1,533 matches
-
dorința de a învăța, de a realiza. Cum nu făceau parte din nici un sindicat, fiind prea tineri, acceptau să lucreze fără limită de timp, chiar și opt, chiar și zece ore pe zi! Mai multe luni în șir. A meritat. Verva muzicală, cea scenica, se împlinesc într-o caligrafiere impecabila a întregului spectacol, până la detaliile aparent insignifianțe. Cu o luminozitate, cu o simplitate, cu o forță a comunicării ce aparțin capodoperei absolute în genul teatrului muzical în acest sfârșit de secol
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
sale un "high touch" de o calitate puțin obișnuită. Se pricepe de minune să atragă cititorii - fie ei "spirite literatoare" sau profani care nu se pricep decît (cel mult) la calculatoare -, în capcanele ironice ale unor scenarii pasionante, scăpărînd de verva imaginativa, iar efectele speciale - realmente, inepuizabile - valorifica la maximum spectacolul multicolor al vieții de zi cu zi din tînără noastră societate de consum. Știe, de asemenea, să infuzeze căldură umană subtilelor accesorii intelectuale învăluindu-le abil în haină "paraliterara", jonglînd
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
de fiare - gîndeam - ce tandru omor/ ar trebui să-ți înroșească buzele și să le dea culoarea vieții?" (poemul "Atît de rău am fost", din preferatele mele Poeme siameze) - a început să răgușească. De la volumul Ioana care rupe poeme (1996), verva cu care neliniștitul "optzecist" genera imagini poetice somptuoase, metafore strălucitoare ori acel "derizoriu fabulos" (Gh. Grigurcu) la care s-au oprit toți cei ce au scris despre el, pregnanta inserțiilor suprarealiste și tenacitatea de a urmări pînă foarte departe epicitatea
Despre o anume tristete by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17829_a_19154]
-
Buzura face un adevărat tur de forță parodiind texte de acest fel. Ne aducem aminte că în unele din românele sale anterioare apăreau scrisorile unor delatori către "conducerea de partid și de stat" și că încă de pe atunci devenise evidență verva satirica a scriitorului. Ținând pasul cu epoca, romancierul imită acum, la fel de caustic, stilul scrisorilor de amenințare și al articolelor calomnioase din presa de scandal. Textele sunt adevărate demonstrații de virtuozitate stilistica și ar merita, în alt context, o analiză aparte
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
propuneri sarcastice de a adopta un plan privind ... moartea: "Tovarăși! Acesta este Unicul, Adevăratul, Marele nostru CINCINAL! Singurul pe care, într-adevăr, trebuie să-l îndeplinim. Și, poate, chiar înainte de termen!" Poetul nu se mulțumește să arunce în derizoriu, cu verva lui mefistofelică, stereotipiile lingvistice ale discursurilor oficiale; el reconsideră aceste stereotipii, le conferă un sens metafizic. Cristian Popescu a fost un Robinson Crusoe al poeziei, care a inventariat și valorificat inteligent ceea ce a găsit pe insula existenței lui. Cristian Popescu
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
moment emblemă pentru el, ca mare schumannian; apariția lui Gabriel Croitoru a suscitat întrebarea "oare cântă pe vioara Stradivarius" dobândită acum doi ani?" Frumusețea sunetului nu a compensat însă aplatizarea frazării și lipsa de vlagă, într-o piesă în care verva ritmică este esențială. Un moment inedit a fost apariția la pupitrul Madrigalului a lui Stelian Olariu, excelentul Maestru de cor al Operei bucureștene care a înfățișat o altă latură a lui Marin Constantin, cea de compozitor - 2 piese cu amprentă
Sărbătoriri by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17218_a_18543]
-
piesa se nimerește să fie frumoasă în sine, dar poate fi la fel de bine jalnic dacă tenorul e prost-dispus sau fragmentul interpretat ceva mai dificil. E riscul gazetarului, de altfel, care se poate documenta oricît, și poate scrie chiar cu reală vervă, dacă nu își asumă și un plan metadiscursiv, altfel spus dacă nu meditează asupra propriilor sale opțiuni stilistice, rămîne prizonierul întîmplării. Și nu neapărat al unei întîmplări generoase. Edward Behr, Ultimul împărat, traducere din engleză de Florin Șlapac, Ed. Humanitas
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
de fapt, două versiuni, nu total deosebite în interpretare, insă altfel structurate. Care text va fi luat de bază? Ediția de autor a optat pentru a doua versiune, spre regretul celor ce au argumente în favoarea primei variante, mai plină de verva, măi incitantă. Este întocmai situația Istoriei literaturii, pusă în pagina nouă de răposatul Alexandru Piru într-o formă mult secătuita de savoarea și spontaneitățile ce treziseră din somnolenta opinia publică în 1941. Toată arhitectură ediției este afectată de un balast
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
