KorAP: Find »[drukola/base=vinifer & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 >

192 matches

Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414

la păstrare; 12. Zonarea soiurilor , constituie ultima parte a schemei de descriere, referindu-se la precizarea amplasării judicioase în podgoriile și centrele viticole a căror condiții ecologice sunt valorificate cel mai bine de către fiecare soi. Schema ampelografică pentru descrierea soiurilor vinifera se aplică și în cazul soiurilor de portaltoi, cu unele adaptări determinate de specificul acestora. Aceasta este simplificată cuprinzând numai nouă capitole după cum urmează: 1. Denumirea portaltoilui; 2. Sinonimele; 3. Originea; 4. Arealul de cultură; 5. Descrierea botanică; 6. Caracterizarea

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
numai nouă capitole după cum urmează: 1. Denumirea portaltoilui; 2. Sinonimele; 3. Originea; 4. Arealul de cultură; 5. Descrierea botanică; 6. Caracterizarea agrobiologică, cu referiri la comportarea în plantațiile de portaltoi, în școala de vițe și în plantațiile roditoare cu soiuri vinifera; 7. Caracterizarea agrofitotehnică; 8. Variații și clone; 9. Zonarea portaltoiului, precizându-se arealul de cultură. Aceste scheme ampelografice au fost folosite la descrierea soiurilor de viță de vie și de portaltoi din cele șapte volume ale Ampelografiei RSR, reușindu-se

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
reprezintă obligativitatea ca prezentarea caracterelor agrobiologice să fie făcută comparativ cu unul sau mai multe soiuri de referință (martor), specifice fiecărei țări. Pentru descrierea ampelografică a soiurilor după acestă schemă există anumite reguli ce trebuie respectate și anume: altoirea soiului vinifera pe mai mulți portaltoi, asigurându-se minim 24 de butuci pentru fiecare combinație altoi/portaltoi, examinarea afinității la altoire și producție, pentru minim trei portaltoi și trei ani, iar interpretarea rezultatelor se realizează comparativ cu soiurile martor. 2.2. FOLOSIREA

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
pânze de păianjen); scurți sau erecți, care pot fi rigizi, aspri cu vârfuri recurbate sau fini, catifelați. La majoritatea soiurilor de viță de vie sunt dominanți perii lungi, acesta reprezentând un caracter genetic de soi. În ceea ce privește pețiolul frunzei, la soiurile vinifera sunt specifici perii lungi, iar la hibrizi și vițele portaltoi cei scurți și erecți. 1.7. Suprafața limbului frunzei se examinează sub aspectul profilului, ondularea acestuia între nervurile principale și laterale, gofrări și prezența unor denivelări pe partea superioară a

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
la majoritatea soiurilor); cu muchii evidente, datorită dezvoltării puternice a calotelor periciclice. aspectul scoarței poate fi neted sau cu striuri longitudinale, de culoare maronie; vârful lăstarului tânăr , care poate fi închis (Vitis riparia), semideschis (Kober 5BB) sau deschis la soiurile vinifera; distribuția antocianilor pe vârful lăstarilor , care poate fi absentă, sub formă de dungi (Chevin blanc) sau totală. Intensitatea antocianilor fiind un caracter genetic de soi, se poate manifesta de la foarte puțin la foarte puternic (Vitis labrusca); perii orizontali care pot

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
portaltoiul 3309 C). gradul de ramificare (puterea de emitere a copililor) a lăstarilor reprezintă o însușire a speciei Vitis și este mai bine evidențiată la vițele portaltoi unde se întâlnesc ramificații de ordinul II, III și IV, în timp ce la soiurile vinifera se întâlnesc ramificații secundare (copili). Alte caractere morfologice ale lăstarului care constituie elemente de descriere ale soiurilor de viță de vie se referă la culoarea nodurilor și internodiilor precum și colorarea cu antociani și intensitatea acestora pe frunzulițele mugurilor de iarnă

