603 matches
-
sergent” iar eu eram soldat, și nici nu-i pusesem vreun nume căluțului iubit, doar mă jucam cu el și-i cântam, că de fiecare dată îl botezam Ghicel, Brebenel, Băiețel, Dedițel..., dar am răspuns fără să-mi dau seama: Vifor, să trăiți. Dumnealui a făcut ochii mari și a dat din cap mulțumit: - Îmi place cum l-ai botezat, dar de ce Vifor? De data asta îmi venise vocea și fără să mă poticnesc i-am spus cu multă afecțiune în
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
că de fiecare dată îl botezam Ghicel, Brebenel, Băiețel, Dedițel..., dar am răspuns fără să-mi dau seama: Vifor, să trăiți. Dumnealui a făcut ochii mari și a dat din cap mulțumit: - Îmi place cum l-ai botezat, dar de ce Vifor? De data asta îmi venise vocea și fără să mă poticnesc i-am spus cu multă afecțiune în glas. - Știți... din prima zi când s-a născut a fost vioi, iar când va crește mare... va alerga ca viforul și-
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
de ce Vifor? De data asta îmi venise vocea și fără să mă poticnesc i-am spus cu multă afecțiune în glas. - Știți... din prima zi când s-a născut a fost vioi, iar când va crește mare... va alerga ca viforul și-o să va poarte ca gândul... În timpul cât părintele Marin povestise că-I “fătase iapa” gradul de sergent, Pandelică a crăpat ușa puțintel, iar privirea nu și-a mai luat-o de la chipul Didinei, care stătea la o măsuță în fața
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
și o dăruim cu ardoare, cât trăim, celor pe care-i iubim. Iubirea-i atemporală - auroră boreală ce viața-nfrumusețează și o binecuvantează. Iubirea-i vâltoare-n limpezi ape curgătoare șerpuind unduitoare, scăldate-n raze de soare. Iubirea este furtună, vifor sau văpaie, este jarul ce mocnește, nu-i un foc de paie. Iubirea-i torentul care ne prinde-n al lui șuvoi și ne duce în ispită, în păcat, pe amândoi. Iubirea-i lumina care ne înalță spre sublim, forță
IUBIREA de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360354_a_361683]
-
M.Eminescu” din Botoșani și astfel a fost angajat acolo timp de opt ani. A fost distribuit în aproximativ 30 de roluri, dintre care amintim: Nica Oslobanu - “Amintiri din copilărie” de Ion Creangă Florindo - “Mincinosul” de Carlo Goldoni Pârcălabul Petrică - “Viforul” după B.St.Delavrancea Licheaua - “Amadeus” de Alexandru Vasilache Gregorio, Spițerul - “Romeo și Julieta” de W.Shakespeare Bufonul - “A douăsprezecea noapte” de W.Shakespeare Manilov - “Suflete moarte” după N.V.Gogol Gulita - “Cucoana Chiriță” după V.Alecsandri Bufalmacio, Vecinul, Guvernatorul - “Decameronul
VENTRILOCUL EDUARD SANDU SAU VOCEA DIN SPATELE UNEI PAPUSI CU SUFLET de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360370_a_361699]
-
în vreun fel și orice ai ascunde în trecut timpul să vindece. -Nu-mi poți face asta,fătuca nerecunoscatoare.Intoarce-te! Mătușa o apucă de braț strâns și Karon zări în ochi ei aceeași ură terifianta.O ură rece că un vifor. -Întrebi ce mi-ai făcut,dar tu nu știi cât mă doare să te văd umblând ,respirând,trăind lângă mine. Fiecare clipă cu tine e o insulta.De ce te urăsc? Pentru că o văd pe sora mea în tine.In ochii
KARON,CAP 14 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360366_a_361695]
-
fi deslușită decît după citirea ultimului cuvînt al poemului. Chiar dacă vîntul bate-n rafale, viscolul are o direcție dominantă și zăpada se depune doar pe o parte a trunchiurilor. Muțenia arborilor este una constitutivă și oricum, în dimineața liniștită de după vifor, stigmatul zăpezii pare să fie o ciudată taină pe care nu vor s-o mărturisească. Dar noapte de viscol poate fi și una de aprins și înfrigura erotism care i-a lăsat muți pe cei ce au zărit-o prin
CORNELIU TRAIAN ATANASIU, COMENTARIILE POEMELOR PREMIATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360565_a_361894]
-
tata m-a căutat mult timp. N-am de unde să știu sigur. Știu doar că mă numesc Sanda Enache și provin dintr-o familie de medici dintr-un sat de munte, Viforâta. Mi-l amintesc cu ușurință, poate urmare a viforului pe care mi-a fost dat să-l înfrunt în copilărie. Așadar, trezindu-mă la realitate, m-am ridicat încet, într-o altă lume. În ziua următoare am bătut la poarta unui azil de bătrâni. Am rugat să vorbesc cu
MĂRTURISIREA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360592_a_361921]
-
