209 matches
-
și lumea formelor pure, lume din care, zice-se că am veni spre întrupare și din care am învăța, prin reamin tire (anamnesis, în greacă veche). 2. în ce măsură noțiunile de „Ființă”, „Lucru” chiar și cea de „Infinit” îi sunt clare „versificatorului” în rândurile: „Am tot încercat să perfecționez frunză/ Să storc marea din bobul de nisip/Să fac din ființă mea o zburătoare cu chip (...)/Degeaba vrei să perfecționezi lucrurile și chiar pe tine/...” (poemul „La infinit”). Despre „Ființă”, oricum ai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și încă mai este „alesul“ și „realesu-i președinte“: De douăzeci de ani înaintăm ca racul - / din comunism, prin jungla abundeței, / conduși până-n prăpastia demenței - / că ne-am ales un Scorpion-stegar ca Dracul...!»), (3) provincialismul infatuat („Lui George Gîrda, 1879 - 1948, versificator în dialectul bănățean, căruia i se atribuie paternitatea zicalei: „Tăt Bănatu-i fruncea!“: Zis-a George Gârda: „Tăt Bănatu-i fruncea...!“ - / și fu adevărul valabil atuncea... / Privind prin istorii, cercetând profund, / „fruncea“ de peatuncea devenit-a fund... [Geminae frontis...]) etc. Ar mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
la urma urmei decât o umilire a marelui om, forțat să se supună unui canon venit de sus. Nimic nu simbolzia mai trist situația de dependență decât postura în care era manevrat când i se ordona să omagieze câte un versificator minor (A. Toma, de exemplu), ridicat pe același piedestal cu Eminescu. Romanul Bietul Ioanide fusese retras din circulație imediat după lansarea în librării ( 1953), autorul fusese învinuit de grave devieri în reprezentarea istoriei, riscându-și condamnarea judiciară pentru un act
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
și lumea formelor pure, lume din care, zice-se că am veni spre întrupare și din care am învăța, prin reamin tire (anamnesis, în greacă veche). 2. în ce măsură noțiunile de „Ființă”, „Lucru” chiar și cea de „Infinit” îi sunt clare „versificatorului” în rândurile: „Am tot încercat să perfecționez frunză/ Să storc marea din bobul de nisip/Să fac din ființă mea o zburătoare cu chip (...)/Degeaba vrei să perfecționezi lucrurile și chiar pe tine/...” (poemul „La infinit”). Despre „Ființă”, oricum ai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Mihail Cosma - Cântec din anul 44, Aurel Lambrino - Crește numărul voluntarilor etc.), fie presimțirea unui veac nou (A. Toma - Spre viață, Magda Isanos - Veac mare, veac larg, G. Spina - Mâine, Maria Rovan - Lumina etc.). Dacă Ștefan Tita, unul dintre primii versificatori ce elogiază noua eră, colaborator, în perioada interbelică, la o serie de publicații de stânga precum Aurora, Adevărul, Cuvântul liber, Facla, Libertatea, Semnalul, Lumea nouă, utilizează imagistica expresionistă pentru a descrie lumea așteptată - "Orașe de mâine, orașe grădini / Veți crește
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]
-
suflet hrănit cu amărâre,/ Nu zbuciumat ca mine de al furorei spasm,/ Nu un poet de frunte cu turbă și sarcasm.../ El, om de lume, vesel, încununat cu roze/ Asistă chiar în viață l-a sale apoteoze (I 9). Acest versificator/ Schimbat prin turba urei în câne lătrător (I 9), cum îl califică alt personaj, se alătură gelosului Scaur care vede că Neera îl neglijează din pricina lui Horațiu, ea fiind mult mai sensibilă la talentul poetic decât la cadourile scumpe ale
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Ovidiu care reamintesc Fântâna Blanduziei : darurile lui Ibis pentru Corina, incapabile să-i aducă favorurile femeii iubite (I 1), seamănă cu cele oferite, tot zadarnic, de Postum lui Getta (III 2) ; bârfitorul Clevetius este botezat de Ovidiu cu numele mediocrului versificator invidios pe faima lui Horațiu drept un Zoil de strade, un rău invidios (II 5) ; hârjoneala dintre Cotta și Actea la ospățul din ultima noapte a lui Ovidiu la Roma este socotită o parodie/ A scenii lui Horațiu cu gingașa
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
puterea civilă și militară. În calitate de Mare Pontif, o posedă și pe cea religioasă. Și totuși, alegerea lui Paullus n-a fost o greșeală. Este un om integru, spre deosebire de fiu-său, Persius, amicul lui Claudius. Schițează un zâmbet fugitiv. Și un versificator diletant, care și-a tot încercat pana pe lângă Pollio, dar fără prea mult succes. Ce nu s-o duce moșul acasă? Uite cum îi tremură până și rămurica de măslin din vârful bonetei! În acest moment, parcă auzindu-i gândul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Aur incert. — Putea să devină avocat, țipă principele isterizat, sau senator... Gesticulează violent: — Chiar și guvernator de provincie... Se oprește scurt și scuipă disprețuitor la picioarele flaminului. Un gest care nu-l caracterizează. — A preferat în schimb să fie un versificator mărunt. Se strâmbă: — Un poetaș la modă. Împunge un deget acuzator în pieptul lui Publius Maximus: — Și pentru asta a plătit. Marcia Medullina s-a abținut până acum. Izbucnește acră: — Nu pentru asta a plătit. Știi prea bine, nu te
