445 matches
-
Moș Teacă”, „Propaganda”, „Evenimentul”, „România jună”, „Dreptatea”, „Adevărul”, „Belgia Orientului”, „Litere și arte”, „Moftul român”, „Zeflemeaua” ș.a. Scoate el însuși revista „Zig-zag” (1901-1902). Mai târziu, scrie la „Epoca”, „Conservatorul”, conduce ziarul „Semnalul” (Râmnicu Sărat, 1909-1911). Mai semnează în „Furnica”, „Flacăra”, „Vestala”, „Greierul”, „Dușmanul” ș.a. Tipărește broșura Arta și școala dramatică (1901) și își vede reprezentate piesele Între studenți (1901, scrisă în colaborare cu C. Xeni), Din surprizele gazetăriei (1902), Ultimul sacrificiu (1902), Îndrăgostiții! (1903). În 1913, editează placheta Epigrame, iar în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285857_a_287186]
-
1971). Își începe activitatea ca șef al Bibliotecii Raionale Râmnicu Sărat (1960-1968), în 1970 fiind numit director al Bibliotecii „Vasile Voiculescu” din Buzău. Colaborează la „Viața Buzăului”, „România literară”, „Contemporanul”, „Biblioteca”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Almanahul «Luceafărul»”, „Opinia”, „Muntenia”, „Buzăul”, „Mesager cultural”, „Vestala”, „Opinia literară” ș.a. În cadrul activităților Bibliotecii „Vasile Voiculescu” inițiază Salonul literar (1970), Cenaclul „Vasile Voiculescu” (1987-1989, 1992-1994), colecția de poezie „Autograf”. Coordonează publicațiile „Buzăul literar”, „Penteleu” și „Albatros”. Debutează ca editor și coordonator al culegerii V. Voiculescu. Articole, comunicări, documente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288560_a_289889]
-
În cazul de față, limba nu urmărește să manipuleze obiectele din lume, ci să alunge clișeele din spațiul cunoscut. Chateaubriand scrie în Atala: Luna îi dădea acestei vegheri funebre palida ei flacără. Se ridica în puterea nopții, ca o albă vestală... Aici, palida și albă nu au puterea de a clasifica, actualizează doar un conținut latent în noțiunile de lună sau de vestală, așa cum circulă ele într-o anumită cultură. Din acest punct de vedere, nu putem face complet abstracție de
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Atala: Luna îi dădea acestei vegheri funebre palida ei flacără. Se ridica în puterea nopții, ca o albă vestală... Aici, palida și albă nu au puterea de a clasifica, actualizează doar un conținut latent în noțiunile de lună sau de vestală, așa cum circulă ele într-o anumită cultură. Din acest punct de vedere, nu putem face complet abstracție de istorie. Până la romantism, se recurgea sistematic la clișee, la scrierea deliberată într-un cod recunoscut ca fiind cel literar. Astfel, prin fiecare
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
1972. Spiridon, Monica, Eminescu. O anatomie a elocvenței, Editura Minerva, București, 1994. Spiridon, Monica, Eminescu. Proza jurnalistică, Editura Curtea Veche, București, 2003. Tomuș Mircea, "Prefață" la Ce-ai cu mine vântule?, Editura Minerva, București, 1970. Țugui, Pavel, Arghezi necunoscut, Editura Vestala, București, 1998. Paler, Octavian, Polemici cordiale, Editura Cartea Românească, București, 1983. Vatamaniuc, Dumitru, Publicistica lui Eminescu, 1870-1877, Editura Junimea, Iași, 1985. Vârgolici, Teodor, Prietenia literară, Editura Albatros, București, 1975. 3.3 Studii și articole apărute în publicații Cele mai bune
