3,837 matches
-
de lumină,/ semințele cuvintelor viitoare/ promițătoare/ arzătoare formulări verbale/ Adunate/ din amintiri ancestrale.// Aici e focul rațiunii unde dorul/ Descompune/ și recompune Adevărul.// Liniște!/ Aici este locul sacru, ideal/ Unde petrece dezlănțuită, torențial/ Iluzia// Liniște!/ Te invit cu dragoste, cu veselie/ Să descoperi adevărata trezie,/ Regăsire, înviere/ în Tăcere!//” Elena ARMENESCU București 4 septembrie 2012 Referință Bibliografică: Elena ARMENESCU - TAINA SCRISULUI (38) - SCRIEREA, CALE DE SALVARE A SUFLETULUI / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 661, Anul II, 22 octombrie
TAINA SCRISULUI (38) – SCRIEREA, CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_taina_scrisului_38_elena_armenescu_1350957353.html [Corola-blog/BlogPost/346352_a_347681]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > DOR Autor: Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 1926 din 09 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Primăvară, ai sufletul curat, Ochi limpezi, azurii și haină de brocart Veselia vine, umple colțișorul Inimii și tainic zămislește dorul. Dor de rândunele, de fluturi și de soare Dor de pomi cu voaluri ce miros a floare, Dor de tril gingaș, suav de păsărele Dor de catifeaua nopților cu stele. Dor de
DOR de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1460227178.html [Corola-blog/BlogPost/384792_a_386121]
-
omului cumsecade, cumpănit. Nimeni nu caută drumul spre o viață cvasiascetă, cât timp nu se usucă rugul de vie. Și-atunci, cum să nu-și dorească omul să se rupă custurea care taie vița de vie?... căci, dacă ar cunoaște veselia, chiar și fiara din scorbură ar râvni strugurii! Vinul e pricina amânării multor fericiri până la culesul viilor. Dacă vine primăvara și nu înfloresc viile, pot să se usuce toporașii și narcisele!... Iar dacă veți fi citit aceste file, sorbind din
IRINA TEBEICĂ. LA HANUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Irina_tebeica_la_hanul_arti_aurel_v_zgheran_1388575655.html [Corola-blog/BlogPost/365723_a_367052]
-
casă. (Se întunecă.) Actul III Personajele: Florian Luminița Un grup de tineri Decorul: Un parc, arbori, bănci. (Florian este așezat pe o bancă și admiră cerul. Un grup de tineri ce stau pe banca vecină râd, se distrează.) Florian: Câtă veselie! (O tânără se depărtează de grup și se apropie de banca lui Florian.) Tânăra: E liber? (Florian se uită uimit la tânără. De când dormea prin parcuri nu i-a mai cerut nimeni să se așeze lângă el.) Tânăra: Pot să
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1450882408.html [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
dau din nou telefon: nu există trenul cu care ai plecat tu! Că habar n-au tâmpiții de la Galați, că așa lucrează „ăștia” din provincie, care nu sunt informați de trenuri, când...și în timp ce vorbea, aud în telefon hărmălaie cu veselie mare, cu „la mulți ani!” și „bine ați venit!”, că „de când vă așteptăm” și...săsâiala lui. Îl întreb ce se-ntâmplă. Îmi răspunde precipitat: nimic, nimic, trec niște colindători prin vagon! Am crezut că-mi pocnesc tâmplele. Am țipat la
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1487102728.html [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
plâns). Irina se duce la ea, o ridică de pe scaun și o îmbrățișează. Se apropie și Violeta, care o mângâie pe păr și pe umeri. Maria oprește televizorul...De la blocul vecin se auzeau acordurile unei sârbe săltărețe și chiote de veselie, sunete sprințare ce răzbăteau prin geamul de la ușa balconului. Dar, în atmosfera glacială din sufragerie, chiotele se transformau în țurțuri ascuțiți, ce se-nfigeau în timpanele celor patru femei tăcute. Poate de aceea mâinile Mariei se duseră instinctiv la urechi
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1487102728.html [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
