685 matches
-
1109, 1993, 4) "Miron Cosma se joacă din nou de-a Gigi Duru'" ("Cotidianul", 156, 1994, 7) - tinzînd a se transforma chiar într-un clișeu folosit cu precădere în titluri: "De-a privatizarea" (RL 19.06. 1992, 3); De-a victimizarea" (EZ ep 240, 1993, 3); "De-a anticipatele" (RL 1155, 1994, 3). Succesul formulei este explicabil: cu minimum de efort, ea comunică ideea de joc, de simulare, de neseriozitate - transformîndu-se într-un semnal ironic comod și eficient. Evident, cu riscurile
"A..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17146_a_18471]
-
ducând la stabilizarea valorică a eșecului. Orice aluzie critică la adresa elevului respectiv Îl poate face pe acesta să se simtă singur și neputincios. Mustrarea elevului cu tulburări de comportament nu echivalează cu responsabilitatea, ci mai mult cu Întărirea profilului de victimizare. Este mult mai indicată concentrarea pe consecințele unui comportament indezirabil, acțiune care conduce la siguranță și nu la pierderea respectului și a stimei de sine. Conștientizarea de către elev a consecințelor unui comportament iresponsabil conduce la perceperea schimbării ca pe o
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ ŞI PROBLEMATICA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
care romanul psiho-biografic urmărește să scoată În evidență tocmai evenimentele dureroase ale vieții, traumatismele, situațiile frustrante, carențele și castrările individuale, eșecurile persoanei. În aceste situații, Eul personal manifestă serioase forme de regresiune. Cea mai generală dintre acestea este cea de victimizare a persoanei. Ne aflăm În fața a două modele biografice: romanul apoteotic și romanul victimizant. Romanul apoteotic pune În valoare, printr-o exagerare fantasmatică, Eul personal al unui individ, cu valoare compensatoare a orgoliului acestuia. Romanul victimizant este cel care prezintă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau psihosomatice de tip alergic (urticarie, eczemă, rinită, astm etc.). Toate aceste situații psihotraumatizante contribuie la crearea unei stări de „stres”, ca răspuns psihofiziologic la agresiunile violente din exterior (H. Selye). Consecințele psihotraumatismului prin stres sunt cuprinse în noțiunea de victimizare. Victimizarea este perioada și starea care succede impactul cu factorii psihotraumatizanți (I. Janis). I. Janis acordă o valoare deosebită stării de anxietate din cursul fazei de amenințare a întâlnirii cu psihotraumatismul, în ceea ce privește condiția de victimizare. 3. Stresul și viața psihică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihosomatice de tip alergic (urticarie, eczemă, rinită, astm etc.). Toate aceste situații psihotraumatizante contribuie la crearea unei stări de „stres”, ca răspuns psihofiziologic la agresiunile violente din exterior (H. Selye). Consecințele psihotraumatismului prin stres sunt cuprinse în noțiunea de victimizare. Victimizarea este perioada și starea care succede impactul cu factorii psihotraumatizanți (I. Janis). I. Janis acordă o valoare deosebită stării de anxietate din cursul fazei de amenințare a întâlnirii cu psihotraumatismul, în ceea ce privește condiția de victimizare. 3. Stresul și viața psihică Stresul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sunt cuprinse în noțiunea de victimizare. Victimizarea este perioada și starea care succede impactul cu factorii psihotraumatizanți (I. Janis). I. Janis acordă o valoare deosebită stării de anxietate din cursul fazei de amenințare a întâlnirii cu psihotraumatismul, în ceea ce privește condiția de victimizare. 3. Stresul și viața psihică Stresul reprezintă ansamblul de modificări ce survin într-un organism ca urmare a unei agresiuni traumatice. Aceste modificări constituie un veritabil „șoc”, care permite organismului, până la o anumită limită, să suporte consecințele fiziologice și psihice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
lume, își îngustează relațiile interumane, boala psihică rupe contactul vital cu realitatea. Individul se izolează mergând până la închiderea în sine morbidă, autistă și adoptarea unei conduite-atitudini de tip narcisic. Deviantul sociopatic ignoră normele sociale și posibilitățile represive ale societății, utilizând victimizarea celorlalți ca ură a propriilor sale satisfacții, localizând răul în sistemul social și nu în persoana sa. Prin aceasta, el devine atât un dependent social, cât și o persoană antisocială. Elementul esențial al devianței este „dezechilibrul moral”, care antrenează modificări
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
încurajând în mod inconștient dependentul prin mila pe care acesta i-o inspiră; societatea, respectiv modelul socio-cultural și moral-religios, ca factor de referință, așa cum se poate vedea din schema de mai jos: Schema p. 156 Dependent 8cere ajutor) Respingere indiferență victimizare Societate-modelul socio-cultural Presiuni morale Virtuți Persoană caritabilă (oferă ajutor) Sentimente caritabile Inducție sugestivă Schema de mai sus reprezintă „scenariul” psihosocial al situației deviante a cerșitului. O altă formă de conduită deviantă de tipul dependenței sociale este reprezentată de prostituție. Prostituția
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
