1,001 matches
-
acestui spectacol a fost în măsură să descifreze în lumina ochilor copiilor realitatea zidirii în universul uman a temeliei spirituale absolute și transcendentale, pure inițial și de aceea debordant total, neprudent, nefals, nemeditat, pur și simplu, copilăresc! Copiii cântă, se veselesc, își autocreează lumea și expresia lumii, visul și figurația visului, bucuria și senzorialul bucuriei, lacrima și nesuferința lacrimei, vina și nepata vinei, prin spectrul imaculatei copilării. Toate trăirile lor sunt arcuite peste o împărăție cu poveste, cântec și joacă, din
PETER PAN , PREMIERĂ LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382311_a_383640]
-
râd! Dar, spune-mi, iubitul meu Mărțișor și micuțul Norocel, ei cum au fost pedepsiți? - N-au fost pedepsiți, prințesă! Măritul împărat i-a primit ca oaspeți, dând mese și petreceri în cinstea lor. Ei s-au distrat, s-au veselit, dar, plictisiți, acuma vor să plece. - Cuum? Nu-mi vine-a crede. Tăticul meu așa drăguț cu ei? Iar Mărțișor petrece, se distrează fără mine și, fără să mă vadă, vrea să plece? De ce înșiri aceste baliverne? Sau asta e
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
fiul tău. Iar tatăl a zis către slugile sale: Aduceți degrabă haina lui cea dintâi și-l îmbrăcați și dați inel în mâna lui și încălțăminte în picioarele lui; apoi, aducând vițelul cel îngrășat, înjunghiați-l, ca mâncând, să ne veselim, căci acest fiu al meu mort era și a înviat, pierdut era și s-a aflat. Și au început să se veselească. Iar fiul cel mare era la țarină. Când a venit și s-a apropiat de casă, a auzit
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
mâna lui și încălțăminte în picioarele lui; apoi, aducând vițelul cel îngrășat, înjunghiați-l, ca mâncând, să ne veselim, căci acest fiu al meu mort era și a înviat, pierdut era și s-a aflat. Și au început să se veselească. Iar fiul cel mare era la țarină. Când a venit și s-a apropiat de casă, a auzit cântece și jocuri. Atunci, chemând la sine pe una dintre slugi, a întrebat ce înseamnă acestea. Iar ea i-a spus: Fratele
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
voia să intre; dar tatăl lui, ieșind, îl ruga. Însă el, răspunzând, a zis tatălui său: Iată, de atâția ani îți slujesc și niciodată n-am călcat porunca ta. Și mie niciodată nu mi-ai dat un ied, ca să mă veselesc cu prietenii mei. Dar când a venit acest fiu al tău, care ți-a mâncat averea cu desfrânatele, ai înjunghiat pentru el vițelul cel îngrășat. Tatăl însă i-a zis: Fiule, tu totdeauna ești cu mine și toate ale mele
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
acest fiu al tău, care ți-a mâncat averea cu desfrânatele, ai înjunghiat pentru el vițelul cel îngrășat. Tatăl însă i-a zis: Fiule, tu totdeauna ești cu mine și toate ale mele ale tale sunt. Trebuia însă să ne veselim și să ne bucurăm, căci fratele tău acesta mort era și a înviat, pierdut era și s-a aflat. Preambul sau prolog - câteva considrații scripturistice, patristice și moral - spirituale Pilda/parabola despre Fiul risipitor/rătăcitor care se întoarce la casa
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
în casa părintească. Spre uimirea sa, tatăl îl primește cu mare fast, dându i veșminte curate și pregătind o masă mare, pentru care a sacrificat vițelul cel gras. „Și aduceți vițelul cel îngrășat și l înjunghiați și, mâncând, să ne veselim. Căci acest fiu al meu mort era și a înviat, pierdut era și s a aflat” (Luca 15.23 24). Fiul cel mai mare, văzând toate acestea, s a simțit nedreptățit întrucât el, cu toate că fusese credincios tatălui său, nu se
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
ușor. Este omul conformist, ascultător de porunci dar și dornic de a extrage foloase din acestea. „Iată, de atâția ani îți slujesc și niciodată n am călcat porunca ta. Și mie niciodată nu mi ai dat un ied, ca să mă veselesc cu prietenii mei” (Luca 15.29). Este prototipul individului orgolios, care oferă cu condiția să primească în aceeași măsură. De la el putem învăța că resentimentul ne face rău, situându ne cum nu se cuvine față de cel ce a păcătuit. Înțelegerea
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
la păcatele altora, suferind chiar pentru faptul că Dumnezeu îi iartă și pe aceștia. Poate că tu, cel cuminte, ești așa pentru că nu ai avut curajul să fii altfel. Nu ai avut curajul să ceri un ied și să te veselești cu prietenii, așa cum fratele cel mare îi reproșează tatălui din Evanghelie. S-ar fi îndulcit și el, dar nu a avut curajul să ceară. Cum depășim această stare de lipsă a bucuriei în trăirea credinței și de permanentă invidie față de