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Minerva, 1972. Spiridon, Monica, Eminescu. O anatomie a elocvenței, București, Editura Minerva, 1994. Eminescu. Proza jurnalistică, București, Editura Curtea veche, 2003. Tomuș Mircea, Prefață la Ce-ai cu mine vântule?, București, Editura Minerva, 1970. Țugui, Pavel, Arghezi necunoscut, București, Editura Vestala, 1998. Paler, Octavian, Polemici cordiale, București, Editura Cartea Românească, București, 1983. Vatamaniuc, Dumitru, Publicistica lui Eminescu, 1870-1877, Iași, Junimea, 1985. Vârgolici, Teodor, Prietenia literară, București, Editura Albatros, 1975. 3.3 Studii și articole apărute în publicații Cele mai bune cărți
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
disimulează acum un zâmbet amar, resemnat, în fața unui croitor de pantaloni "învățat cu purtarea în partea stângă" ("Răscrucea", în Ars poetica, p. 270). 116 Liga ortodoxă, București, an I, nr. 9/30 iulie 1896. 117 Pavel Țugui, Arghezi necunoscut, Editura Vestala, București, 1998, p. 18. 118 În ***L-am cunoscut pe Tudor Arghezi, Editura Eminescu, București, 1981, p. 24. 119 Vezi, spre exemplu, unele din cele mai virulente pamflete argheziene antisinodale: "Ortodoxie cu țuică", în Scrieri 25, p. 280; "Cultură și
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
C. Drăgan, prefața Mircea Djuvara, Editura Europa Nova, București, s.d. Djuvara, Mircea, Teoria generală a dreptului. Drept rațional, izvoare și drept pozitiv, cuvânt introductiv de dr. Barbu B. Berceanu, Editura All, București, 1995. Drimba, Ovidiu, Istoria culturii și civilizației, Editura Vestala, București, 1997. Droit, Roger-Pol, Etica pe înțelesul tuturor, traducere de Alexandru Șiclovan, Editura Cartier, Chișinău, 2009. Durkheim, Emile, Diviziunea muncii sociale, traducere și cuvânt introductiv de Cristinel Pantelimon, Editura Albatros, București, 2001. Dworkin, Ronald, Drepturile la modul serios, traducere de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Editura Mediarex, București. Noica, Constantin, Cuvânt împreună despre rostirea românească, Editura Eminescu, București, 1987. Platon, Republica, traducere de Dumitru Vanghelis, Editura Antet, Filipeștii de Târg, Prahova, s.d. Platon, Gorgias, traducere de Th. Simenschy, notă asupra ediției de Traian Diaconescu, Editura Vestala, București, 2000. Platon, Banchetul și alte dialoguri, traducere de Șt. Bezdechi și C. Papacostea, prefață de Ion Acsan, Editura Mondero, București, 2002. Platon, Sofistul în Opere Complete, vol. IV, Editura Humanitas, București, 2004. Pleșu, Andrei, Minima moralia. Elemente pentru o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de grână/ cât un fus de lână/ și s-aveți parte/ numai de bucate” În timp ce Paparudele dansau, invocând ploaia, gazdele aduceau găleți cu apă și le stropeau leoarcă. Fetele invocau pentru ploaie o făptură mitică, Paparuda, fiind un fel de vestale ale acesteia. Colindul dansat era Însoțit de aspersiune, care face parte din recuzita magiei inițiatice. Bătutul din palme semnifică tunetele Întețite ce Însoțesc ropotul ploii mult așteptate. Interesantă este asemănarea Între această datină și una descrisă la indieni sub numele
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
români, este incontestabil arhaismul ritualurilor și credințelor legate de Diana.” Numele de Drăgaică s-a suprapus În vocabular peste cel de Sânziene În feudalismul timpuriu, În perioada influenței slave. Se crede despre aceste zâne că ar fi un fel de vestale ce amintesc de vechile rituri ale protecției și fertilității agrare, dar se consideră de asemenea, că ar avea un caracter ambivalent. Ele pot fi și crude și din acest motiv nu trebuie să li se pronunțe numele. Sunt numite „drăgaice