dorm licuricii verilor albastre Când în suflet ducem iarna cea târzie, Drumul ni-i o urmă sinuos de albă, Troică prea nebună dusă-n vijelie. Și troiene grele iute se-nfiripă Și ni-i drumul nostru aspru și mai greu, Viforul ne prinde sub a lui aripă, Și prin albe-omături suntem: tu și eu Leonid IACOB Referință Bibliografică: singuri în iarnă / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 393, Anul II, 28 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Leonid
SINGURI ÎN IARNĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360656_a_361985]
-
nu se vindeca decât aici”. Cea mai grea piesa de teatru pe care am scris-o și în ce împrejurări am scris-o! În toamna anului l977, în anul întâi de facultate, responsabilul cu cultura, un anume student, numit Deji Vifor, ne-a strâns pe toți iubitorii de literatură în sala „Czeller” a Facultății de Drept din Cluj. Trebuia să ne prezentăm cu o piesă de teatru, dacă se poate originală, la un festival de teatru. „Să ne prezentăm și să
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
se duse în salon,unde focul din șemineu ardea mocnit.Uitandu-se la jeratecul aprins se gândi la scrisoarea pe care i-a trimes-o Will.In ochii verzi se reflectă focul iar în suflet o senzație stranie,ca un vifor. Picaturile de ploaie se adunau pe geam precum gândurile rele în mintea fetei. -Ar trebui să te odihnești și tu,Karon,spuse Aongus.Vin-o! -Du-te înainte,vin și eu pe urma. Stingând lămpile aprinse care creau umbre fantomatice pe
KARON,CAP 10C de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359969_a_361298]
-
e cale... Părintele Iartă, părinte, păcatul, Rămân în faza mocirlei, Cu sufletul sugrumat! Dacă biblioteca ar fi o cruce, M-aș răstigni în cuvinte, Aș sta nopțile între cărți, Să le fac zile întru silabe. Clopotele bat, Mă cheamă prin vifor spre mânuire. Iar eu, netrebnicul, Nu am puterea să mă ridic. Doamne, dacă aș ști că suferința-i un dar, Aș răbda săbiile ticăloase, Aș pune mâna pe stele, Te-aș urma în cerul de sfinți. Sufletul Pasăre În Lumina
POEZII DE MENUŢ MAXIMINIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360041_a_361370]
-
Graiul vechi să-l apărăm; Dar pe-ascuns dușmanii câtă Să ni-l fure, să ni-l vândă. Dacă-n vreme tulburata Nu ne-am dat noi graiul țării, Azi, în ziua deșteptării, Cum să-l dăm? Repezi trec cu vifor anii, Ispitind puterea ta, Neam român! Cu ură mare Vor câtă mereu dușmanii Graiului român pierzare; Dar să piară ei cu toții: Nu l-am dat, și nici nepoții Nu-l vor da!” ---------------------------------------------- NB Lucrare prezentată la cel de al XIV
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
sfioasă și răvașul de predare a domniei. Înțelegând că i-a venit vremea să plece, Iarna, după ce și-a adunat și pus toate bagajele în caleașca-i de cleștar, Moș Gerilă, valetul ei i-a înhămat repede pe Crivăț și Vifor, vânturile aprige și slugile ei supuse. Fără multe plecăciuni, Iarna, și-a luat rămas bun de la sora ei Primăvara, apoi s-a dus departe de tot, tocmai la capătul pâmântului. Soarele, Marele Astru, trezit și el mai devreme decât de
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
desfacu.Pentru câteva secunde i se oprii respiratia.Mainile începură să îi tremure incontrolabil,iar fata era palida.” Nu se poate așa ceva”Mai citi din nou și din nou,insă scrisul rămânea același și răsună în mintea ei că un vifor.Mototoli scrisoarea și se puse în pat izbucnind într-un plâns,trist care îi alungase veselia de mai devreme. -Uite,Karon!A venit și cadoul mătușii tale,l-a adus mai devreme o trasura.Ea o sa ma stea catev...Karon
KARON,CAP 12 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360152_a_361481]
-
decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Te bucură de orice jar nestins, Căci lacrimile smulse sunt dovadă, Când se ascund prin trupul nins- De ne-iubiri, se întețesc să treacă ... De-a valma picură, dezlănțuind furtună, Și dau iubirii fir de vifor, s-o împace Cu jarul, ce un foc nestins e, vor împarte Dorințe în decembrie, pe-un vârf de lance. E ora împlinirilor sacrale, cu un foc aprins, Ca un balaur verde-albastru, de poveste, Te bucură de orice jar nestins
TE BUCURĂ DE ORICE JAR NESTINS de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340267_a_341596]
-
vieții fugim către pierzania noastră spre moarte într-o cursă nebună ca fluturele din bhagata-vad- gîda care-și lasă sufletul în crusta verde a unui copac curge muntele și abisul și steaua curge către stingerea sa mai curge amurgul și viforul și ploile și zăpezile curg toate într-o pustie unde nu-i somn nici vis nici dragoste nici ură... totul curge ca în heraclitianul vers unde se rostogolesc toate la vale într-o indolentă nepăsare galactică ființă din ființa unui
TOTUL CURGE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341878_a_343207]