ce trebuie să le dea dragelor sale nefericite, care erau musafirele sale în noaptea asta. Sări-n picioare: - Gata, fetelor, gata! Mai sunt câteva minute și vă găsește micuțul anișor plângând. Deschise televizorul, de unde năvăliră puhoaie de sunete sălbatice, de veselie și bucurie, acompaniate de îndemnurile cunoscute: sus, paharul, sus! Maria puse mâna pe pahar și chiui: iuhuu! Haideți, fetelor și voi! Sus, paharul, sus! Că viața-i frumoasă, oricum ai trăi, dacă ești tânără și sănătoasă! Sus, paharul, suuus! Și
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1487102728.html [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
trei! Toate patru ciocniră paharele, fără să-și ureze ceva. Deși zâmbeau, lacrimirile le curgeau pe obraji. Irina ieși pe balcon să privească cerul înflorit de artificii. O urmară și celelalte. În atmosferă, urletele și pocniturile reverberau cu chiotele de veselie și bucurie. Iar pe cer înfloriseră atâtea vise și speranțe, ce se azvârleau în străfundurile întunecoase ale viitorului, străluceau o clipă și se stingeau când coborau pe pământ. Violeta întrebă: - Tanti, de ce se sting așa repede florile astea aprinse pe
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1487102728.html [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > GHEORGHE ANDREI NEAGU - BALUL TINERETULUI Autor: Gheorghe Neagu Publicat în: Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Astă seară mergem la balul tineretului! Tinerețe, veselie, dar mai ales muzică. Din când în când câte o sticlă de bere. Micii sfârâie undeva în spatele căminului cultural comunal. Patefonul înlocuit de curând cu un pick-up cehoslovac adus în dar de la regiune, legat la niște boxe zdrențuite, face să
BALUL TINERETULUI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1473733395.html [Corola-blog/BlogPost/362726_a_364055]
-
hotărât să mă duc și în ziua următoare acolo. Am luat cu mine și o prietenă pe care am cunoscut-o la petrecerea românescă din Cambridge și care locuiește tot la Londra. Am petrecut împreună o altă seară plină de veselie la un pahar de vin fiert și un langoș unguresc. Câțiva maghiari de aici, bine inspirați, au avut ideea (poate din cauza dorului de-acasă) să deschidă o tarabă în parc, în zona de mâncare, unde ofereau celor prezenți (desigur contra-cost
JURNAL LONDONEZ (13) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Lavinia_iancu_jurnal_londonez_13_lavinia_iancu_1344239467.html [Corola-blog/BlogPost/355005_a_356334]
-
vor muri? Sau mai bine să le smulg pe nepregătite de acolo de unde sunt ele înțepenite și-odată aruncate în univers să fiu sigură că nu se vor mai întoarce. Să fiu sigură? Am găsit în buzunare puțină sămânță de veselie. De unde-o fi oare? Aș putea-o semăna în cele patru anotimpuri, dar oare mi-ar da ceva recoltă? Întrebările astea îmi încrețesc fruntea, mă face mască plângăcioasă și tocmai acum când e vorba de veselie. Ce paradox! - Ei, tu
MOARA DE MĂCINAT TRISTEŢI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1449134296.html [Corola-blog/BlogPost/369908_a_371237]
-
buzunare puțină sămânță de veselie. De unde-o fi oare? Aș putea-o semăna în cele patru anotimpuri, dar oare mi-ar da ceva recoltă? Întrebările astea îmi încrețesc fruntea, mă face mască plângăcioasă și tocmai acum când e vorba de veselie. Ce paradox! - Ei, tu! Nu te credeam chiar așa de dărâmată. Ce naiba! Suflă și fă o ordine! Te lași cuprinsă de...lasă că...nu e chiar așa de...deschide ochii că...nu se poate ca tu...ai grijă că nue
MOARA DE MĂCINAT TRISTEŢI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1449134296.html [Corola-blog/BlogPost/369908_a_371237]
-
