KorAP: Find »[drukola/base=viață & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...17370 >

434,232 matches

Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945

fructul de grâu, bob după bob. Una dintre apreciatele artiste moldovence, parte a acestui trup și acestui suflet ce fac front comun cu iubitorii lor, poartă un nume căruia-i revine incontestabil un înalt merit în alinarea adâncă a zilelor vieții noastre, păstrând astfel distanță de posomorâre, această atât de statornică măcinare adâncă a omului. Numele e Vasilica Tătaru! Cu această artistă viața e mai lungă, mai strălucitoare, mai surâzătoare, iar pe toate cărările ei te bucuri de întâlnirea cu frumosul

VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
cu iubitorii lor, poartă un nume căruia-i revine incontestabil un înalt merit în alinarea adâncă a zilelor vieții noastre, păstrând astfel distanță de posomorâre, această atât de statornică măcinare adâncă a omului. Numele e Vasilica Tătaru! Cu această artistă viața e mai lungă, mai strălucitoare, mai surâzătoare, iar pe toate cărările ei te bucuri de întâlnirea cu frumosul și voioșia. Dacă nu ar fi frumoasă ca o vinovată a suspinelor de drag, pentru că glăsuiește cânt atât de alipit de inimi

VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
Vasilicăi Tătaru. A plătit artista, în ziua aceea, o parte din impozite către gura căscată a gropii în care neliniștea, neajunsul, supărarea înghit zi cu zi lumea sărmană. Glasul ei, chipul ei s-au expus frumos, vrăjitor și au înduplecat viața să facă bacăuanilor ziua mai frumoasă decât cele dinainte și mai îmbunătățită cu speranțe, pentru ce urmează să vină! O hrană a sufletului, o mână mângâietoare, de mătase, o sărutare pe gând au fost cântecele Vasilicăi Tătaru, căci așa sunt

VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
Vasilicăi Tătaru, căci așa sunt aceste cântece, dintotdeauna, hrană și sărut, și așa vor continua să fie! Artista, glăsuindu-le pentru neamul românesc, împarte măcar câte un dumicat fiecăruia, dăruindu-și frageda mângâiere și sărutarea ce trăiesc mai mult decât viața! Nimeni în lume nu are parte de toate bucuriile vieții, dar un recital cu Vasilica Tătaru împlinește voia lacomă a iubitorului de melos popular prin a primi cântec în locul a tot ce nu poate primi! (foto: Vasilica Tătaru și mama

VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
sărut, și așa vor continua să fie! Artista, glăsuindu-le pentru neamul românesc, împarte măcar câte un dumicat fiecăruia, dăruindu-și frageda mângâiere și sărutarea ce trăiesc mai mult decât viața! Nimeni în lume nu are parte de toate bucuriile vieții, dar un recital cu Vasilica Tătaru împlinește voia lacomă a iubitorului de melos popular prin a primi cântec în locul a tot ce nu poate primi! (foto: Vasilica Tătaru și mama sa, Maria Tătaru, două artiste admirabile ale Bacăului) Aurel V.

VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
Corola-blog/BlogPost/379294_a_380623

ca Dumnezeu să moară, aici înțelegerea se blochează. Stăm în uimire chiar dacă știm că ”atât de mult a iubit Dumnezeu lumea încât pe Unicul Său Fiu L-a dat pentru ca oricine crede în El să nu moară, ci să aibă viață veșnică” (Ioan 3,16). Să facă Dumnezeu un asemenea gest total, de neimaginat, pentru mine, pentru noi? Chiar dacă știm că noi suntem prietenii lui (Ioan 15, 14) și că ”nu există dragoste mai mare decât ca cineva să-și dea

ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI APARTENENŢA NOASTRĂ de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/theodor_damian_1462284384.html [Corola-blog/BlogPost/379294_a_380623]
veșnică” (Ioan 3,16). Să facă Dumnezeu un asemenea gest total, de neimaginat, pentru mine, pentru noi? Chiar dacă știm că noi suntem prietenii lui (Ioan 15, 14) și că ”nu există dragoste mai mare decât ca cineva să-și dea viața pentru prietenii săi” (Ioan 15, 13), totuși, în mintea noastră stăruie întrebarea psalmistului în cel mai adânc sens al acesteia: Ce este omul că-Ți amintești de el, sau fiul omului că-l cercetezi?” (Psalm 8, 4), în timp ce conștientizăm distanța

ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI APARTENENŢA NOASTRĂ de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/theodor_damian_1462284384.html [Corola-blog/BlogPost/379294_a_380623]
Învierea ne este dată în dar. După aducerea omului de la neființă la ființă, odată cu împodobirea lui cu chipul divin, Învierea Domnului este cel mai mare dar făcut omului în istoria sa existențială. Ea deschide porțile veșniciei și devine pod între viața pământească și cea a împărăției divine. Una dintre marile vești aduse de Înviere este aceea că deși am căzut de la fața lui Dumnezeu, Părintele ceresc nu ne-a dezmoștenit, nici nu s-a dezis de noi; de aceea Iisus Mântuitorul

ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI APARTENENŢA NOASTRĂ de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/theodor_damian_1462284384.html [Corola-blog/BlogPost/379294_a_380623]
credeți că Iisus a înviat, zadarnică este și predica noastră și credința voastră (I Cor. 15, 14). Învierea lui Hristos ni-L redescoperă pe Dumnezeu ca fiind Stăpânul și Domnul, cum am spus la început, singurul care are putere asupra vieții și asupra morții și care ne pune într-un dialog nemijlocit cu Dumnezeu, înnoind sensul apartenenței noastre originare, autentice și redirecționându-l, spre adevărata relație. Când Dumnezeu vorbește în porunca întâia a Decalogului zicând:”Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, să nu

ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI APARTENENŢA NOASTRĂ de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/theodor_damian_1462284384.html [Corola-blog/BlogPost/379294_a_380623]
Deci cum ne însușim Învierea Domnului? Trăind întru El prin credință fierbinte și fermă: „Cel ce crede-n Mine, chiar de va muri, viu va fi”(Ioan 11, 25) ne asigură Mântuitorul cu făgăduință. Suntem chemați, deci, să ne centrăm viața pe Învierea Domnului, să trăim cu fața spre Înviere, înaintând spre ea încredințați fiind că astfel ne împlinim menirea existențială autentică. Așadar, cu credința înnoită de Învierea Domnului, așa mergem spre Împărăție, lăudând pe Dumnezeu și îndemnându-i și pe

ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI APARTENENŢA NOASTRĂ de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/theodor_damian_1462284384.html [Corola-blog/BlogPost/379294_a_380623]
Corola-blog/BlogPost/355427_a_356756

ziua mă unge cu mir pe creștet fire de iarbă se-ndreaptă-n lumină nopți de-aștepare ca iubirea să vină le strâng cu ardoare ca firu-n chilim. Mă trezesc dimineața, grâu sunt în spic Bobul iubirii în mine tot crește Viața îmi pare de-o vreme poveste Iubirea de tine în mine-a-ncolțit. Mă trezesc dimineața, tu... soare arzând În mine iubirea-ți simt cum se coace Când buzele tale încep să se joace, În trupul meu simt iubirea curgând. Referință Bibliografică

IUBIRE CURGÂND de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubire_curgand_.html [Corola-blog/BlogPost/355427_a_356756]
Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135

liniște, într-o seară au auzit înălțându-se către cer glasul subțire și tremurat precum un firicel de fum, al unui copil ce cânta o poezie, asemeni nunei rugăciuni; ,, Scară către Dumnezeu ,, scrisă de poetul Vasile Militaru. ,, Sufletul, sau însăși viața - freamătul misterios. Nu-i legat, în ce e trupul, nici de carene, nici de os. Pe pământ izvorul vieții nu e și n-a fost nicicând : Nici în sânge, nici în creier, nici în inima bătând, Ci el curge din

