436,616 matches
-
peisajul sumbru al cotidianului, pe care "l-au explorat" alți competitori electorali în scopuri persuasive. În acest context, găsim relevante afirmațiile lui Michael Schudson, potrivit căruia, publicitatea nu pretinde că prezintă realitatea așa cum este, ci realitatea așa cum trebuie să fie, viața și vieți care merită imitate 28. Această paradigmă din publicitatea comercială a fost pliata și la publicitatea politică. În acest sens sunt relevante și sloganurile din campaniile anterioare: Sloganurile PLDM 2010, 2014 2010 Moldova fără sărăcie! 2014 Înainte pentru Moldova
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
al cotidianului, pe care "l-au explorat" alți competitori electorali în scopuri persuasive. În acest context, găsim relevante afirmațiile lui Michael Schudson, potrivit căruia, publicitatea nu pretinde că prezintă realitatea așa cum este, ci realitatea așa cum trebuie să fie, viața și vieți care merită imitate 28. Această paradigmă din publicitatea comercială a fost pliata și la publicitatea politică. În acest sens sunt relevante și sloganurile din campaniile anterioare: Sloganurile PLDM 2010, 2014 2010 Moldova fără sărăcie! 2014 Înainte pentru Moldova! Înainte spre
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fără Voronin! Partidul Socialist din Republică Moldova După alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, PSRM devine partidul cu cea mai numeroasă fracțiune din Parlamentul de la Chișinău - 24 de mandate. Sloganul central de campanie - Moldova are nevoie de Altceva. Guvernare incoruptă, Viața demnă - O Moldova nouă! (Din platforma electorală a PSRM). PSRM s-a poziționat distinct ca unic opozant al opțiunii de aderare a Republicii Moldova la spațiul UE. Altceva - ar vrea astfel să presupună aderarea Moldovei la Uniunea Vamală, iar "Rusia puternică
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
autorității Occidentului în fața regimului comunist, o sumă de privilegii adjudecate de nomenclatura și o înfrângere simbolică majoră pentru emigrație: "(...) din clauză națiunii celei mai favorizate a avut de câștigat numai regimul. Banii câștigați n-au intrat în casele oamenilor, pentru viața și sănătatea lor, represiunea a crescut în schimb, a crescut și numărul privilegiaților. Așa da, s-au îmbogățit vârfurile. Iar exilul a primit poate cea mai puternică lovitură de la constituirea lui. Atunci am știut că indiferență față de țările din Răsărit
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
inspirație" pentru românii din interiorul hotarelor României și de pretutindeni, pentru modul în care au reușit să își ia soarta în propriile mâini. Comemorarea unei jumătăți de secol de la pierderea provinciei istorice îl determină pe ultimul șef al statului în viață, sub care Basarabia a fost parte a teritoriului național, să reamintească opțiunile strategice ale națiunii, ferm asumate, încă din Primul Război Mondial, adevărate garanții de securitate la hotarele Europei, dar, în același timp, să reafirme frustrarea și nedreptatea pricinuite de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sale de conștiință. Pentru că poziționarea față de momentul în care România a revenit în tabăra Aliaților în timpul celui de-al Doilea Război Mondial consfințește, de fapt, cel mai important moment politic din cele două domnii ale regelui și din întreaga să viața. Momentul renunțării la alianța cu Germania nazistă are semnificații profunde prin modul în care monarhul a înțeles să reconecteze România la Europa, să salveze pierderea definitivă a teritoriului sub invazia Armatei Roșii, să repună în drepturi ordinea constituțională a României
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în raport cu URSS și cu puterile occidentale. Regele Mihai a continuat să fie în timpul perioadei comuniste pus într-o antiteza colosală cu dictatorul Antonescu. Însuși regele Mihai afirmă că, cu privire la actul de la 23 August 1944, ca "niciunul dintre evenimentele istorice din viața poporului nostru nu a fost atât de profund falsificat că Actul de la 23 August 1944. S-au produs munți de literatură în scopul de a povesti sau inventa ceea ce s-a întâmplat, ceas cu ceas, în acea zi"24. Raportarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
1995, prin invitarea acestuia la ceremoniile care au sărbătorit 50 de aniversări de la sfârșitul războiului în Europa. Astfel, atât participarea în sine, cât și presa britanică, au evidențiat întreaga simbolistică europeană pe care o întruchipa ultimul șef de stat în viață, participant efectiv la ostilitățile celui de-al Doilea Război Mondial. Concluzii Clivajul Est-Vest este unul definitoriu pentru gândirea politică, demersul istoric și poziționarea simbolică pe care regele Mihai le-a parcurs de-a lungul carierei și vieții sale. Poate niciun
