205 matches
-
înțeles mecanismul planurilor care dospesc din altele - vechi, uitate sau înstrăinate - viața se poate reorganiza. După criterii noi. Esențială rămâne disocierea dintre viață și literatură. De pildă, Andrei Dorian, prietenul său literat, face din bibliotecă și cultură repere absolute. Pentru Vili, însă, primează viața revelată. Problema e că, la 45 de ani, viața lui a rămas un plan continuu, la fel de incert. Vasile Baghiu înfățișează în Planuri de viață lumea eșecurilor unui antierou. Incapabil să emigreze, acest „luptător cu lacrimi în ochi
Resemnări profesioniste by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4404_a_5729]
-
în trecut și scris, nu experimentarea prezentului, cum ar fi fost firesc. Kerstin, Aishwarya, Maryem, Omar sau Katia, artiștii invitați, dau tonul unei familii care restaurează simbolic experimentul cultural într-o fostă fermă, sub oblăduirea Primei doamne germane. Degeaba, pentru că Vili e prins între un trecut al tatălui - pierdut la 8 ani, și un prezent în care numai familia asigură porția de normalitate. De aceea abilitatea de a se privi din afară este esențială. În lipsa medicamentației himerice, el este condamnat la
Resemnări profesioniste by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4404_a_5729]
-
lux al celor care se pot bucura de libertate”, este altceva decât supraviețuirea - alături de care pare un simplu moft. Diferența dintre a trăi și a supraviețui este revelația mare. Nu întâmplător, în momentul în care termină de transcris memoriile tatălui, Vili e confuz: ce va face în continuare? Rămâne cu sentimentul că este o punte invizibilă între tată și fiu. Că scrisul îi asigură supraviețuirea. Nimic mai mult. Trebuie spus că naratorul nu pierde nicio ocazie pentru a ironiza eroul. Ai
Resemnări profesioniste by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4404_a_5729]
-
Rămâne cu sentimentul că este o punte invizibilă între tată și fiu. Că scrisul îi asigură supraviețuirea. Nimic mai mult. Trebuie spus că naratorul nu pierde nicio ocazie pentru a ironiza eroul. Ai zice că, la cum iese de șifonat, Vili e aproape să fie admis în familia de spirite a unui Cănuță. În ciuda tuturor, el dă tonul cărții. Iar acesta, laolaltă cu atmosfera, dau senzația că suntem martorii unei viețuiri in slow motion. O carte doldora de planuri de viață
Resemnări profesioniste by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4404_a_5729]
-
-i considerația ce aduce mizeria la bătrânețe, căci cum ar suferi hula și biciul lumei, mândria celui putinte, maltratările celui mare? " LIZET[TA] (apart) Ce-o fi vorbind el singur? HISTR[IO] "Durerea amorului disprețuit, amânarea dreptului, obrăznicia judecătorilor, disprețul vil arătat meritului ce tace? Cine ar mai purta greutăți, ar mai geme sub sarcina vieței când ai putea să te-aduci la repaos numai cu un ac". LIZET[TA] (dup-o mică pauză) D-le Histrion! HISTR[IO] Cine mă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu prea tare, cu două lingurițe de zahăr și tot nu se Întîmplă nimic. După cîteva minute, Vilma apăru aducînd ceașca de cafea și Santiago o salută spunîndu-i pe nume Într-un fel ciudat, mușcîndu-și buza de jos cînd pronunță Vil. Sălbatica, aflată prin apropiere, tuși ușor, parcă Înecîndu-se și se retrase, Vilma vărsă puțina cafea pe farfurioară. Pe la ora șase. Julius suia pe scara de serviciu, cînd deodată se ciocni cu Santiago, fură amîndoi surprinși, rămaseră pe loc uitîndu-se unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de Nato? — Da, în calitate de pretor urban. Pufnește disprețuitor pe nări. — Va pretinde că ține de competența lui. — De ce? — Pentru că delictul de otrăvire este considerat o crimă! se răstește Asinius Gallus. Suspină epuizat. — Ramificațiile sunt adânci și depășesc sfera dreptului ci vil... Tace brusc, străfulgerat de un gând. Acesta este aspectul de care trebuie să se lege. Proștii l-au acuzat pe Libo de o crimă cu implicații religioase. Consternat, Scribonius Libo îl așteaptă să-și continue ideea. În schimb, Gallus îi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și părea din nou satisfăcut de preludiile interioare. Reîncepuse facultatea și survenise vizita foarte interesantă a gemenilor Hallipa, întorși de curând din Germania, r u diplome curioase chiar pentru doctorul Rim, admirator al școalelor de-acolo. Băieții, plecați din clasa Vil-a, fiindcă nu puteau scoate liceul la căpătâi, aveau, după cinci ani numai, diplome do farmaciști, în rare se vorbea și de bacteriologic. Ei se chemau de-a binelea doctori și bacterologi. O foarte variată repartizare pe specialități și o