O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
al unui copil ce cânta o poezie, asemeni nunei rugăciuni; ,, Scară către Dumnezeu ,, scrisă de poetul Vasile Militaru. ,, Sufletul, sau însăși viața - freamătul misterios. Nu-i legat, în ce e trupul, nici de carene, nici de os. Pe pământ izvorul vieții nu e și n-a fost nicicând : Nici în sânge, nici în creier, nici în inima bătând, Ci el curge din adâncul Cerurilor înstelate, Nevăzut fior de viață în oricare vietate. Iar când vietatea moare, se dezleagă-ntreg misterul, Căci

O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
ce e trupul, nici de carene, nici de os. Pe pământ izvorul vieții nu e și n-a fost nicicând : Nici în sânge, nici în creier, nici în inima bătând, Ci el curge din adâncul Cerurilor înstelate, Nevăzut fior de viață în oricare vietate. Iar când vietatea moare, se dezleagă-ntreg misterul, Căci pământul ia țărâna, pe când sufletu-l ia Cerul, Cum, spărgând un bec ce face casa de lumină plină, Sfărmat este doar becul, nu izvorul de lumină ! ,, Iată, aici

O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509

parte la lupta împotriva noastră (a creștinilor), ci ne-a păzit nevătămați și neatinși, pe ai săi cetățeni evlavioși față de Dumnezeu, și nici nu ne-a dărâmat bisericile, nici vreun al rău nu a făcut împotriva noastră, săvârșindu-se din viață fericit și de trei ori fericit”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, VIII 13, 12-13). După aproape trei veacuri de persecuții și prigoniri religioase, militarul de excepție și marele om de stat, Constantin, distins prin „înțelepciune, prin vitejie cum îl remarcă

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
în aceasta s-a sprijinit și de aceasta s-a lăsat să fie condus, conform cuvântului dumnezeiescului Pavel. (Teodoret de Cyr, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 2) Împăratul Constantin a netezit Calea Europei pentru a pătrunde Adevărul lui Hristos în viața neamurilor, a structurat întreaga societate pe lumina Duhului ortodox, punându-i la temelie Evanghelia Iubirii-Dumnezeului-Om. Personalitatea Împăratului s-a învrednicit de o convertire minunată, consolidându-se continuu prin credința, evlavia, demnitatea, generozitatea, zelul, responsabilitatea morală și religiozitatea sa, determinând astfel

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
văzut mai înainte pe cer, poruncindu-i să închipuie la rândul său semnul ce i se arătase sus pe cer, spre a se pune sub ocrotirea lui în luptele pe care avea să le poarte cu dușmanul. (Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea 1, cap. 28, 29, în PBS, vol. 14, Ed. I.B.M. al B.O.R., București, 1991, p. 76-77). Crucea- purtătoare de biruință divină și umană s-a dovedit a fi izbăvitoare pentru împăratul Constantin nu numai

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
4; Socrate, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 2; Optațian, Panegyric, Migne, PL 19, Ediția din 1846, col. 395-432). Nimeni dintre cei ce purtau stegul,consemnează acelaș istoric bisericesc Eusebiu (după mărturia împăratului), nu a fost vreodată rănit de săgețile dușmanului. (Viața lui Constantin cel Mare, cartea a 2-a, cap. 7, PSB, vol. 14, Ed. I.B.M. al B.O.R., București 1991) Împăratul Constantin a înțeles rapid marea înșelare a politeismului împământenit de milenii, în care se bălăcea și se cufunda tot

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
în care se bălăcea și se cufunda tot mai adânc și Roma păgână, precum și predispunerea înaintașilor săi-cezari, despoți-tirani la ura, prigoana, persecuțiile și uciderea creștinilor, aleșii Împăratului Dumnezeu-Iisus Hristos. Așadar, Constantin a trecut de grabă și necondiționat sub ascultarea Împăratului Vieții, oprind persecuțiile și prigoanele îndreptate împotriva Bisericii Mântuitorului lumii, a emis legi cu caracter creștin, a convocat la Niceea, Întâiul Sinod Ecumenic al Bisericii Celei Una, Universală, Sfântă și Apostolică, a promulgat Edictul de toleranță religioasă cu respectarea tuturor confesiunilor