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
stabilizarea monetară, îndeplinirea cifrelor de plan și se lichidau, în efigie, periculoșii dușmani de clasă, Nichita Stănescu modulează - cu concesiile de rigoare - un joc secund, mai pur: o lirică romantică în fond și neomodernistă în realizare. Poetul „șaizecist“, un excepțional versificator, recuperează și reinterpretează modalități lirice anterioare, din interbelic și mult înapoi, până la preromantici. Ion Barbu, dar și Eminescu; Eminescu, dar și Văcăreștii. El restituie astfel poeziei de după al doilea război mondial tradiția sa, amputată sau pusă la index. O conectează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
de indiscreție electorală, căci se știe că românii nu au ochi decât pentru verișoara lor grasă și bogată, pentru Franța în care Le Pen a făcut un scor aproape la fel de ridicat ca și reprezentantul extremei drepte românești, fostul măscărici și versificator de la curtea lui Ceaușescu... — Înseamnă, în cazul de față, că francezii i-au imitat pe români! — Mda... Cam așa vine! — Așa că poți să spui fără teamă și fără mustrări de conștiință cu cine ai votat. — Spun, de ce să nu spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
Press, f.a.); Pt. Cornel Galben, Cu sinceră admirație și deosebită prețuire din partea autorului! 18.07’99 (Ion Moraru - Epigrame, Editura Evrika, 1993). 12 iulie 2012 Prea multă poezie! Și, vorba lui Mihai Beniuc, un poet aproape uitat acum, Foarte mulți versificatori făptuiesc, Însă, de obicei, surogate. Iar eu, neinspiratul, am cheltuit mulți ani din viață cu ele, pentru că, dorind să găsesc bulgărele de aur, am parcurs volumele de la cap la coadă. Să mai notez câteva autografe și de pe cele ce sar
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
neâmplinite“ etc. Din versurile incluse în carte ar putea fi confecționate texte pentru romanțe. Dar romanțele care ar rezulta n-ar fi dintre cele mai inspirate. Cui folosesc asemenea versuri? Cel mult lui Petre Berea însuși, care în ipostaza de versificator reușește, poate, mai bine decât vorbind în proză să o cucerească pe aleasa inimii lui. Aceasta este însă o problemă a sa, intimă, și nu înțelegem de ce am fost convocați și noi, cititorii, să asistăm la seducerea unei femei. Ca să
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de a scrie cu aceeași considerație despre scriitori clasici și autori obscuri. Între Eminescu și M.N. Tomi, între Caragiale și Vasile Dobra nu sunt, din punctul de vedere al lui Ion M. Mihai, mari diferențe de valoare. M.N. Tomi, un versificator în general neinspirat („Poemul stând pe picioarele sale răscrăcănate /... / pare doar o deschidere de supape / pentru aburii aureolelor ce-nconjoară viața“ etc.), este tratat ca un clasic în viață: „Neliniștit de gravele probleme existențiale actuale din societate, obsedat de propria
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
al gândirii lui naive, neexersate, probleme care frământă omenirea de mii de ani. Dar, bineînțeles, nu rezolvă nimic și nici măcar nu izbutește să relanseze discuția, întrucât alunecă în caraghioslâc. El își dă seama (după cum reiese din prefață) că este un versificator, nu un poet. Totuși, perseverează în compunerea de poeme (filozofice), sperând, probabil, în sinea sa că lumea îl va contrazice, exclamând: „Vai, sunteți prea modest!“ Să revenim însă asupra „versificărilor“. Umorul lor (involuntar) provine din aplombul cu care se fac
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
săltați; sânii învolți și obraznici le tremurau ritmic; surâsuri dulci înfloreau pe buzele lor roșii de sănătate, dezvelind dinții curați și albi ca porumbul crud. Nu mai aveam astâmpăr, nu mai puteam! Mă săturasem de rolul de "confident" și de "versificator"! Voiam să am și eu tainele mele de dragoste, pe care să le încredințez cuiva; mi-ar fi fost drag să fac versuri unei iubite care să fie a mea! Și-atunci am scris un sonet în care mi-am
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de versuri Joc secund nu era cu putință potrivit arătărilor de mai înainte, o poetică expresă; în fapt, două: prima în Din ceas, dedus... și Timbru, iar a doua în Desen pentru cort. ă...î ... Barbu este fără îndoială un versificator totdeauna sigur, un autor de balade fantastice, cuprinzând poezie fără nici o specificare, adică adevărată, un poet, în sfârșit, care a scris prea frumoase lucruri în narativ și pitoresc, când nu s-a împiedicat de apucătura teoretizantă și de cel mai