artificial la fel de nociv ca deriva educațională. Când familia nu reușește să rămână în rosturile ei firești, se poate transforma într-o închisoare, fie ea și „aurită”, spațiu închis în care guvernează dependența, conformismul și supunerea sau agresivitatea, neglijența, frustrarea permanentă, victimizarea și marginalizarea. Familia are nevoie să i se îmbogățească valorile spirituale acumulate în timp, dar ca să nu intre în criză, este nevoie de ceva mai mult decât de constatări care provoacă spaime și\sau situații statistice: are nevoie de parteneri
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
care se stabilesc între victima și agresor în cadrul complexului criminogen.Victimologia este un complex relatțional, având o delimitare ce operează în cadrul raportului dintre o formă de agresiune și efectul consecințelor acesteia, confirmate de existența unei victime și a situației de victimizare a ei. Dintre numeroasele aspecte ce țin de relația agresor-victimă, cel mai pregnant ar fi faptul dacă victimele pot sau nu să împartă într-o anumită măsură responsabilitatea cu agresorii ce comit acte împotriva lor. Conceptul actual al victimologiei se
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
fi gradul de protecție și asigurare a copiilor, adolescenților, vârstnicilor, persoanelor cu necesități speciale, al femeilor, toxicomanilor, etc. Termenul de "risc victimal" a fost introdus în literatura de specialitate de către Z.P. SEPAROVIC, care susține că termenii de victimă sși victimizare se referă la un fenomen social iar acești doi termeni interferează în "riscul victimal". Cercetarea sistematică și interdisciplinara a riscului victimal necesită cuprinderea unui adevărat evantai informațional, din care nu trebuie să lipsească: motivele, nivelul de cultură, instrucție și educație
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
a lui Stephen Schafer (1977) care utilizează drept criteriu gradul de participare și de răspundere al victimei. El diferențiază șapte categorii de victime, după cum urmează : 1. Victime incidentale întâlnirea victimei cu agresorul este întâmplătoare; 2. Victime provocatoare cele care anterior victimizării, în mod conștient sau inconștient, au adus un prejudiciu agresorului; 3. Victime precipitante care prin condiția lor influiențează agresorul, fără a exista între ei nici o legătură prealabilă; 4. Victime biologic deficitare persoane cu slăbiciuni fizice sau psihice, aici intrând și
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
individuală, de grup, de familie, consiliere pastorala, antrenament în rezolvarea conflictelor și a controlului furiei. În cazurile în care, după asistență imediată de urgență, pacienții au beneficiat ulterior de serviciile speciale, s-a constatat reducerea simțitoare a evoluției procesului de victimizare. Cele mai frecvente servicii solicitate au fost grupurile de sprijin pentru viol și al femeii bătute. Obiectivul principal al acestor servicii a fost reducerea violenței intenționale. După asistență victimelor violenței interpersonale, acestea au fost orientate către agenții și programe specializate
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
fost reducerea violenței intenționale. După asistență victimelor violenței interpersonale, acestea au fost orientate către agenții și programe specializate. Statisticele oferite de aceste servicii dau magnitudinea violenței în societate, fiind de un real interes în asistență victimelor violenței interpersonale și prevenirea victimizării ulterioare. V. Protecția împotriva victimizării. Măsurile care trebuiesc luate în vederea prevenirii riscurilor victimale pot fi clasificate în : 1. Măsuri de protecție socială sunt acțiuni de anticipare și prevenire a comportamentelor agresive și violențe, cu aplicare promptă și eficiența; acestea revenind
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
asistență victimelor violenței interpersonale, acestea au fost orientate către agenții și programe specializate. Statisticele oferite de aceste servicii dau magnitudinea violenței în societate, fiind de un real interes în asistență victimelor violenței interpersonale și prevenirea victimizării ulterioare. V. Protecția împotriva victimizării. Măsurile care trebuiesc luate în vederea prevenirii riscurilor victimale pot fi clasificate în : 1. Măsuri de protecție socială sunt acțiuni de anticipare și prevenire a comportamentelor agresive și violențe, cu aplicare promptă și eficiența; acestea revenind în special organelor judiciare, organizațiilor
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
prin diversele programe de asistență socială a grupurilor populaționale vulnerabile, prin îmbunătățirea condițiilor de trai, etc.; 2. Măsuri de autoprotecție revin în sarcina persoanelor particulare și ele trebuie să fie rodul unor influiențe organizate în vederea evitării riscului victimal și al victimizării. Din punct de vedere al asistenței medicale preventive, aceasta trebuie să includă inițierea unor programe pentru comportamentul disocial printr-o prevenție primară -economică, socială și pedagogica; prevenție secundară prin identificarea grupurilor cu risc victimologic și prevenție terțiara, de tratare a
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
opinii pe bază de argumente sau adevăruri demonstrate științific. Competentă În fiabilitatea concluziilor expertale, neutralitatea și obiectivitatea expertului ca și conștiința limitelor proprii vor permite concluzii expertale tetice și nu preluate tale quale sau cu iz sancționatoriu. Evitarea riscului de victimizare și etichetare psihiatrică prin erori de diagnostic, prin concluzii ambivalente sau prin refugiu al bolnavului În boală expertală (iatrogenie expertală) vor completa exigențele eticoștiințifice ale acestui gen de explorare medicală.