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
și nu a ezitat să-și manifeste în practică propria credință, chiar și în afara imperiului. Este omul care a depășit patimile epocii lui, practicile religioase contradictorii, ciocnirile dogmatice încețoșate și s-a dăruit, chiar și după plecarea lui din această viață, întru totul lui Iisus Hristos, primind harul Tainei Sfântului Botez și al Mărturisirii. Mai este și primul împărat creștin într-un imperiu în care întreaga mașină de stat și majoritatea zdrobitoare a cetățenilor făcea parte din idolatrie și, pe deasupra, stă

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
moralei creștine. Adeverind pe adevăratul Pricinuitor al izbânzilor sale, împăratul Constantin a revelat toate acestea emițând: în niște hotărâri alcătuite în slovă latinească și grecească (protodacă de altfel, n.a.), trimise și publicate de el în fiecare provincie. (Eusebiu de Cezareea, Viața ..., op. cit., cartea a 2-a, cap. 23, PSB, vol. 14..., p. 103) Până în veacul al XI-lea Cetatea lui Constantin, întipărită pe urmele pașilor plini de mireasmă divină ai Marelui Apostol Andrei, a strălucit aproape milenar pe frontispiciul mărețului Imperiu

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
de Maximus Augustus, preamărindu-L pe Hristos și Crucea Sa: Constantin, scrie Sfântul Teofan, conducătorul romanilor, a poruncit ca rămășițele martirilor să fie îngropate cu evlavie. Și romanii au sărbătorit biruința, preaslăvindu-L pe Domnul și Crucea Sa dătătoare de viață și l-au mărit pe Constantin, biruitorul. (Sf. Teofan, Scrieri cronice, PG 108, p. 84). După bătălia de la Pons Milvius - Podul Vulturului, din 28 Octombrie 312, împotriva tiranului păgân-prigonitor Maxențiu, când Mântuitorul Hristos Însuși i-a prezis biruința, poporul și

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
CONSTANTINO MAXIMO PIO FELICI AUGUSTO SENATUS POPULUS QUE ROMANUS QUOD INSTINCTU DIVINITATIS MANTIS MAGNITUDINE CUM EXERCITU SUO TAM DE TYRANNO QUAM DE OMNI EIUS FACTIONE UNO TEMPORE IUSTIS REM PUBLICAM ULTUS EST ARMIS ARCUM TRIUMPHIS INSIGNEM DICAVIT(Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea 1, cap. 32) Împăratul Constantin cel Mare, punându-se el însuși în slujirea Bisericii Ortodoxe, prin reformele și construirea sfintelor lăcașuri a transformat imperiul într-o entitate creștină, salvându-l totodată din haosul și criza

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
ceilalți tirani, dinainte și după Marele Împărat daco-român: Dar tu, Decius, - pe tine te întreb acum-, tu, care altădată ți-ai bătut joc de niște oameni drepți; tu care urai Biserica și care pedepseai pe tot cel ce-și ducea viața în sfințenie: cum o duci tu acum, după ce ți-ai sfârșit viața? Din ce amar îți este țesută soarta? (Soartă care s-a și văzut în clipele premergătoare vieții tale, când ai căzut dimpreună cu întreaga-ți oaste pe câmpul

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
tine te întreb acum-, tu, care altădată ți-ai bătut joc de niște oameni drepți; tu care urai Biserica și care pedepseai pe tot cel ce-și ducea viața în sfințenie: cum o duci tu acum, după ce ți-ai sfârșit viața? Din ce amar îți este țesută soarta? (Soartă care s-a și văzut în clipele premergătoare vieții tale, când ai căzut dimpreună cu întreaga-ți oaste pe câmpul de luptă din Sciția, făcând de râsul geților mult trâmbițata forță a

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]