fost regină. Prinți, de peste mări, la ușă ți-au bătut. Râdeau în soare sânii tăi carpatici. În părul tău se alintau, în cetini, brazii. Căta și cerul ochii tăi simpatici, În poala ta, se odihneau, sleiți, nomazii. Izvoarele curgeau în veselie, Pitrocind, în iazuri, chipul tău blajin Și pâinea caldă miresma-n câmpie, Strugurii, pe dealuri, lăcrimau în vin. Te prindeau în horă fete și flăcăi. Cântau și păsări să te-ngâne-n strună. Astăzi văd cu jale cum plâng ochii
NIMENI NU TE MAI VREA ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Nimeni_nu_te_mai_vrea_george_safir_1385268841.html [Corola-blog/BlogPost/363644_a_364973]
-
undeva, sus. Ieri dăruiai din ființa ta dragoste și prietenie soaței tale și oamenilor, azi ai lăsat amintiri ce vibrează Ieri vorbeai și râdeai, viața grea ți-o făceai frumoasă, razbind cu forță prin labirintul ei, azi ai tăcut și veselia a dispărut. Ieri te gândeai la viitor, sperai și-ți doreai ceva mai bun, voința îți era tenace, azi vor alții pentru tine. Ieri priveai cerul și te rugai ca tot omul în impas, o lacrimă ți-o ascundeai, azi
IERI ŞI AZI de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1455303573.html [Corola-blog/BlogPost/369317_a_370646]
-
pasiuni și patimi. Transparența unei mâini cu mângâieri ușoare Atinge macul buzelor, suspinul să-l omoare. Când sideful frunții reci se sprijină pe stele Sufletul se prăbușește în dorurile grele. Ființa care-i evantai de frămăntări...mărunte Ziua-i clinchet, veselie...noaptea aripi frânte. Știe visul tuturor, dureri ce le-ocrotește Dar știe oare cineva ce simte, ce-și dorește? Atât de dulce, delicată și totuși un mic UNIVERS Cu un surăs scăldat in soare și-un nume simplu-atât de
FEMEIA de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1467044500.html [Corola-blog/BlogPost/377949_a_379278]
-
VINE “MOȘU” Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1434 din 04 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Sfântul Nicolae, cunoscut în popor și cu numele de “Moș Nicolae” este sărbătoarea copiilor, este ziua cadourilor pentru copii, a bucuriei și a veseliei. Mai precis, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, se spune că Moș Nicolae vine la fereastră și pune în ghetuțele copiilor dulciuri și alte daruri. Este o sărbătoare a creștinătății, dar nu numai. În copilărie, toți îl așteptam pe
VINE, VINE..., VINE “MOŞU” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1417713560.html [Corola-blog/BlogPost/360399_a_361728]
-
se transformau în îngeri bărbați și berzele în îngeri femei. Aveau părul lung inelat și fețe frumoase. La auzul trilului de păsărele din copaci se apropiau de oameni și împreună cu ei, făceau cerc în jurul lalelelor, încingeau hora și chiuiau de veselie. De după copacii înalți și falnici, nici animalele nu se lăsau mai prejos și își făceau apariția zglobiu, alăturându-se îngerilor și oamenilor. Când păsărelele oboseau, atunci oamenii, îngerii și animalele începeau să cânte în locul lor. În apropierea unui lan de
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Debut_mihaela_mosneanu_lica_barbu_1391008547.html [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
le mângăie bătrânețile, să-i facă fericiți. Într-una din frumoasele zile însorite, stăteau în fața colibei lor de lemn. Ca de obicei, coborâseră câteva păsări și se transformaseră în îngeri. Oamenii, îngerii și animalele se amestecaseră în horă si era veselie mare, ca întodeauna. Dar Maria era tristă. Parcă n-ar fi văzut si n-ar fi auzit nimic din trilul păsărelelor și veselia ce era în jurul lor. Văzând-o așa, Ion o întrebă: - Marie, draga mea, de ce ochii tăi frumoși
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Debut_mihaela_mosneanu_lica_barbu_1391008547.html [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
câteva păsări și se transformaseră în îngeri. Oamenii, îngerii și animalele se amestecaseră în horă si era veselie mare, ca întodeauna. Dar Maria era tristă. Parcă n-ar fi văzut si n-ar fi auzit nimic din trilul păsărelelor și veselia ce era în jurul lor. Văzând-o așa, Ion o întrebă: - Marie, draga mea, de ce ochii tăi frumoși care văd tot și urechile tale care aud totul, nu văd și nu aud nimic acum? - Pentru că ochii mei nu vor să vadă