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
PREFAȚĂ Domnul sociolog George Cosmin Diaconu se prezintă în Cap. I. Delimitările conceptuale a noțiunii de victimizare, Cap.II. Delicvența juvenilă în Romănia, Cap. III. Asistența socială a copiilor victime ale infracțiunilor, Cap.IV. Legi privind protecția victimelor la nivel național și internațional, Cap.V. Metodologia de cercetare. Este necesar să subliniem că, fiecare capitol, cuprinde subprobleme
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
de vinovăție al făptuitorului. Cunoașterea factorilor ce determină săvârșirea infracțiunilor este importantă nu numai pentru asigurarea eficienței prevenirii acestora, ci și pentru soluționarea corectă a cauzei, prin tragerea la răspundere penală a agresorului. CAPITOLUL I DELIMITĂRILE CONCEPTUALE A NOȚIUNII DE VICTIMIZARE Din punct de vedere lingvistic cuvântul „victima” are mai multe semnificații: persoana care suferă chinuri fizice sau morale din partea unei persoane, a societății; persoana care suferă urmările unei întâmplări nenorocite, cum ar fi boala, accident, catastrofă. Astfel, prin victimă se
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
lui. În situație de incapacitate gravă de adaptare este nevoie de intervenția societății cu măsuri de recuperare victimală. Condițiile favorizante ale producerii efectului victimal trebuie analizate sub mai multe aspecte: psihologic, fiziologic, social, psihiatric și demografic. Cunoașterea condițiilor favorizante apariției victimizării nu se reduce la analiza cauzelor (factorilor) ci trebuie stabilite și intențiile individuale conștiente ale victimei de manifestare a acestora. Condițiile favorizante apar ca un produs al unui sistem complex de imprejurări care ajută violența și conflictul în dezvoltarea sa
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
de recidivă (de a deveni din nou victimă) a clientului său. În toate demersurile sale alături de copil, asistentul social îi va propune acestuia măsuri de protecție și autoprotecție, care în esența lor formulează strategii, programe de evitare a riscului de victimizare prin expunerea la persoane periculoase sau situații amenințătoare, deci în general abordarea unor tactici de descurajare a agresorului și minimalizare pericolelor. Finalitatea intervenției sociale în acest caz are ca scop reechilibrarea în plan social și emoțional și a minimalizării efectelor
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
evaluarea situației victimei ca urmare a aplicării planului de servicii; competențele dezvoltate și consolidate; acumularea de cunoștințe și resurse. În procesul evaluării detaliate va fi realizată și evaluarea familiei victimei, care ajută la stabilirea cauzelor care au favorizat situația de victimizare, a factorilor de vulnerabilitate, a măsurilor de protecție ce urmează a fi luate la elaborarea planului de servicii pentru evitarea revictimizării. Scopul Evaluarea strategiilor și metodelor de asistență socială a copiilor victime ale infracțiunii comise de copii în vederea recuperării și
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
urmează a fi luate la elaborarea planului de servicii pentru evitarea revictimizării. Scopul Evaluarea strategiilor și metodelor de asistență socială a copiilor victime ale infracțiunii comise de copii în vederea recuperării și integrării sociale Obiective 1. Indentificarea cauzelor care conduc la victimizarea copiilor; 2. Evaluarea strategiilor de recuperare a copiilor în vederea reintegrării lor în comunitate. 3. Reintegrarea copiilor victime în societate. STUDIU DE CAZ I Date de identificare Nume și prenume: D. A. Data nașterii:1995 Domiciliu : Suceava Studii: 11 clase - elevă D.
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
grupul de prieteni din care face parte. Metodologia folosită Interviul care a fost realizat cu mama victimei și cu victima, una în prezența celeilalte, dar și separat. Nevoi identificate: 1. diminuarea impactului infracțiunii asupra A., în special în scopul reducerii victimizării/revictimizări; 2. sprijinirea și încurajarea acesteia atât de către mamă, cât și de către consilierul de probațiune, pe întreaga durată a procesului penal; 3. evaluare psihologică și conform acesteia includerea victimei într-un program de consiliere psihologică (în parteneriat cu ONG. „Salvați
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
PLAN DE INTERVENȚIE I. Date despre victimă: Nume și prenume: D. A. Domiciliu: Suceava Infracțiunea a cărei victimă este : viol ( art197, alin1,alin3) Data depunerii cererii: 2011 II. Nevoile identificate: 1. Diminuarea impactului infracțiunii asupra A., în special în scopul reducerii victimizării/revictimizării. Pe întreg parcurs a interviului de evaluare, victima a manifestat ușurință în ceea ce privește comunicarea cu consilierul de probațiune, simțindu-se totuși o stare de emotivitate în momentul relatării evenimentelor în care a fost implicată. 2. Sprijinirea și încurajarea acesteia atât
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]