3,775 matches
-
Dâmbovicioara, poartă de acces spre cheile și peștera cu același nume. După vizitarea acestora, ne continuăm drumul către Fundata (1 200 m altitudine), cea mai înaltă zonă de locuire din această platformă montană, în jurul căreia gravitează Fundățica, Ciocanu, Șirnea - localități vestite prin originalitatea arhitecturii populare (gospodării țărănești cu ocol întărit), dar și prin colecțiile muzeale de artă populară și perpetuarea unor obiceiuri tradiționale: plecarea oilor la munte (în luna mai), măsurarea laptelui (iunie), Nedeia munților (august, la Fundata), răvășitul oilor (octombrie
Agenda2004-23-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/282514_a_283843]
-
rând, un paradis, mai ales pentru reprezentantele sexului frumos, este Bazarul istoric al orașului, cu o mulțime de magazine de bijuterii din aur. Cunoscut în trecut sub numele de „Halicarnassus“, Bodrumul de astăzi se mândrește cu faptul că găzduiește ruinele vestitului Mausoleu, una dintre cele șapte Minuni ale Lumii, precum și Castelul Sf. Petru, care adăpostește Muzeul Arheologic Subacvatic. Pentru cei care consideră că vacanța ideală înseamnă liniște și relaxare, atunci cu siguranță Bodrum nu este o alegere inspirată, și aceasta din cauza
Agenda2004-25-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/282567_a_283896]
-
s-a dat în folosință la 20 august 1854: este vorba despre tronsonul dintre Oravița și Baziaș. La 1 mai 1879 se realizează legătura între București și Paris prin Timișoara-Budapesta-Viena. Iar la 5 iunie 1883 a fost pus în circulație vestitul „Orient Expres“, care a circulat pe ruta Paris-Constantinopol și care, evident, trecea prin Timișoara.
Agenda2004-27-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282595_a_283924]
-
și-mi ghicește/Codrul de ce îngălbenește/Omul de ce îmbătrânește...» “. Hanurile erau tot timpul anului un loc râvnit de întâlnire, unde se făceau și se desfăceau averi, se înnodau povești de dragoste și intrigi politice. Documentele timpului amintesc și de un vestit han acolo, sus, la Coșava (Timiș), la care a poposit, la început de an 1866, în drumul său spre Viena, domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
Agenda2005-03-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283286_a_284615]
-
de cercetare până în 1918. În perioada respectivă s-au remarcat trei personalități absolut deosebite pentru știința biologică și în special pentru ornitologia bănățeană. Îl amintim pe dr. Lajos Kuhn (1844-1900), care a fost inițiatorul înființării Muzeului de Științele Naturii, realizatorul vestitei colecții ornitologice de la Sânnicolau Mare și primul promotor al dermoplastiei. Continuatorul lui a fost Dionisie Linția (1880-1952), cel mai de seamă ornitolog în perioada interbelică, primul „ornitolog al satului“, realizatorul celei mai mari colecții ornitologice au- tohtone și primul director
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
peste ani, astfel: „mă încântam, sub pomii în floare, de aburirea vântului proaspăt al dealului și de ușoara muzică a albinelor(...) o mulțămire care nu se poate rosti în cuvinte”. În propria-i casă, Nicolae Iorga a înființat, în 1908, vestita Universitate de Vară de la Vălenii de Munte, la care au conferențiat cei mai de seamă oameni de știință și cultură din țară, dar și din Anglia, Franța, Ungaria etc. În Muzeul memorial Nicolae Iorga, amenajat în casa în care marele
Agenda2005-05-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283347_a_284676]
-
din Sebeș a dedicat lucrărilor sale o sală specială. În biserica satului se pot vedea scene murale pe care Sava Henția le-a realizat între anii 1860-1870. Imediat (2 km) ajungem la Săsciori, un târgușor situat sub poale de munte, vestit încă din secolul al XVII-lea ca centru de olari; o îndeletnicire care era în floare pe vremea când Lucian Blaga poposea pentru prima dată, aici „ca să văd un atelier“. Olarul învârtea cu piciorul lângă vatra sa o măsuță rotundă
Agenda2004-36-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282852_a_284181]
-
spiritului și generozității sufletului. Învingătorilor la Jocurile din Olympia, după măreția ceremonialului încununării, li se pregătea intrarea triumfală în cetatea de origine, sculptorii le ridicau statui, poeții le compuneau versuri, iar compozitorii le dedicau ode. Iată cum explică unul dintre vestiții înțelepți ai Greciei ce însemna să fii campion olimpic în acele vremuri: „La Olympia nu ajunge să ai un corp puternic și bine antrenat, dacă inteligența și înțelepciunea îți lipsesc. Cine vrea să fie campion, trebuie să fie perfect: corpul
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