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Debut_mihaela_mosneanu_lica_barbu_1391008547.html [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
nouă. Uită-te în jurul nostru, ce frumos este! Păsărelele din pomi ne alină auzul cu trilul lor duios și lalele sunt atât de frumoase! Berzele și vulturii coboară jos, se transformă în îngeri și uite și tu, mă’ Ioane, câtă veselie e în jurul nostru! Toți oamenii și toate animelele joacă și totul este atât de frumos. Doar un singur lucru ne lipsește ca să fim pe deplin fericiți. - Dar ce să ne lipsească, Marie? Spune-mi tu mie și eu merg și
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Debut_mihaela_mosneanu_lica_barbu_1391008547.html [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
voastră de-a fi părinți, se va îndeplini. - Nuu, nu venim noi, că suntem bătrâni și ne dor picioarele. Dar promitem că nu vom mai nesocoti voința Domnului. Acum ne vom uita și noi. Ne vom bucura de muzică, de veselia și frumusețea Țării Lalelelor, că ele își fac loc până la inima noastră, spuse și Ion. - Bine dragii mei, cum doriți voi, să faceți întocmai cum am zis eu, nu altfel. Și acum, eu vă las și mă duc la horă
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Debut_mihaela_mosneanu_lica_barbu_1391008547.html [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
da naștere numelui zeului iubirii la traci. Să nu neglijăm că terminația ”-ete”, sufix augmentativ, are și sensul, în limbajul românesc, de ironie, nu jignitoare, mai degrabă o atenționare jovială: băiete, de exemplu, este semnificativ în a demonstra aprecierea zburdălniciei, veseliei cuiva tânăr. 2. Semnificația sărbătorii de Dragobete, la români Lăsând la o parte numele zeului iubirii la daci nu putem ignora faptul că obiceiul nuntirii, în perioada menționată, nu a existat la străbunii noștri traci. Că au fost evenimente în
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
de aceea, zeul a mai fost numit și Logodnicul Păsărilor. În această zi, fetele și flăcăii, îmbrăcați de sărbătoare, se întâlneau fie în mijlocul satului, fie în fața bisericii, ca loc sacru de săvârșire a unei împliniri, iar de acolo, în tinereasca veselie porneau pe dealuri să caute, prin păduri și lunci, flori de primăvară. Florile de început ale primăverii constituiau în credința oamenilor de la sate mijlocirea înfăptuirii iubirii dorite. Dacă fragii erau înfloriți erau adunați de fete în buchete pe care le
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
acestor regiuni. El era un zeu temut de fecioarele și femeile locului, pe care strămoșii noștri îl considerau naș cosmic, oficiatorul tuturor nuntirilor de la începutul fiecărei primăveri, atât la oameni cât și animale. Dragobetele era considerat zeul bunei-dispoziții, celebrată prin veselie și petreceri de la care se porneau de multe ori discuțiile viitoarelor căsătorii. Față de consemnările etnologilor și filologilor noștri, care au studiat și fixat anumite teorii sub o influență nefastă câteodată, contrară firii lucrurilor ce puteau fi cu adevărat demne de
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
mijloc, deprinși fiind cu nevoința, descoperă în răbdarea lor o anumită plăcere și o liniște neînțeleasă. Iar pe cei în care s-a sălășluit, prin lucrarea deplină a virtuților în Duhul Sfânt, ele îi umplu de o bucurie și o veselie negrăită, deschizându-li-se un izvor de lacrimi, ca un efect al pocăinței 41. Tot cuviosul Nichita Stithatul, referindu-se la bolile trupești și la semnificația lor duhovnicească, ne spune că: „Bolile sunt folositoare celor începători în viața virtuoasă. Ele
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]