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
în noapte îmi apari aievea. Dar tu ești sus pe cer, o blândă stea, Nu te aud,dar îți simt iubirea. Ași vrea cu toți alăturea să fim Azi, cu drag de Sfântă sărbătoare La Crăciun paharele să ciocnim, Și veseli să zicem o urare. Astăzi nu se poate ,că te-ai dus, Și nu se mai colindă acolo-n cer, Că-s stele triste, având un apus, Când în zorii dimineții ele pier.. Eu nici destinul crud n-o să-l
ÎN AMINTIREA TA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384107_a_385436]
-
acoperindu-se de-o tihnă fumurie, tristă. Oamenii, știau ei de ce, se-ntunecau mai tare decât erau-nainte de la zgura ce le înnegrise pielea, săpând amar de vreme în pântecele băii. Acum, "cel nou" făcea mai multe. Doar în amurguri veselea copiii, iar ziua robotea pe ici, pe colo la vreun bordei, chemat ca sprijin de cineva aflat în nevoie. Alteori însoțea la cules de fructe și crengi bărbații tăcuți, zoriți, mânați de-o grijă mare. Mut ca și ei, nu
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
aprilie 2017. NICIODATĂ SĂ NU SPUI NICIODATĂ/fragment „A ști ce e corect” Mai erau doar câteva zile până la Crăciun. Totul era feeric. Ambianța sărbătorilor plutea în aer. În toate magazinele se auzeau numai colinde, iar oamenii parcă erau mai veseli. Grăbiți, ca de obicei, dar mai zâmbitori. Magia Crăciunului le adusese pacea în suflete. Nu și lui Carol. Făcea cumpărăturile cu Miranda, ca în fiecare an, dar de data asta nimic nu mai era la fel. Oricât efort ar fi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383533_a_384862]
-
mai mult NICIODATĂ SĂ NU SPUI NICIODATĂ/fragment„A ști ce e corect”Mai erau doar câteva zile până la Crăciun. Totul era feeric. Ambianța sărbătorilor plutea în aer. În toate magazinele se auzeau numai colinde, iar oamenii parcă erau mai veseli. Grăbiți, ca de obicei, dar mai zâmbitori. Magia Crăciunului le adusese pacea în suflete.Nu și lui Carol. Făcea cumpărăturile cu Miranda, ca în fiecare an, dar de data asta nimic nu mai era la fel. Oricât efort ar fi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383533_a_384862]
-
credință, cu ramuri înțelegătoare, ca și pruncii, strigând cu glas mare Stăpânului: "Bine ești cuvântat!" (Sedelna, glas 4, după a doua stihologie de la slujba Utreniei praznicului). "Și munții, adică neamurile cele potrivnice, cu inimile împietrite, de fața Ta s-au veselit, cântându-ți Tie cântare de biruință" (Tropar Peana 1, de la slujba Praznicului), iar El venind în Ierusalim, spre Patima cea de bună voie, poporul cel ce ședea întru întuneric și în umbra morții, luând semnele biruinței, adică ramuri de copaci
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
întruparea Fiului lui Dumnezeu, împărtășită și în faptul Intrării în Ierusalim se păstrează și crește prin faptele cele bune, prin virtuți, vorbind în general, care sunt ca și stâlpările cu care mulțimile au întâmpinat pe Domnul Iisus Hristos. "Să ne veselim aducând lui Iisus Hristos și noi acum, ca pruncii aceia, stâlpări de virtuți; să-I întindem haine de fapte dumnezeiești și cu taină să-L primim în suflete"; "Stâlpări de fapte bune, să aducem fraților, lui Iisus Hristos Dumnezeu." (Stihiri
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
mi-a fosta scanata acreditarea, la”poartă” centrului media unde se află cele două clădiri rezervate presei știam că nu mai „scap”!!! Mă urc în autobuz pentru a duce interviul la redacție...Am impresia că toți ziariștii din jurul meu sunt veseli, sfidând vremea de afară...N-au nicio grijă, în timp ce eu privesc pe geam în gol, printre picăturile de ploaie... Cobor și îmi târăsc picioarele spre intrare...Simt ploaia rece pe picioarele dezgolite...Nu știu dacă e o impresie, dar, parcă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92415_a_93707]
-
-și vatra. Și de atunci la monument Când se face apelu- Pentru tata strig:„Prezent!” Și sărut drapelul! Întreaga asistență emoționată fiind- intonează împreună cu solista Ana Hosu un cântec patriotic: „A sosit ziua dreptății/ Ziua sfântă a libertății/ Tot românul veselește/ România-ntinerește/ Noi suntem români/ Noi suntem români/ Noi suntem aici pe veci stăpâni!/”etc. În continuare membrii Ligii Scriitorilor Români din Baia Mare prezenți la fața locului îsi exprimă sentimentele față de acest moment omagial de bucurie și de sărbătoare. Dl.