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de stat în viață, participant efectiv la ostilitățile celui de-al Doilea Război Mondial. Concluzii Clivajul Est-Vest este unul definitoriu pentru gândirea politică, demersul istoric și poziționarea simbolică pe care regele Mihai le-a parcurs de-a lungul carierei și vieții sale. Poate niciun alt reper al personalității ultimului monarh al României nu putea fi redat atât de bine precum perspectiva față de simbolistică, acțiunile și valorile pe care le-a pus în ecuația dintre Răsărit și Apus. Raporturile sale cu puterile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
arătat valorile vestice îmbrățișate de rege și derapajele democratice grave pentru clasa politică din postcomunism. "23 August" rămâne cea mai importantă proba a atașamentului la valorile occidentale pe care Mihai I le-a asumat ferm de-a lungul tragicei sale vieți. Această ultimă tema conține o dimensiune memoriala majoră, fundamentală pentru istoricitate. În concluzie, analiza construiește trei perspective semnificative ale ultimului rege al României în decriptarea relației sale cu "Estul" și "Vestul". Astfel, pentru Mihai I, "Vestul" este sinonim cu Națiunile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Mihai I al României, O domnie întreruptă, Convorbiri cu Philippe Viguié-Desplaces, trad. de Ecaterina Stamatin, Libra, București, 1995, pp. 89-96; Liviu Vălenaș, op. cît., pp. 34-54; Neagu Djuvara, O scurtă istorie a românilor, Humanitas, București, 1999, pp. 205-206; Ecaterina Rădoi, Viața Regelui Mihai I, Editura Mașină de scris, București, 1998, pp. 165-183; Ioan Scurtu, Istoria românilor în timpul celor patru regi,Volumul IV: Mihai I, ediția a II-a, Editura Enciclopedica, București, 2004, pp. 57-93; Guy Gauthier, Acvile și lei: O istorie
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
MURARU, Alexandru, Cum supraviețuiește monarhia într-o republică? Regele Mihai, românii și regalitatea după 1989, Prefață de Emil Hurezeanu, Curtea Veche Publishing, București, 2015 RADU, Principe al României (ed.), Lumea Regelui (The King`s world), Polirom, Iași, 2011. RĂDOI, Ecaterina, Viața Regelui Mihai I, Editura Mașină de scris, București, 1998. SCURTU, Ioan, Istoria românilor în timpul celor patru regi, Volumul IV: Mihai I, ediția a II-a, Editura Enciclopedica, București, 2004. VĂLENAȘ, Liviu, Regele Mihai printre noi (1989-1999), Prefață de Liviu Antonesei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mărturisesc, înainte de toate, că am fost profund impresionat de gesturile și mesajele de solidaritate care au venit din toată lumea față de victimele tragediei de la "Colectiv". Partenerii noștri din întreaga lume i-au plâns, împreună cu noi, pe cei care și-au pierdut viața în tragicul accident și s-au alăturat eforturilor noastre de a-i salva pe supraviețuitori. Ca să răspund la întrebarea dumneavoastră, nu cred că din perspectiva partenerilor străini există vreun motiv de îngrijorare. Dimpotrivă. România este și va continua să fie
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
DIACONESCU, Ion, După Revoluție, București, Ed. Nemira, 2003. DRAGOMAN, Dragoș, Capital social și valori democratice în România, Ed. Institutul European, Iași, 2010. NASTASE, Adrian, De la Karl Marx la Coca-Cola - Dialog deschis cu Alin Teodorescu, București, Ed. Nemira, 2004. NECULAU, Adrian, Viața cotidiană în comunism, Iași, Ed. Polirom, 2004 PAȘTI, Vladimir, MIROIU, Mihaela, CODITĂ, Cornel, România - starea de fapt, volumul 1, București, Ed. Nemira, 1997. PAȘTI, Vladimir, Noul capitalism românesc, Iași, Ed. Polirom, 2006. PUTNAM, Robert, Cum funcționează democrația?, Editura Polirom, Iași
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
piețele globale o fac pentru că avantajele naționale dintr-un sector sunt influențate pozitiv de creșterile din sectoare conexe, iar intervenția statului este esențială. Astfel, statele naționale sunt cele care ofera avantaje competitive unor anumite sectoare, iar productivitatea și standardul de viață al populației depind de capacitatea de menținere a unei poziții competitive pe piața internațională sau la nivel regional. Michael Porter, de exemplu, desi recunoaște ca importanță apartenenței naționale a companiilor scade, insistă asupra faptului că aceasta nu alterează faptul că
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În cazul în care abordarea s-ar încadra în limite funcțional-pragmatice (analiza retorica, analiza a discursului), problema "alfabetizării politice", i. e. a modului în care se impune un cod și un vocabular al vieții publice, interesează mai puțin. Totuși, daca acceptăm ipoteza uitării memoriei politice fanariote și pe aceea a ascendentului literaturii (occidentale) asupra vieții publice românești din secolul al XIX-lea, trebuie să ne întrebăm în ce măsură anumite practici textuale - lectură, interpretare, decupaj, traducere
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
analiza a discursului), problema "alfabetizării politice", i. e. a modului în care se impune un cod și un vocabular al vieții publice, interesează mai puțin. Totuși, daca acceptăm ipoteza uitării memoriei politice fanariote și pe aceea a ascendentului literaturii (occidentale) asupra vieții publice românești din secolul al XIX-lea, trebuie să ne întrebăm în ce măsură anumite practici textuale - lectură, interpretare, decupaj, traducere, citare - contribuie la fixarea unui nou alfabet politic. Trebuie să ne întrebăm mai întâi dacă se poate transfera formulă political literacy