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cam prea străine limbii”. Articolul polemic din 1914 despre „Mișcarea contimporană poetică“: „...anume neologisme și elemente de comparație și alegorii, cîteva corăbii, de pildă, porturi, rade, niște droguri și coloniale, cacao, eucaliptus, opium, eter și hașiș, cîrpesc la spate pantalonii versificatorului cu un petic violent: simbolism. Dar fondul sufletesc al concurenților e aproape același. Aceiași poporaniști sînt cei ce din pricina multor lipsuri de complexiune par incapabili de a asimila altă cultură decît aceea a țării lor. Ceilalți, felurit etichetați, au prins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
alții, umoristul moldovean va fi admonestat însă mai tîrziu - la rubrica „Revista revistelor“ - pentru „compromisurile” sale. Relațiile (și interesele) politico-literare ale lui Vinea au, adeseori, un cuvînt greu de spus în alegerea colaboratorilor. Prin paginile Contimporanului se perindă și numeroși versificatori veleitari, fără personalitate - de la St.I. Nenițescu și Petre Boldur la Vasile Savel și Horia Robeanu -, omagiind stîngaci marotele publicației (prezența „ortodoxistului” Nenițescu poate fi explicată prin faptul că era curatorul unui muzeu de artă din cadrul Librăriei Hasefer, unde expuneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
zâmbitor și înjurîndu-i fulgerător printre dinți. Depășind Piața Victoriei, hărăbaia se înscrise pe un binecunoscut și liniștitor segment al Căii Victoriei. Șoferul își abandonă tărăboanța într-o delectabilă viteză de croazieră. - Mare pișichier! Pehlivan nepereche al întregii nații române și versificator șef al nădragilor mei!!... își reînnodă Ho diábolos comentariile, înlocuindu-și cu bruschețe masca gravă și trecând cu repeziciune dintr-o stare în alta. Încolăcindu-se, descolăcindu-se și iar încrețindu-se într-un imens hohot de râs. Desfăcând, fără
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cuvinte pe care le-am trecut În revistă erau din nou atât de strălucitoare, cu piepturile bombate și uniformele dichisite, Încât am pus pe seama Închipuirii prăbușirea pe care o zărisem cu coada ochiului. 3 Pe lângă lipsa de experiență justificată, tânărul versificator rus nu mai avea de Înfruntat un handicap special. În contrast cu vocabularul bogat al versului satiric sau narativ, elegia rusă suferea de boala gravă a anemiei verbale. Numai când intra pe mâini bune reușea să-și depășească originea modestă - palida poezie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Delfi cea mai mare și cea mai rentabilă escrocherie a antichității, ci și niște diletanți. Hexametrii în care ei tălmăceau bolboroselile Pythiei îl puneau pe zeul poeziei în situația penibilă de a se dovedi un poet minor, un fel de versificator de duzină, un veleitar. Apolo, ca poet, nu era bun decât să-i ducă bagajele lui Homer. În schimb, ideea preoților săi de a stabili că Pythia trebuia să fie, obligatoriu, analfabetă a fost genială. Căci ignoranța ei o apropia
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
exilul românesc deoarece se afla în ucenicie la „Minciuna de stat ” și că el e socotit cel mai mare profitor al sentimentului național, făurindu-și un viitor de aur în calitatea specială de cântăreț al cuplului Ceaușescu, fiind denumit și versificatorul de curte nouă. Autoarea face o remarcă generală pentru toți trimișii din țară că „nici unul nu se uită în ochii interlocutorului ca să nu li se ghicească gândul.” După invazia Cehoslovaciei din 21 august 1968 se trezește reacția rezistenței sovietice de la
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
îi spune, justificat, partenerului său de dialog: Ați avut tot timpul, în peisajul nostru cultural, ceva din comportamentul cinicilor clasici ai Atenei, celor cărora li se spunea că li se vede vanitatea prin găurile ostentative ale mantalei". Numindu-se un "versificator", un "bricoleur" al cărui unic scop a fost acela de a-și convinge soția ca e un poet la fel de bun ca unii dintre contemporanii săi mai celebri ("Ai scris tu în viața ta o poezie, măcar una, la fel de bună ca
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
conflictualitate față de prezent. Totul devine parcă figură a claustrării și a ratării, fiecare vers degajă deopotrivă exasperare și eliberare, motivul Clovnului, figurile Actorului (saltimbancul, cascadorul aflat mereu în opoziție cu un regizor dictatorial și un scenariu prestabilit, invariabil procustian), ale versificatorului sarcastic, văzut ca un „mim plictisit”, compun un „autoportret cu măști”, cum s-a spus, uneori dezabuzat, alteori revoltat de drama dedublării programate. Universul iluziei într-o realitate labirintică însetată de iubire, dar subminată de capcanele prezentului cotidian dă substanța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286479_a_287808]