SĂRBĂTORIREA ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI 1 DECEMBRIE 2016 LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA [Corola-blog/BlogPost/92941_a_94233]
-
un om de zăpadă! Și văzându-i entuziasmați pe toți de ideea de a aface un om de zăpadă, mamaie Ana își luă rămas-bun de la toți și plecă. După plecarea ei, copiii și părinții lor începură să adune zăpada. Muncind veseli cu toții la adunat de nămeți și strângându-i pentru construcția omului de zăpadă, nu-și dădură seama când veni seara, dar acesta era deja făcut. Privindu-l, copiii erau încântați și Mălina spuse: - Dar n-are ochi, nas și gură
COCOSANA ŞI ANOTIMPUL ALB de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383245_a_384574]
-
Dragobetele” însemna în principal ca fetele și băieții să fie în ziua de 24 februarie împreună, pentru ca fiecare fată să se întâlnească cu un băiat, și viceversa, iar în acest timp să schimbe vorbe de dragoste, să glumească, să fie veseli. În acest scop, dacă era vreme frumoasă, fetele se „premeneau” și porneau „după ghiocei la luncă sau după lemne în pădure”, fiind urmate de băieții grupați în „cete”; dacă vremea era urâtă „fetele se strâng prin case, pe la prietine și
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
eram nemâncat și însetat. Ce mai, am fost un ins în putere, nu un prăpădit. Îmi era cald, grozav de cald; găurile piroanelor pătrunse-n palme mă ardeau, iar picioarele nici nu mi le mai simțeam. Soldații de sub cruce erau veseli, arătau spre mine cu degetul și râdeau, nu știam de ce. Pentru că mă strâmbam de durere, mi-am dat seama; din clipa aceea am început - și mai și - să mă schimonosesc într-adins. Am început să și râd; situația devenise comică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
barba. Cei din față, în frunte cu Husain Ramza-pașa, avură impresia ciudată că Vodă arăta mai tânăr. — Nu este bucurie mai mare pentru un Domn - începu Sima-Vodă - decât să-și vadă supușii săi dragi adunați în jurul lui pentru a se veseli, la fel cum în alte dăți l-au înconjurat spre a se întrista. Un murmur de încuviințare se ridică din mijlocul boierilor. — Bucurie în suflet, bucurie în trup, iubire-n cuget și-n simțiri, iată ce voi să dau Moldovei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
bună. Ce-a putut fi! Nu vedeam nimic, numai auzeam: „Ai! Vai! Mamușca! Babușca! Gospodi!”. Dimineața, când s-au terminat săgețile și s-a ridicat ceața, nu mai rămăsese decât unul singur, un pitic cu o armonică mare care-i veselea pe ei din când în când și peste care, fiind mic, trecuseră toate săgețile. Abia după ce i-am numărat pe ceilalți, ne-a apucat spaima: erau 600, nemaisocotind caii. Episodul 87 îN CARE POVESTITORUL, FOLOSIND TEHNICA ROMANULUI DORIC, ARATĂ UNELE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
trimitea drept în fața ciupită de vărsat a lui Husain Ramza-pașa, ce-și rotea turbat ochii în jur, încercând să-l descopere pe tâlhar și blestemând încă o dată acest popor ludic care cu cât era îngenuncheat mai tare, cu atâta se veselea mai mult: nu mai departe decât la începutul ospățului, așezându-se pe scaun, simțise cu un șaselea simț că se așezase pe-o pioneză. Cine i-o pusese? Bineînțeles, se gândise atunci Ramza-pașa trecând cu un surâs diplomatic peste durerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-mi mai fusese dat să trăiesc vreodată. Râdeam atât de tare și de mult, încât am simțit destul de clar, avertizat de conștiința-mi veșnic aflată la pândă, faptul că voi muri în foarte scurtă vreme dacă voi continua să mă veselesc atât de puternic. Ca pe un teribil paradox al condiției noastre, atât eu cât și Maro am remarcat pe propria noastră piele, asfixiindu-ne de râs, un alt fapt, la fel de grav, și anume că manifestarea mult prea îndelungată a acestei trăsături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
voastre tot abundă În vânat, exclamă tânărul, scoțând din traista șeii un iepure plin de sânge. - Nu pare cine știe ce trofeu, pentru patru bărbați vânjoși, observă priorul, arătând spre Însoțitorii lui Franceschino, care se țineau la distanță. Prieteni de-ai dumitale? - Veseli tovarăși de drum. Și ei pelerini pentru Jubileu, i-am cunoscut pe drumul dinspre Bologna. În așteptare reluării călătoriei, ne bucurăm de câteva ieșiri călare. - Știi unde te afli? - Undeva la miazănoapte de zidurile noi, mi se pare. Dar noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]