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care dintre sensurile atribuite de diferiți teoreticieni poate să ne intereseze în cazul de față. Ideea de political literacy apare pe fondul unor statistici din anii '60 ai secolului trecut privind "implicarea" sau "angajamentul" unor anumite grupe de varsta în viața politică a Statelor Unite 9. Datele au dus desigur la considerații despre raportul direct proporțional dintre "implcarea politică" și "sofisticarea elitelor" sau la generalizări despre felul în care capacitățile politice ale civilizației occidentale au fost antrenate de cotele tot mai înalte
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
englezești: o schiță Știrile externe se bucură de o reală difuziune abia în momentul în care oratorii parlamentari aleg să devină ei înșiși îndrumătorii "profesioniști" ai opiniei publice, adică imediat dupa consacrarea unor publicații oficiale ca suport de înregistrare a vieții politice românești. Nu de puține ori Titu Maiorescu, Take Ionescu, N. Fleva sau N. Blaremberg citează și traduc simultan fragmente din presa internațională, știind precis că acestea vor fi preluate, la rândul lor, de harnicii stenografi angajați la Monitorul Oficial
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din spațiul anglo-saxon: "constituționaliști", "dinastici"/"monarhici", "liberali sinceri" etc.); 3) simbolizarea experiențelor și destinelor individuale (biografiile oamenilor de stat se scriu în strânsă legătură cu biografia ideii de stat); 4) uzajul și interpretarea codurilor puterii (monarhia constituțională, dinastia, guvernământul reprezentativ, viața parlamentară, ideea federalista etc.); 5) în fine, edificarea, prin mijloace discursive, a unei identități naționale care se proiectează în modelul închis al insulei britanice (și românii se definesc că o "insula de latinitate" în marea slavă) sau în formula incorporanta
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
memoria mi-ar fi venit în ajutor" 2 Radu Rosetti, Amintiri. Ce am auzit de la alții. Din copilărie. Din prima tinerețe, prefață de Neagu Djuvara, Editura Humanitas, București, 2013, p. 17: Nu cred să fie altă țară în care toată viața publică și privată să se fi schimbat mai repede și mai desăvârșit decât la noi și mai ales în care orice urmă a unui trecut, relativ foarte apropiet, să se fi strâns atât de complect și de răpede de la noi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Opiniunea publică (27 februarie 1885), Haimann, 1885, București, pp. 1-40. 24 Titu Maiorescu, Oratori, retori, limbuți, în Opere ÎI. Discursuri parlamentare, FNȘA - Univers Enciclopedic, București, pp. 686-724. 25 Simion Mehedinți,Politica de vorbe, în Omul Politic și politică de vorbe, Viața românească, București, 1920. 26 Lucian Blaga, op. cît.; Pompiliu Eliade, Influența franceză asupra spiritului public în România: originile, Institutul Cultural Român, București, 2006; Fotius, Matthieu, L' influence française sur leș grands orateurs politiques roumains de la seconde moitié de 19-eme siècle
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Simion, Fundația Națională pentru Știință și Artă-Univers Enciclopedic, București, 2006, pp. 930-945. MAIORESCU, Titu, "Oratori, retori, limbuți", în Opere ÎI. Discursuri parlamentare, FNȘA - Univers Enciclopedic, București, pp. 686-724. MEHEDINȚI, Simion, "Politica de vorbe", în Omul Politic și politică de vorbe, Viața românească, București, 1920. MILL, John Stuart, Disertație asupra libertății, traducere de Carola Ungath, Independence Roumaine, București, 1902. MILL, John Stuart, Dissertations and discussions political, philosophical and historical, vol. 1-3, Longman, London, 1875. MILL, John Stuart, Le gouvernement représentatif, Guillaumin, Paris
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
într-o particularitate nu vede în alții decât particularități"36. Intelectul este o astfel de particularitate incapabilă să vadă și să treacă dincolo de sine pentru a avea acces la realitate că proces, nu ca abstracție fixă, goală și lipsită de viață. Intelectul este individul incapabil de a înțelege altceva decât fenomenul, incapabil de a se identifică cu și de a acționa în baza intereselor percepute că generale ale unei societăți, ale unui stat. Intelectul este pur si simplu negativitatea; pentru spirit
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
spirit, între individ și societate, între particular și general, subiect și obiect - luându-și propria subiectivitate drept scop ultim 41. Intelectul contrazice deci rațiunea. Dar pentru că " Toate lucrurile sunt în ele însele contradictorii" și "Contradicția este (...) rădăcina oricărei mișcări și vieți; numai întrucât ceva posedă în el însuși o contradicție, acest ceva se mișcă, are impulsuri și activitate"42 - este sarcina rațiunii să traverseze intelectul, să îl ia în posesie, păstrând și totodată depășind opoziție dintre cele două părți - și să
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]