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
de relație Biserică-stat”, în Renașterea, nr. 4, p. 8. Rivière, Cl. (2000), Socioantropologia religiilor, Editura Polirom, Iași. Sferlea, O. (2004), „Statul Gelos și Biserica-Mamă”, în Renașterea, nr. 4, p. 9. Sorescu, V. (1995), Figuri, evenimente și locuri biblice, Editura Saeculum/Vestala, București. Stephenson, J., Ling, L., Burman, E., Cooper, M. (1998), Values in education, Routledge, Londra și New York. Șoican, C. (2004), „Blestematele de droguri, ele te-au distrus”, în Actualitatea creștină, nr. 2, p. 17. Todoran, I., Zăgrean, I. (2003), Dogmatica
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
întrebările mele multiple puteau umple o enciclopedie) mi se răspundea, știind dintr-o dată despre orice, despre oricine totul"455. E un amestec de simboluri în care focul însumează zodii cosmice, constelații, iar în cetatea eternă acestea se oglindesc în jocul vestalelor. Focul este elementul prin care apa, aerul și pământul amestecate în alambicul alchimistului se metamorfozează în destin, în subconștient magul atingând forța celestă, dar nu visul. Aqua mercurialis este chiar un foc divin. Benedictus Figulus spune: "Vizitează centrul din pământ
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
tema, ideea dezvoltată de poet într-un poem. Limitele realului se opresc însă în fața sentimentelor ce copleșesc viața. Așadar codrul poate fi feminitatea neexplorată. E locul unde ridicăm altarul, arde un foc veșnic și locul de adunare a procesiunii vechilor vestale, a fecioarelor despletite din noaptea de Sfântul Andrei. Elementul determinant al pădurii este copacul, axă și centru mistic al cosmosului. El leagă lumea subterană a rădăcinilor cu cea terestră a trunchiului și dimensiunea cerească a coroanei. Copacul a fost dintotdeauna
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
1991. Glossarium. Aufzeichungen der Jahre 1947-1951, Duncker & Humblot, Berlin, 1991. Schopenhauer, A., Sämtliche Werke, A. Hübscher (ed.), 7 vol., ediția a III-a, Brockhaus, Wiesbaden, 1972. Aforisme asupra înțelepciunii în viață, traducere de Titu Maiorescu, Editura Saeculum I.O., Editura Vestala, București, 1997. Schweitzer, A., Kultur und Ethik. Sonderausgabe mit Einschluß von Verfall und Wiederaufbau der Kultur (1923), Beck, München, 1960. Scotus Eriugena, J., Quaestio de nihilo, en Periphyseon De divisione naturae, 4. vol., I. P. Sheldon-Williams și E. Jeauneau (ed.), Dublin
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
5. 44 Idem, p. 412. 45 A. Schopenhauer, Sämtliche Werke, A. Hübscher (ed.), 7 vol., ediția a III-a, Brockhaus, Wiesbaden, 1972, vol. V, p. 443; Aforisme asupra înțelepciunii în viață, traducere de Titu Maiorescu, Editura Saeculum I.O., Editura Vestala, București, 1997, p. 96. 46 Ex captivitate salus. Erfahrungen der Zeit 1947/50, Greven, Köln, 1950, p. 82. 47 F.A. Lange, Geschichte des Materialismus und Kritik seiner Bedeutung in der Gegenwart (1866), A. Schmidt (ed.), 2 vol., Suhrkamp, Frankfurt a. M
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
care se numea ca moștenitori cu părți egale pe nepoții săi Gaius, fiul lui Germanicus și pe Tiberius, fiul lui Drusus cu dreptul de a se moșteni unul pe altul. Lasă moșteniri la un mare număr de persoane, respectiv fecioarelor vestale, tuturor soldaților, fiecărui cetățean roman și separat șefilor de cartier. A fost o mare personalitate a Imperiului Roman și, a încercat să-și facă datoria cum a crezut de cuviință.