publicației Echinox, redactor-șef al revistei Transilvania din Sibiu, eseist, traducător, mă face să descopăr existența unui nou, posibil dramaturg.Nu am mai citit nimic scris de domnia-sa aparținînd acestui gen literar. Construit mai degrabă cinematografic, textul cucerește prin verva și fantezie, prin spirit ludic și tăietura precisă a replicii, printr-o abilitate neconvenționala a condeiului și a proprietății cuvîntului. Spectacolul stă în partea predominantă a piesei: la nivelul său fabulatoriu, în-tr-un discurs manevrat cu știința în planul dialogului, născător
Noe nu mai are Arcă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17952_a_19277]
-
greu să povestesc pur și simplu piesă, să împărtășesc cititorilor ei subiectul (hiba de care suferă, așa cum observa și Dumitru Solomon, multe piese autohtone). Aș putea însă să-i tentez spunîndu-le că vor intra într-un joc cu nerv și verva spirituală care le va stimula starea de creatori de imagini și stări fantastice. Citind-o, descoperi noi și noi premise ca să se transforme într-o piesă eliberată de granițe și conjuncturi, plecată clar pe drumul universalității. Din păcate, Noe..., desi
Noe nu mai are Arcă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17952_a_19277]
-
într-o asemenea companie, drept un personaj mai curînd rațional, perfect stăpîn pe intențiile sale, insă care a trăit într-o lume asemănătoare celei din Craiul cîmpiilor. Troyat nu scrie, evident, cu tragismul lui Bashevis-Singer, ci dimpotrivă, cu ironie și verva de istoric pasionat de evenimentele pe care le evocă. Rasputin este pentru el un personaj de Bildungsroman, pe care, tocmai pentru că e fascinat el însuși de el, izbutește să îl facă seducător pentru cititori. Un mujic rus aproape analfabet, temperamental
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
Florentina Costache " Volumul se întinde pe trei studii. În Homo caragialensis se deschide un nou șantier pentru (re)constituirea atît de controversatului aborigen de pe teritoriul prozei scurte". Cartea lui Liviu Papadima cucerește de la prima pagină prin verva și umor, insă miza este serioasă: realizarea unei imagini cît mai cuprinzătoare a operei caragialiene, cu metode care, în funcție de perioada în care au fost scrise studiile, variază. Sedusa inițial de lingvistică ce vine în ajutorul "poeticii", transformată în scurtă istorie
Caragialia non sunt turpia by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17966_a_19291]
-
cu sufletul la gură nu le îngăduie. Iar acum nici nu prea mai văd cu putință o astfel de lectură, cu ochiul la gură cheii. Epistolarul e o carte care s-a metamorfozat, dacă pot spune asta. A pierdut din verva polemică a momentului, dar a cîștigat în înțelepciune prin această înseninare adusă de distanțarea în timp. Ea s-a închis, s-a retras în condiția documentului, dar odată extrasa din bibliotecă, revine la viață, cu o forță de adaptare pe
Metamorfoza Epistolarului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18032_a_19357]
-
Gheorghe Grigurcu O maree neagră s-a revărsat adesea, în ultimele decenii, pește plajele poeziei românești. Imaginile devalorizării și descompunerii, ale grotescului și monstruosului, ale urîtului întețit printr-o ingeniozitate asociativa, printr-o verva infernala, și-au făcut loc de la expresioniștii saizecisti precum Ioan Alexandru, Gheorghe Pitut, Mihai Elin, George Alboiu la Angela Marinescu și de la Cristian Simionescu la Ruxandra Cesereanu, Marian Drăghici și alții. Evident, putem vorbi, la noi, de o tradiție a
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
Zece negri mititei", cu zece țestoase a caror decimare, dublată de comentarii "cu cheie", stîrnea invariabil hohotele elvețienilor - și pînă la The Pig^s Family de Martin Guggisberg (proaspăt absolvent) - parodie grotesca - savuroasa la dramoletele cu bătrîni, cu ceva din verva coloristica a lui Toto le Héros -, filmele tinerilor văzute anul acesta la Solothurn au demonstrat o prospețime și-o pofta de ludic de care, mărturisesc, nu-i credeam în stare. Campionul absolut al acestei tendințe a fost Hell for Leather
Solothurn 34 - Piper si sulf by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18057_a_19382]
-
muzica lui Vasile Spătărelu și cu luminile pătrunderea în fantastic și revenirea în real. Multe din tablourile de grup zborul eliberator al lui Teibele, copacul din final cu oameni-păsări, cromatică folosită par o expozitie Chagall în continuă mișcare și transformare. Verva inventiva a lui Chagall se întîlnește cu cea a lui Hausvater în tablouri vii și vivante, ciudate și provocatoare, în același timp. Ce este acest spectacol? Tot o formă de evadare din șablon, de eliberare, bazată (și poate tocmai de
Nopti cu demoni si Chagalli by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18055_a_19380]
-