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
gâjâit, ca și când am fi avut cea mai autentică laringo-faringită: ― Vă rog să mă scuzați, dar nu pot vorbi!... Cel mai des folosit dintre toate trucurile și de foarte mulți colegi a fost acela cu "durerea de măsele". În clasa a VIl-a, țin minte că am umblat legat la fălci timp de o săptămână la toate materiile, rezolvând astfel spinoasa problemă a ascultatului pe timp de șase zile! * În clasa a V-a, năzbâtiile noastre nu prea au excelat. Totuși, s-
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
-n râs ― a ieșit, legănîndu-și mâinile, în fața lui Cioc, și i-a spus: ― Dați-mi voie să vă povestesc cum a fost... ― Ce să-mi povestești? Ce, mie de povești îmi arde acum? Eu joc oină în liniște cu a VIl-a reală, și când să fluier un punct, mă trezesc că-mi pică din cer un palton în cap... Cum se cheamă asta, că eu nu știu ce calificativ să-i dau? Dacă-mi sucea gâtul sau mă sufoca? Un bâzâit imperceptibil
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ca să-și arate totuși autoritatea ― era doar subdirector, nu? ― mai intra și prin clase la anumite ore de învățămînt. Odată însă s-a făcut de pomină cu aceste mici și nevinovate inspecții pseudo-didactice ale lui. A nimerit la clasa a VIl-a reală, tocmai la o teză de Matematici. A deschis ușa încet și... deodată a încremenit, mustăcind uimit și enervat. S-a uitat sever la profesor, acesta stătea pe catedră liniștit și privea pe deasupra băncilor. A mai privit încă o dată
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
o încasa prima leafă, Pârvu ne-a făgăduit să ne invite la o masă la "Buturuga" din Cișmigiu! Clasa râse ușor, iar Barosanul adăugă: ― Admirabil!... Numai că vă rog să nu uitați atunci să mă invitați și pe mine! CAPITOLUL VIl "CHIMISTUL" În clasa a VI-a, la Chimie, ne-a venit un profesor suplinitor înalt și slab, nu numai ca fizic, dar și ca pregătire științifică. Un om cu o figură plină de răutate și cu un suflet asemănător. Simțea
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
interesează relațiile dumitale cu Nuți. Ți-am cerut câteva lucruri, tovarășa Vasilică. Câteva. Puține și clare. „Tovarășa“, auzi! Cum îl atingi la păsărica lui afurisită, gata, devii tovarășa, ca la tribunal, nu alta. Salariata Vasilica Vasilică, pe care o strigau Vili, își îndreaptă broboada. Coborî dreapta cu tava, de-a lungul halatului spălăcit și prea mare, iar cu stânga își îndreptă broboada. Înălță capul. O față mică, creață. Mâinile mari și lungi atârnau de-a lungul trupului mic, încovoiat. Ochi ageri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
făcut cu ochiul, obișnuita zvâcnire din ochi și din sprâncene, ca de fiecare dată când era vorba de astrala sa persoană. Picioarele crăcănate, pe taburetul din fața fotoliului, absent și important, catadicsind doar să soarbă, la mari intervale, din excelenta cafea Vili, refugiat în filele subțiri din Monde sau Match sau Obs, profesorul nici că înregistra ceva. Cancer, cancer dermatologic, așa scrie aici, tovarăși. Lângă sprânceană, un mic semn roșietic, ca o eczemă. Trebuie detectat în fază incipientă! Altfel, e fatal, fatal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
amantissime, repetă, cu zâmbet batjocoritor, sluga Titi Măndiță, vorba și zâmbetul șefului Gică Teodosiu... Tolea nu mai avea cum ignora, acum, coaliția. „Amantissime“ suna batjocoritor, desigur. Îi semnalau, poate, că nici sceneta cu Vasilica nu o privea doar pe biata Vili? Știau că reacția lui Tolea era imprevizibilă. Putea să tacă, aferat, ca și cum nu observase nimic sau să declanșeze spectacolul vanității rănite. Sau să livreze, pur și simplu, cel mai năstrușnic discurs, fără vreo aparentă legătură cu ceva din preajmă. „Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
generalizată și lașitatea și perfidia și teroarea, toate, toate. Dar Tavi e robust, nu-i așa? — Da, da, repetă, ca un automat, Venera. — La noi, la TRANZIT, avem o colegă, Vasilica, o femeie admirabilă. Inimoasă, altruistă, religioasă. Noi o alintăm Vili. Ține teribil la toate potăile. Mă rog, la orice ființă. Pisici, iepuri de casă, broaște, găini, canari, șoareci, orice. Colegul Vancea zâmbi la amintirea colegei Vili, gata s-o întrebe pe gazdă dacă nu e, cumva, soră cu Vasilica Vasilică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