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
transversală, coardele pot avea formă circulară (3309C), eliptică (Chasselas blanc) sau aplatizată (Kober 5BB). Culoarea dominantă a coardelor poate fi galbenă (Grenache noir, Riesling italian) galbenă-brună (Furmint), roșu - violaceu (Vitis aestivalis) sau gri. Lenticelele, în principiu sunt absente la soiurile vinifera și prezente și foarte numeroase la Vitis rotundifolia. Prezența nodurilor și internodurilor este un caracter specific vițelor portaltoi. În ceea ce privește lungimea internodurilor, aceasta este foarte variată, fiind mai mică la soiurile vinifera și mare sau foarte mare la soiurile de vițe

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
sau gri. Lenticelele, în principiu sunt absente la soiurile vinifera și prezente și foarte numeroase la Vitis rotundifolia. Prezența nodurilor și internodurilor este un caracter specific vițelor portaltoi. În ceea ce privește lungimea internodurilor, aceasta este foarte variată, fiind mai mică la soiurile vinifera și mare sau foarte mare la soiurile de vițe portaltoi. 4. Inflorescența și floarea în principiu sunt organe care ajută mai ales pentru descrierea botanică a soiurilor. La acestea se studiază inserția primelor înflorescente pe lăstar, numărul de inflorescențe, lungimea

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
și poate fi foarte slabă (Sultanină), mijlocie (Trebbiano) și foarte ridicată (Carignane, Chasselas). 5. Floarea. Se examinează tipul florii, care la vița de vie poate fi masculă (Rupestris du Lot), hermafrodit funcțional masculă (3309 C), hermafrodit funcțional normală (majoritatea soiurilor vinifera), hermafrodit funcțional femelă cu stamine recurente (Bicane) sau cu stamine erecte (Crâmpoșie). În general la soiurile de viță de vie roditoare floarea este alcătuită pe tipul 5, dar acesta poate varia de la tipul 4 pînă la 7. 6. Strugurii ca

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
prin masa medie a 100 de semințe are limite mari de variație de la mai puțin 10 mg/100 de semințe până la peste 65 mg/100 semințe; crestături transversale pe partea dorsală a seminței, care pot fi absente la soiurile V. vinifera sau prezente (Vitis rotundifolia). Variabilitatea fenotipică existentă în cadrul organelor vegetative ale soiurilor de viță de vie reprezintă un factor important de descriere și diferențiere a acestora, dar nu suficient. 2.3. DETERMINATOARELE AMPELOGRAFICE UTILIZATE ÎN DESCRIEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
soi. Determinatoarele bazate pe principiul politomic s-au dovedit a fi mult mai exacte deoarece acestea folosesc un număr mult mai mare de caractere morfologice. În Rusia, P. Kiskin (1971) a realizat un determinator pentru 2800 de soiuri de viță vinifera și de portaltoi, în care folosește următoarea metodologie de lucru: întocmirea pentru fiecare soi a unei fișe cu mai multe coloane numerotate cu cifre romane de la I la XXV, în care coloanele I - VIII corespund caracterelor fenotipice ale frunzei, coloanele

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
se apreciază deasupra primei frunze desfăcute și poate fi închis (nivel de expresie 3 - soi de referință Vitis riparia), semideschis (nivel de expresie 5 - soi de referință Kober 5 BB) și deschis (nivel de expresie 7 - soi de referință Vitis vinifera) 1.2. Distribuția pigmenților antocianici (cod OIV 002; UPOV 4; IBPRG 6.1.1.) poate fi apreciată ca absentă (nivel de expresie 0 - soi de referință Menuier), în dungi (nivel de expresie 1 - soi de referință Chenin blanc) sau totală

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
14.). Observațiile se efectuează la înflorit în treimea medie a lăstarului și se ia în considerare numărul maxim al nodurilor succesive cu cârcel. Se fac următoarele notări: distribuție discontinuă (două noduri succesive sau mai puțin, ca la majoritatea soiurilor V. vinifera - nota 1) și continuă (la trei noduri succesive sau mai multe ca la Vitis labrusca, Vitis coignetiae - nota 2) 2.12. Lungimea cârceilor (cod OIV 017; UPOV 23; IBPRG 6.1.12.). În funcție de lungime cârceii se grupează în următoarele clase