km depărtare), la Oașa, Valea Sebeșului, a fost, o vreme, însăși casa de vară a lui Mihail Sadoveanu și a familiei sale. Pornim, așadar, pe urmele scriitorului... Ne oprim la Șugag doar pentru a vizita casa-muzeu a lui Nicolae Cernat, vestit meșter popular, ale cărui sculpturi în lemn (căuce, tipare de caș, linguri cu lanț, furci de tors cu aripi etc.) au fost medaliate la numeroase expoziții etnografice din țară și străinătate. Șoseaua asfaltată ne conduce, apoi, în urcuș avântat... Valea
Agenda2004-38-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282903_a_284232]
-
Z. Ornea E uimitor cît de valabile pot fi unele scrieri despre fenomenul Gulagului, daca autorul a gîndit matur și pătrunzător despre trăsăturile esențiale ale chestiunii. Din această categorie fac parte vestitul 1984 al lui Orwel și Gîndirea captivă a lui Czeslaw Milosz, în sfîrșit tradusă în românește la Editură Humanitas. Laureatul premiului Nobel din 1980, Milosz e, acum, un venerabil scriitor de 88 ani (născut în 1911), cu o prodigioasa opera
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
energie intelectuală în munca de cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară " G: Călinescu", de redactor al Revistei de istorie și teorie literară, de editor - în tandem cu soția sa, Tania Radu - al suplimentului cultural "Litere, arte, idei" (vestitul "LAI") al ziarului Cotidianul, de cronicar literar al revistei 22, de colaborator cu articole pe teme politice la ziarul Curentul etc. Practic, se poate spune că Dan C. Mihăilescu a făcut până în prezent, ca literat, de toate. Și totuși, din
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
de om politic ale lui Brătianu și radicalismul idealist al lui Rosetti, ajutați de alți cîțiva colegi de ideal, au pregătit constituirea viitorului Partid Liberal. Au căutat aderenți în Moldova. Dar acolo nu se găsea, cît de cît organizată, decît vestită "Fracțiune liberă și independența" în frunte cu cam impostorul Nicolae Ionescu, împotriva căreia s-a distins, în polemici răsunătoare, Junimea. Kogălniceanu nu se afiliase acestei grupări. Făcuse parte, ca și Brătianu, Rosetti, Ion Ghica din diverse guverne de la instalarea pe
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
se deschide o expozitie în onoarea Papei. Perfect, zic doamnei de la Uniune, amin cu o zi. Da, zice doamna, dar a doua zi, tot la 17, e fixată deja, la "Simeza", expoziția de pictură... a actorului Sileanu... toată floarea cea vestită a cetății lui Bucur buluc la Sileanu. Perfect, decid, o deschid pe a mea la ora 18. Zis și făcut. Va dati seama între ce nicovala și ciocan s-a aflat propriu-mi vernisaj! Ies din galerie pe trotuar. Tot
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
existența și toate omorurile, sfîșierile și gîtuirile respective. Pentru că omul simplu, credincios, chiar se întreba, în momente de cumpănă: Cum de permite Dumnezeu astfel de fapte?! Uite, ca frate-Său permitea, în mod științific, cu el colaborînd mai toți savanții vestiți. Să nu-l confundam cu Satana. Nu. Aici se deschide un cu totul alt capitol asupra căruia dl. Sache încă nu s-a pronunțat. Dar se va pronunța cu siguranta ceva mai tîrziu... Acum închipuiți-vă următoarea scenă: Dl. Sache
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
ai țărilor aliate. Atunci s-a decis organizarea alegerilor "libere" în România și includerea în guvern a doi miniștri reprezentînd partidele istorice. La București au venit în vizită de informare, Harriman, ambasadorul american în URSS, Clark Kerr, ambasadorul Angliei și vestitul Vîsinski. Iuliu Maniu, care știa bine ce înseamna alegeri libere în România (condusă, colac peste pupăza , de un guvern comunist), i-a întrebat, atunci, pe emisarii englezi (că și pe cei americani): "Spuneți-mi dacă aveți vreo înțelegere secretă: daca
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
realizat și pus în circulație un număr special Cristian Popescu, însoțit de o ediție anastatică a unui voluminos caiet-manuscris al poetului, dăruit de el pictoriței Laura Covaci. Ambele tipărituri se remarcă prin profesionalism și bun-gust (printre colaboratori se numără și vestitul grafician Mircea Dumitrescu) și, fiind complementare, compun portretul destul de clar al unui scriitor care rămăsese învăluit în mister, din cauza morții lui la numai 36 de ani. Atât, numai 36 de ani (neîmpliniți) a trăit Cristian Popescu! S-a născut la
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
de a fi și de a se manifesta în toată deplinătatea puterilor sale, încurajată de un mod concret și cinstit de a privi lucrurile în desfășurarea lor. Franței avea să-i rămînă, - conceput tot de Gustave Eiffel, - Turnul de fier vestit, mîndria Parisului, simbolul lui, grămada monumentală de fiare, o înjghebare de oțel numai fără vreun chip în care spiritul uman să se regăsească, astfel cum toți nefericiții, debarcînd în lumea cea nouă, aveau să înfrunte înfiorați Speranța, torța cu flacăra