TRANZIT, avem o colegă, Vasilica, o femeie admirabilă. Inimoasă, altruistă, religioasă. Noi o alintăm Vili. Ține teribil la toate potăile. Mă rog, la orice ființă. Pisici, iepuri de casă, broaște, găini, canari, șoareci, orice. Colegul Vancea zâmbi la amintirea colegei Vili, gata s-o întrebe pe gazdă dacă nu e, cumva, soră cu Vasilica Vasilică. Dar ar fi fost nepotrivit, o indiscreție, renunță a-și satisface curiozitatea. — Deci, la hotelul TRANZIT. Recepționer, ce să facem... Dacă nu era doctorul Marga, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
părere, Ce făr-de patimi trece în timpul nesfârșit. Zidiți din dărmăture gigantici piramide Ca un memento mori pe al istoriei plan; Aceasta este arta ce sufletu-ți deschide Naintea veciniciei, nu corpul gol ce râde Cu mutra de vândută, cu ochiu vil și viclean. {EminescuOpI 61} O! aduceți potopul, destul voi așteptarăți Ca să vedeți ce bine prin bine o să ias-; Nimic.... Locul hienei îl luă cel vorbăreț, Locul cruzimii vechie, cel lin și pismătareț, Formele se schimbară, dar răul a rămas. Atunci
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
ochi dulci., Nu prea trăgeam foloase de pe urma acestor atenții, pentru că, la drept vorbind, nu-mi plăcea să mă încurc cu fete de școală, știind că-mi voi pierde vremea degeaba. M-am legat numai de una, Ninon, elevă într-a VIl-a, frumoasă și zglobie, de care era îndrăgostit tot liceul. Poate tocmai acest lucru m-a împins să-i fac curte, fiindcă ― altminteri, nu mă simțeam atras de ea. Am vrut să mi-o fac amantă, dar văzând că nu
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
care nu se obosea cu nici un fel de formulă de introducere civilizată atunci când dădea peste succesoarea ei. Alison a scos limba către receptor. Era o copilărie, știa, numai că după asta întotdeauna se simțea mai bine. Te caută Cruella de Vil, a anunțat ea și a aruncat receptorul fără fir către soțul ei, care tocmai ieșise din duș, înfășurat în prosop. În următoarele câteva minute, Alison și-a făcut de lucru pregătindu-se pentru ieșirea la cină, dar, ca de fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ca la oamenii primitivi. Iar pentru asta, cred, toți o evitau, și băieți și fete deopotrivă. Se Îmbrăca mereu În culori Închise și stătea deoparte, privind cu vădită dorință la jocurile noastre. Într-o vară, Noemi l-a salvat pe Vili, băiatul șefului de post, de la Înec. S-a aruncat În valuri, s-a luptat Îndelung cu ele și nu s-a lăsat până nu a rezolvat cu bine situația. A aflat Întreg ținutul de gestul ei absolut eroic. A fost
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
economisim o grămadă de timp. —Katie, nu fii așa de dură, are doar cinci ani, spune Richard, care doar ce a coborât agale de sus, cu părul Încă ud de la duș, iar acum decupează cu grijă o mască Cruella De Vil de pe spatele unei cutii de Frosties. Îi arunc o privire furioasă peste masă. Pot să contez pe Richard că nu mă va susține. Nu e deloc În stare să facă front comun cu mine. Păi dacă nu o corectez eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
îi mărturisise că-l intrigase sfârșitul bilețelului. ― O adevărată lovitură de maestru, spuse cu aceeași voce mică bătrîna." Dacă gestul vi se pare prea îndrăzneț pentru o elevă, n-aveți decât să mă reclamați. Mă numesc Melania Simian, clasa a Vil-a B, Liceul Ortodox, directoare doamna Aspasia Petrovici..." Se căsătoriseră după două luni. În mod ciudat, manevra ei nu-l pusese pe gânduri. Parcă uitase. În toți anii care au urmat, a tratat-o ca pe o ființă fragilă, neajutorată
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
spongioasă și oamenii au Început să strige: Uite realitatea! Uite realitatea! și cuprinși de atîta grija pentru acea jerpelitură pe care ei o credeau realitate nu și-au mai adus aminte ce-au visat. „Vai și amar de o pasăre vil de o mîță vil“ - striga Virgil din toate cele douăzeci și cinci de trompete ale vîrstei sale și ochii lui verzi se micșorau la jumătate ca Într-o scurtă eclipsă de lună - „și chiar de o maimuță vil“ - continua el Încurcîndu-se În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Început să strige: Uite realitatea! Uite realitatea! și cuprinși de atîta grija pentru acea jerpelitură pe care ei o credeau realitate nu și-au mai adus aminte ce-au visat. „Vai și amar de o pasăre vil de o mîță vil“ - striga Virgil din toate cele douăzeci și cinci de trompete ale vîrstei sale și ochii lui verzi se micșorau la jumătate ca Într-o scurtă eclipsă de lună - „și chiar de o maimuță vil“ - continua el Încurcîndu-se În hainele prea largi ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]