biciului sau literar nu este usturător, el pare o glumă amicală, o amenințare surîzătoare. Se amuză, uzînd de ironie sau autoironie într-o lume aparent ireala, imaginara, dar cosntruită după date cunoscute, sporind astfel mai mult echivocul. Scriind cu mare verva și veselie lingvistică, înaintînd din poanta în poanta, pare firesc să se și împiedice din cînd în cînd în fraze anoste sau doar nesărate, fără ca prin astfel de accidente să se știrbească iremediabil impresia că citim o carte remarcabilă. Dispariția
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
de homar, mazăre, o tarta mare cu ciuperci, toate stropite cu trei sticle de vin de Bordeaux, și încă trei sticle de șampanie, plus cafelele, lichiorurile, hors-d'oevrurile, -...ei bine, în tot acest timp, cît mîncaseră, Gazonal fusese într-o verva de zile mari contra Parisului!" Verișorul Leon și Bixiou îl trag de limbă pe vorbarețul meridional să afle cu ce fel de treburi venise el la Paris. Păi... Și Gazonal le explica: " - Procesul meu, - zise el graseind și accentuînd totul
Comedianti fãrã a sti by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17455_a_18780]
-
enormă, nu datorită imensei literaturi evreo-alexandrine care a apărut ci datorită extraordinarei înrîuriri a Bibliei tradusă în elina. În altă parte, referindu-se la prietenia să cu Gală Galaction și articolele acestuia despre poetul Iacob Groper, observă cu umor adînc "verva evreului e comentariul. Geniul lui, exegeza". Și n-am spațiul necesar pentru a releva alte opinii, reflectînd bogăția de idei a celuia care, din 1914, va deveni adeptul filosofului - tot evreu - Chestov. Ideea alcătuirii acestei ediții (pe care a realizat
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
vieții pariziene. Greoaia, morală, cinstită, dacă vreți, buna Anglie, orișicum, față de spiritul franțuzesc latin, ironic, spumos, tolerant și atât de ăntelegător an ale vieții... Azi limba engleză ași ia o revanșa. Dar nu despre asta-i vorba. Dar, măi ăntăi verva, cinismul celor patru, ideile lor an materie de fericire, de morală: ..."Eh, eh! Face Bixiou, fericirea păcătuiește prin faptul că indică ceva absolut; o aparentă ce-i face pe ațâți neghiobi să se ăntrebe: "Ce-i fericirea?" O femeie cu
Ce se face si ce nu se face by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17489_a_18814]
-
știut să vadă în farsele intrate în legendă ceva specific stilului de viață românesc din perioadele istorice faste și anume o veselie amorala dusă până la cruzime. Acest ceva și nu epica în sine a fost evidențiat de el cu o verva de zile mari.În felul acesta, scriitorul contemporan cu noi s-a situat într-un raport de continuitate cu I.L Caragiale. Capacitatea de a face fără efort, aproape în joacă o literatura rafinată, plăcerea vizibilă de a scrie, ritmul
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
Béla; iar întregirea României, mult prea temporizata la Paris, a fost "cucerita" în teren prin voința și acțiunea politică și militară a românilor. Ioan Tepelea ne demonstrează toate acestea, nu fără un anume benign orgoliu de ardelean român european, cu verva și dreaptă cumpănire a izvoarelor. Ioan Tepelea, Republica celor 133 de zile, Ed. Timpul, Iași, 1998, 87 pag., preț nemenționat
O pagină de istorie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17551_a_18876]
-
mobíle, cu haine tip APACA și treninguri Nike. Dacă în prima parte a spectacolului este o abundență de fantezie, de detalii, de nuanțe, de găselnițe, firește pe direcția stabilită de regizor, în actul III (mai ales) și IV, imaginația și verva imaginativa dau semne de oboseală iar spectatorul, de plictis. Caută să mai descopere cîte un truc, cîte un amănunt subtil încărcat de semnificații, dar nu prea mai găsește. Chiar și cheia în care este construit spectacolul în partea a doua
Aria scrisorii pierdute by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17574_a_18899]
-
semnate de Gh. Crăciun, Nicolae Oprea, Dumitru Augustin Doman și cu un foarte exact portret făcut din tuse scurte (și numerotate) protagonistului de către Mircea Horia Simionescu, sub titlul Lucrurile care ne leagă. Iată cîteva: "Sistematică aproape didactica nu-i secătuiește verva, gustul sau schemă povestirii orale, din care, încă o dată rafinat, se-alege scrisul.( 24) Baroc că preclasicii, folosind glumă în cheia lor, niciodată vulgar.(25) Sofist, da. (26) Fără nici cea mai subțire înclinație pentru morbid, extravaganțe, plăsmuiri destructurate, aleatoriu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17578_a_18903]
-
Răducanu, dar Și cu violoncelul ce facem? de Matei Visniec, în regia lui Vasile Nedelcu. Iată că Matei Visniec rămîne în continuare în topul preferințelor dramaturgice, indiferent de vîrstă celor care au optat pentru el și a fost jucat cu verva și aplomb și la Costinești. Am mai văzut acest spectacol și la București, dar reprezentația de aici mi s-a părut mai inspirată, mai plină de tensiune și emoție. Rămîne în continuare liderul distribuției Ada Navrot urmată de Gabriel Spahiu
HOP! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17609_a_18934]