Tragica poveste preluată și de Elena Armenescu, versificată onest și sensibil, induce credința, între altele, că cel ce cutează cu ardoare spre piscul greu, nevăzut și enigmatic al poeziei, poate fi luat nesperat și miraculos sub ocrotirea lui Orfeu: „Fără ducerea mea voită, acolo-n înălțimea clară/ Unde
ACTUALITATEA UNUI MIT de VICTORIA MILESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376639_a_377968]
-
aplicarea metodei exercițiului, se realizează distincția între: exerciții dirijate de către educator/educatoare: exerciții de pronunțare corectă a unor sunete/grupuri de sunete, exerciții de asociere a unor cuvinte cu imagini arătate de cadrul didactic, exerciții de memorare a unor structuri versificate, a unor frământări de limbă etc.; exerciții semidirijate cadrul didactic intervenind parțial în desfășurarea activității: exerciții de reprezentare grafică a unor propoziții alcătuite din două/trei cuvinte, după model, exerciții de adaptare la particularitățile interlocutorului după sugerarea anumitor posibilități de către
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
specii/componente: pastelul, cântecul de leagăn; folclorul copiilor etc., coroborate problematicii strategiei didactice alese și, implicit, aspectelor pe care le îmbracă evaluarea în cadrul demersului instructiv-educativ. Accesibile și atractive pentru copiii preșcolari în primul rând prin prisma muzicalității conferite de structura versificată, textele lirice implică nu doar valorificarea lor în activități de memorizare, ci actualizarea valențelor lor și în alte situații de comunicare didactică (vezi secvențele de captare a atenției, jocurile copiilor, concursurile 323, crearea de poezii pe teme date dictate, ca
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
și dotat cu simțul umorului și al ironiei era capabil să atingă rezultatul dorit de Verdi. Boito a reușit să extragă din piesele Merry Wives of Windsor și Henry IV glumele specifice epocii și să le transforme în excelente glume versificate.Verdi a acceptat - lucru rar - libretul lui Boito fără rezerve sau modificări. Boito a câștigat provocarea de a simplifica structura piesei. El a prezentat un scenariu mai sărac care să nu conțină decât personajele absolut necesare dar care să evite
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de informație; valoarea ei va crește pe măsura trecerii anilor, odată cu accentuarea dispariției cântecelor bătrânești din tradiția folclorică nemijlocită. În același interval, A. a elaborat și o metodologie a culegerii și transcrierii, adecvată relevării specificului genului și stilului cântecelor epice versificate. În cea de a doua etapă a activității sale (1965-1985), aceea a maturității științifice și a sintezei, A. procedează la transcrierea susținută, metodică a celor mai valoroase texte poetice. O parte dintre acestea au alcătuit florilegiul Cântece bătrânești (1974), care
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
lui A. au, de asemenea, un mesaj etic, iar moralitatea e tema lor centrală. Nu lipsește umorul acid și, uneori, ludic, dar nu fără tâlc (manifestat prin introducerea în partitura unor personaje a unor jocuri de cuvinte ori verbigerații hazliu versificate, cu înțeles ambiguu, dar, la o decriptare mai atentă, revelator, ca la bufonii lui Shakespeare). Ceea ce este însă în primul rând caracteristic pentru modul de a proceda al scriitorului este postura de observator. O serie de romane (Lupii la stână
ANGHEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
se făcea conform unui ritual care mima o luptă: familia miresei Închidea porțile și se Înarma cu ciomege, flăcăii mirelui băteau zgomotos În poartă și pocneau din bice. De peste gard erau Întrebați ce vor și, după un schimb de replici versificate care sugerau agresivitatea cuceritorilor, porțile erau deschise și alaiul intra somptuos În curte. Colăcerul (vornicul) rostea orația tradițională, povestind căutările „tânărului Împărat”, care, plecat la vânătoare, a găsit o urmă. Neștiind ce fel de urmă este, a Întrebat flăcăii din jurul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mi-a spus că ar dori să o aibă tradusă în românește. Fiind treaza, ca de obicei pe la ora două, i-am făcut traducerea noaptea și dimineața a luat-o cu sine la plimbare. La amiază, mi-a adus-o versificata în toată splendoarea ei.979 La traduction a constitué pour Blaga l'expérience qui a adouci șes dernières années de vie, expérience qui témoigne de son amour pour la poésie du monde et de son ambition d'enrichir la culture
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
pastișă, atitudini lirice pașoptiste (Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu) sau eminesciene. Legendele lui Bolintineanu sunt și modelul poemelor dramatice închinate lui Mihai Viteazul (Bătălia de la Călugăreni, 1892, și Moartea lui Mihai Vodă Viteazul, 1908). Poemele, convenționale, notabile totuși pentru fluiditatea monoloagelor versificate, cu unele scene nu lipsite de dramatism, eșuează în cele din urmă în stridente exaltări patriotice. Ușurința de a versifica este vizibilă și în traducerea, în cadențe cam săltărețe, a tragediei Cidul de Corneille, în 1883. Pentru „junimea studioasă”, D.
DRAGHICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286849_a_288178]
-
în poemele clasice, de o invocație. Prezentând Eteria într-o lumină total defavorabilă, opera lui B. cuprinde elemente de burlesc și satiră. Portretele personajelor sunt sumare și caricaturale. Tonul de relatare familiară face ca Tragodia... să aparțină mai mult cronicilor versificate, a căror fază de sfârșit o reprezintă. B. a fost un traducător înzestrat și totodată pasionat. A dat versiuni din Metastasio, Homer, Florian, Gessner, Voltaire, Abatele Prévost. SCRIERI: Eterie sau Jalnicile scene prilejite în Moldavia din răzvrătirile grecilor, îngr. Alecu
BELDIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285684_a_287013]
-
ardă în foc, mirați de osteneala de a-i preveni de pericol), vorbire aparent absurdă etc. Sinteză, ca artă literară, de ludică paradă de „proverburi” și vitalitate comică a povestirilor-ilustrări, de un aer naiv pe care li-l subliniază forma versificată, Povestea vorbii reprezintă momentul unui b. literar definit ca întâlnire a spiritului popular autohton cu cel balcanic și oriental în plăcerea povestirii, dispoziție digresivă, pitoresc și umor, bogăție paremiologică, ironie, realism, morală echilibrată, măsură omenească, a bunului-simț. Complementar rolului jucat
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
aria tematică individualizatoare. După război, la începuturile proletcultismului însă, poetul „a rătăcit pe tărâmuri străine artei sale” (N. Steinhardt). Cărțile din intervalul 1949-1956 (Minerii din satul lui Crișan, 1949, Tulnice în munți, 1950, Cerbul roșu, 1956) intră în categoria reportajului versificat, abundând în locuri comune, alegorii tocite, simbolistică în general simplistă, fără valoare poetică. Pe bună dreptate, antologia de autor, Cupa de aur (1970), le exclude. Selecția are în vedere volumele Cabane albe, Brume, Turnuri, Arcul aurorii (1962), Ceas de umbră
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
fenomenului și să raporteze cântecul moldovenesc la întregul repertoriu românesc. Chiar în acest spațiu cercetătoarea distinge particularități ale unor zone ca Suceava, Vrancea, Galați, Bacău, Neamț, Vaslui. Demersul este minuțios, astfel că tipurile și subtipurile știute din catalogul epicii populare versificate apar aici în funcție de modul reprezentării lor în Moldova. Un util examen, cu numeroase observații personale, conține capitolul închinat morfologiei baladei, iar capitolul de etnomuzicologie semnat de Viorel Bârleanu și Florin Bucescu dă o notă de modernitate cercetării. Aceleași calități are
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
sub un pseudonim. Între 1901 și 1902 colaborează la revista „Frățilia”. Este apoi membru în comitetul de redacție și, pentru un an, în 1904, director al publicației profesorilor din Bitolia, „Lumina”, unde îi apar multe încercări literare, schițe sau anecdote versificate. Mai scrie la „Sămănătorul” sub pseudonimul N. Macedoneanul, ales de N. Iorga (din 1902), la „Șezătoarea” din Fălticeni și la săptămânalul „Românul de la Pind”, pe care îl tipărea la București (1903-1904). „Deșteptarea” (Salonic, 1908) este ultimul periodic editat de B.
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
un întreg repertoriu de subiecte politice, culturale sau literare. Gazetăria sa este una de atitudine partizană, de dezbatere pasionată, cu enunțuri limpezi, cât mai aproape de nivelul de înțelegere al unor cititori puțin pretențioși. Primele scrieri literare ale lui B., anecdote versificate, schițe, sunt compuse în aromână. În 1901, își strânge sub titlul Părăvulii (cuvânt care în dialect înseamnă „anecdote”) versurile compuse până atunci. Succesul l-a îndreptățit să-și reediteze în două rânduri (1904, 1923) broșura, amplificând-o. Fiecare text pleacă
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]