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
pentru năluca blondă, însoțită de licorn în preajma lacului chiparoșilor. În acel climat suprasaturat de fascinație, moarte, iubire, Baudolino are revelația perfecțiunii divine cu chip de ypatie, o emanație a unui tainic gineceu, menit să perpetueze memoria virtuoasei și înțeleptei Hypatia. Vestală a cultului platonic la anul 200 e.n., fusese măcelărită și arsă pe rug de o gloată de creștini întărâtați de evlaviosul dar intransigentul viitor sfânt Chiril. Eco profită de misterioasa idilă Baudolino-fecioara cu licorn, spre a așterne un fel de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
4. Helen Collins, Harul tămăduitor al mâinilor, Ed. LVB, București, 1999 5. Maestrul Stephen Co, Eric B. Robins în colaborare cu John Merrzman, Mâinile tale te pot vindeca, Ed. Polirom, 2003 6. Ion Gherman, Medicina alternativă tradițională. Ghid practic, Ed. Vestala, București, 2001 7. Viorel Olivian Pașcanu, Tratament naturist integral, Ed. Moldova, Iași, 1996 8. Victor Duță, Medicina naturistă, elixirul sănătății, Ed. Oscar Print, București, 1995 9. Sebastian Kneipp, Remedii de Medicină naturală, Casa de editură Colemus, Craiova, 1995 10. Arcadie
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
reprezentări, simboluri, volum îngrijit de Maria Magdalena Székely, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012, pp. 140-141. 66 Povestea țărilor Asiei. Cosmografia românească veche, ediție de Cătălina Velculesc și V. Guruianu, ilustrații de Mihalea Dumitru, după desene de epocă, Editura Vestala, București, 1997. 67 N.A. Ursu, Nicolae Costin, traducător al geografiei universale a lui Giovanni Botero, în vol. N.A. Ursu, Contribuții la istoria culturii românești. Studii și note filologice, Editura Cronica, Iași, 2002, pp. 7-33. 68 Dan Zamfirescu, Neagoe Basarab și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
reprezentări, simboluri, volum îngrijit de Maria Magdalena Székely, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012, p. 140-141. 134 Povestea țărilor Asiei. Cosmografia românească veche, ediție de Cătălina Velculesc și V. Guruianu, ilustrații de Mihalea Dumitru, după desene de epocă, Editura Vestala, București, 1997. 135 N.A. Ursu, Nicolae Costin, traducător al geografiei universale a lui Giovanni Botero, în vol. N.A. Ursu, Contribuții la istoria culturii românești. Studii și note filologice, Editura Cronica, Iași, 2002, p. 7-33. 136 Dan Zamfirescu, Neagoe Basarab și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
puternică, o simțeam ca pe o a doua mamă și odată plecată la Timișoara, îmi petreceam o bună parte a vacanțelor la Zăbrani, la Nană Ileana; ea a rămas pentru multă vreme, până la moartea ei cu 17 ani în urmă, vestala care ținea nestinsă flacăra copilăriei, a vetrei primare. Alte amintiri: aveam de acum 12 ani și îmi amintesc cum ne-a lovit pe toți ca un trăsnet vestea morții Helgăi. Era fiica familiei Reng, vecinii noștri de peste drum, brutarii satului
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
BANU, George, Arta teatrului, Nemira, București, 2004 TOUBIN-MALINAS, Cathérine, Heures et malheurs de la femme au XIX siècle: "Fécondité" d'Emile Zola, Klincksieck, Paris, 1986 TROUSSON, Raymond, Leș études de thèmes. Essai de méthodologie, Paris,1965 TUTEA, Petru, Lumea că teatru, Vestala, Alutus-D, București, 1993 UBERSFELD, Anne, Leș termes clés de l'analyse du théâtre, Seuil, Paris, 1996A UBERSFELD, Anne, Lire le théâtre I, Belin, Paris, 1996B VALÉRY, Paul, Imagini ale Franței. Prezenta Parisului, în VALÉRY, Paul, Criza spiritului și alte eseuri
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și "23 August", "Medalia Muncii" și alte distincții importante. Timp de peste 20 de ani, între 1983 și 2005, s-a dedicat traducerilor unor nume celebre din beletristica mondială, volumele respective fiind publicate de edituri prestigioase: "UNIVERS", "MINERVA", "SAECULUM I.O", "VESTALA", "POLIROM", care au primit aprecieri elogioase din partea criticilor literari (Alex. Ștefănescu, Revista "EXPRES" nr. 34 și nr. 42 din anul 1992). Dintre operele literare scrise în limba engleză și traduse de Agop Bezerian, amintim marile epopei ale mitologiei indiene Ramayana
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
the Polish Village Wedding. The Introduction of a Jewish Figure into the Final ceremony”, În Studies in Marriage Customs, vol. 4, The Hebrew University of Jerusalem, 1974, pp. 133-140. 285. Mihai Eminescu, Chestiunea evreiască, ediție Îngrijită de D. Vatamaniuc, Editura Vestala, București, 1998. 286. „Când lovești un ovreu, plâng toți, nu ca românii, când lovești unul, râd toți”, spunea Cilibi Moise pe la 1850 (237, p. 4). Proverbele populare din centrul și estul Europei pun În evidență spiritul de solidaritate de care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]