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
Ceaușescu emisiunile d-sale (împreună cu cele ale soțului ei, dl. Virgil Ierunca) mi-au înseninat viața, întreținîndu-mi speranța. Niciodată nu-i voi putea mulțumi îndeajuns pentru tot ceea ce a reprezentat și a înfăptuit. Se remarcase, în cronicile ei, (pe lîngă vestita emisiune "Teze și antiteze la Paris"), drept un redutabil critic literar, ceea ce s-a verificat cînd le-a publicat (oare toate?) în volume. Între timp, a cam venit vremea memoriilor. E drept, mărturisește autoarea, și-a ținut un jurnal încă
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
o realitate obiectivă sau sînt expresia unei mitologii materializate. Întrebare, ea însăși răscolitoare, căreia îi adaugă alta, și anume dacă aceste concepte definesc permanențe sau sînt, de fapt, numai o fază a istoriei recente pe cale de a se încheia. De la vestitul Ernest Gellner (Națiuni și naționalism), pe care dl. Boia - de ce? - nu-l citează, știm că nașterea națiunilor este concomitentă cu momentul apariției - in nuce - a industrialismului și că în etapele preindustriale nu se poate vorbi de națiune. Dl. Lucian Boia
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
Drumurile înconjurate de cranii/ Asemenea unor lăncii" (Sfârșit). Prin cultivarea acestui gust necrofil al barocului, Miron Kiropol se regăsește în versurile poeților baroci, ale unui Quevédo, Saint-Amant, Gaston d'Orleans, Agrippa d'Aubigné, sau ale celor care aveau să formeze vestita "Accademia degli Incogniti" din Veneția celei de-a doua jumătăți a secolului al XVII-lea, mergând până la poate cel mai tulburător poet baroc român, Tudor Arghezi. Precum Iisus odată, Miron Kiropol aruncă un blestem cumplit asupra orașului care îl alungase
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
pe strada Polonă), bine instalați acolo, Wilhelm ca medic, iar Mite ca amantă a regelui (o știu din memoriile lui Marghiloman, care o știa de la Maiorescu), care, devenindu-i și secretară particulară i-a scris, pe baza unor însemnări, suveranului vestitele memorii (17 volume, 1909-1912), publicate în germană. Și pentru că am pornit să destăinui relații de alcov posibile, să mai menționez că în jurnalul său din anii nouăzeci, pe cînd Tzigara își făcea studiile în Germania, fiind mereu în relații cu
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
a însoțit pe T. Maiorescu în călătoria de vacanță în străinătate, despărțindu-se, după o perioadă de împreună petrecere, spre Franța (apoi și Germania), unde a făcut serioase studii pentru doctorat. După frecventarea laboratorului Wundt, și-a luat, cu acest vestit profesor german, un strălucit doctorat în psihologie. Dar, întors în țară, l-a găsit pe T. Maiorescu înstrăinat și deloc dispus să-l ajute pentru a căpăta o catedră la universitate. A fost cîțiva ani director al nou-înființatei Fundații Regele
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
semănate de însuși Călinescu în iureșul sau juvenil. A lămurit cineva relația lui cu Croce, cu Gentile? Erau de trecut, în prealabil, alte praguri legate de opțiuni de metodă împrumutata prin contaminare de la inspiratul sau mentor, Ramiro Ortiz, dinspre cercul vestitei publicații florentine "La Voce" (interferente subtile cu "impresionismul" analitic ilustrat admirabil de un Renato Serra). cineva i-a pus ștampila divinul și, în realitate, l-a expediat în țarcul unui clișeu searbăd, gongoric. Vorbele mari au instituit gratuități de parada
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
cu sine bani de ajuns și nu-l turmentează vreo suvenire din patria să sau vreo pasiune de inimă... Călătoria, după părerea mea, este cea mai bună medicină în contra urîtului". Firește, importanță istorică a orașului Wagram (prin care trece), cu vestită bătălie a lui Napoleon, e transcrisa după vreun ghid al epocii, fiind terna și chiar plicticoasa (că și descrierea statuilor Vienei, a pinacotecii din Dresda, bătălia de la Austerlitz, descrierea orașului Praga, a Boemiei în genere etc. etc.). Din păcate, memorialul
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
rămas cea din urmă exegeza fundamentală pentru lirica eminesciana. Petru Creția e un adversar hotărît al acestei dihotomii, optînd pentru ideea publicării, cronologice, a antumelor și a postumelor, fără nici o diferențiere. Asta, firește, pentru că e o pură întîmplare publicarea, în vestită ediție princeps a lui Maiorescu din 1884, a unor poezii și poeme, altele, la fel de durabile, rămînînd în lada de manuscrise, ajunsă a fi cunoscută și valorificata de abia din 1902 încoace, cînd marele critic a depus, la Bibliotecă Academiei, depozitul
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]