-
Ediția nr. 1242 din 26 mai 2014 Toate Articolele Autorului sosește soțul - pe culoar se aude doar fuga lui Bach afară ninge - în casă doar eu și vara lui Vivaldi Chopin se-avântă într-un preludiu nocturn c-o poloneză vifor pe-nserat - sub reflector la trombon un fluieră-vânt coarde-n orchestră - lipsit de tact bateristul bate toba violon d'Ingres - tenorul are-acasă un contrabas autoportret - razele din chelie greu de desenat deși serios - pe șevalet apare-o caricatură un haijin privind
FIE-ARTIŞTI SAU LITERAŢI, NU SUNT PRIETENI... SUNT DOAR FRAŢI de DAN NOREA în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341571_a_342900]
-
în: Ediția nr. 1136 din 09 februarie 2014 Toate Articolele Autorului CE E ROMÂNUL? I Ca stânca seculară cu valuri ce se luptă, Când marea furioasă din juru-i ar voi, Să-i frângă, să-i despice coroana ei bătută, De vifor și viscoale pân ce s-ar nimici, Dar brațul ei e tare...coroana-i așezată, Înfruntă viguroasă și-n secoli va sta, Cu fală și mândrie, căci marea-nverșunată, Și oceanul nu-i în stare din loc a o mișca. II Au
CE E ROMÂNUL? AUTOR NECUNOSCUT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341223_a_342552]
-
embrionară se aprind roșu, translucid. Foto: Cristina Gânj Înainte să intrăm, m‑au avertizat: „S‑ar putea să nu rezistați, că‑i cald”. În incubator sunt 37,5 °C și 51,11% umiditate. E un infern tropical, tavanul e un vifor care urlă și pulverizează apă, sonorul e din burta unui vapor și efectele speciale, de pe catarg. Trișez, mă ghemuiesc într‑un colț, ferită de furia elementelor. Număr rafturile cu ouă, 12 coloane, 15 rânduri, o matrice de ouă, de‑o
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
de noapte, parcă amintindu-mi de Minulescu care spunea undeva, la un ciclu de poezii ale lui: «Citiți-le noaptea!» Am regasit de multe ori destinele personajelor lovite de multe ori de pedeapsa divină, sau de cea a societății. Din viforul unei tăceri au luat naștere capodopere nemuritoare. Scriitorul se așează la masa de scris cu gândul că nu totul se preface în țărână. Ceva rămâne... ceva trebuie să rămână - ceva ca o lumină târzie într-o noapte a uitării... Mă
O INTREITA BUCURIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344387_a_345716]
-
Articolele Autorului Înlănțuita în vedenii mute Viscolite amintiri, regina sclava Stau în mijlocul visurilor netemute Pătrund esență cercului de slavă Din puritate alerg acum spre tine Ai nume mandru și chip voievodal Zîmbești ... Iar eu mă tem prea bine Știu ești vifor sau meteor astral Mă tem de logosul tău blînd De îngerii ce mi-i trimiți în somn De binecuvîntate insomnii teșind Mirajul enigmaticului Domn Cu încărcături nuntite în lumina furate întunericului cel des, învins Mă tem nu de clipă cea
LAGUNA VISELOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343854_a_345183]
-
acele vremuri de poveste și mi-e dor să te zăresc senină-n prag, torcând alene din fuior, iar degetele-ți pricepute, să văd, uimită, cum transformă noian pufos de lână nouă în ghem de ață uniformă. În iernile cu vifor mare ești tot la sobă împletind ciorapi de lână la nepoată și-aud ulceaua clocotind miez de bostan dulciu si tare pentru plăcinte poale-n brâu până când prinde-va aromă și pòjghiță de arămiu. Și la povești cu floricele dintr-
MĂMUŢA MEA (DEDICATĂ BUNICII MELE) de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343007_a_344336]
-
din Mască spargeți potire - și salvați Ideea! Hristos Pribeagul să vă recunoască ...în flori - pe Iosif din Arimateea nu-l mai treziți: blând prinț - rămână broască! ...riscați cu calul „Har” - nu cu Femeia...! *** MARTIE ÎNVINS... învins - se-nclină Martie spre vifor: câte zăpezi - în primăvara vieții! mai apucăm să ne trăim drumeții sau iar ne pierdem între ceți de pripor? ți-ai pierdut zeul - lună albăstrie... deplin armat - când oare va să vie? iar urlă lupii, pe la stâni, în munte - iar
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
de roșu incendiar al regalilor maci etalându-și noblețea sub razele unui soare jucăuș! Ehhh! ... Un vis mai vechi al meu! La mine; vara este aproape o himeră însă primăvara se naște în fiecare dimineață chiar dacă este răpusă uneori de vifor și redusă crunt la tăcere; ea se naște mereu cutezătoare, înmiresmând aerul fraged al zorilor ! E frumoasă călătoria acesta; fiindcă trenul, mereu își zăbovește popasul acolo unde îmi doresc, acolo unde mă așteaptă peisaje încântătoare iar în drumul lui îmi
POPASUL MACILOR de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343340_a_344669]