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
2 - soiuri de referință Cadarcă, Coarnă neagră), pentalobată (nota 3 - soi de referință Chasselas blanc), septalobată (nota 4 - soi de referință Müller Thurgau), multilobată (nota 5 - soi de referință Chasselas cioutat) . În cadrul soiurilor de viță de vie aparținând speciei Vitis vinifera, există un polimorfism foarte accentuat, pe același butuc, uneori chiar pe același lăstar, existând frunze întregi, tri sau cincilobate. 4.5. Culoarea feței superioare a limbului (cod OIV 069; UPOV 33; IBPRG 6.1.21.) se apreciază vizual , utilizând următoarele

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
52; IBPRG 6.1.38.) se apreciază la fel ca la caracterul menționat anterior . 4.24. Pilozitatea fină pe nervurile principale pe fața superioară a limbului (cod OIV 088; UPOV -; IBPRG 6.1.36.). Caracter fenotipic rar întâlnit la soiurile vinifera. Se va aprecia ca în cazurile precedente, putând fi absentă sau prezentă. 4.25. Pilozitatea rigidă pe nervurile principale pe fața superioară a limbului este reprezentată de perii rigizi care pot fi absenți sau prezenți. 4.26. Desimea perilor lungi

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
perii rigizi care pot fi absenți sau prezenți. 4.26. Desimea perilor lungi orizontali pe pețiol (cod OIV 090; UPOV 54; IBPRG 6.1.38.). Observațiile se fac pe toată lungimea pețiolului, acesta fiind un caracter fenotipic specific soiurilor Vitis vinifera. 4.27. Desimea perilor scurți rigizi pe pețiol (cod OIV 091; UPOV 55; IBPRG 6.1.39.) se apreciază în același mod ca în cazul anterior. 4.28. Lungimea pețiolului (cod OIV 092; UPOV -; IBPRG 6.1.40.) se stabilește

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
mijlocul coardei. 5.4. Prezența lenticelelor pe coardă (cod OIV 104; UPOV 19; IBPRG 6.1.45.) se pune în evidență odată cu analiza culorii scoarței și se întâlnește mai des la specia Vitis rotundifolia, în timp ce la soiurile aparținând speciei Vitis vinifera, lenticelele sunt absente. 5.5. Desimea perilor scurți, rigizi pe noduri (cod OIV 405; UPOV 20; IBPRG 6.1.46.). Se clasifică într-un sistem de notare de la 1 la 9 și sunt caracteristice în principal soiurilor de viță portaltoi

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
cântăresc 100 de semințe uscate, pentru a se stabili greutatea medie a unei semințe. 10.4. Striații transversale pe marginea seminței (cod OIV 244; UPOV -; IBPRG 4.3.2.) sunt specifice speciei Vitis rotundifolia și mai rar evidențiate la soiurile vinifera . 2.5.2. DESCRIPTORI PENTRU ÎNSUȘIRILE AGROBIOLOGICE ALE SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Însușirile agrobiologice ale soiurilor de viță de vie sunt reprezentate de următoarele elemente: desfășurarea fenofazelor de vegetație, vigoarea de creștere a lăstarilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor, rezistența

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
soiul Neuburger din Sylvaner x Veltliner rouge; soiul Zweigelt din încrucișarea soiurilor Blanfrankich x Saint Laurent. În studiile efectuate la Institututul de Cercetare pentru Viticultură și Oenologie din Pecs (Ungaria) s-a folosit amprentarea microsatelitară a 101 genotipuri de Vitis vinifera (din care 97 erau autohtone, iar 4 internaționale) pe 6 loci microsatelitici. Din numărul total de soiuri s-au obținut amprente microsatelite doar la 95. Tot în cadrul aceluiași institut (Koksis M. ș.a., 2005) s-a studiat diversitatea genetică a 12

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
în analiza genetică a soiurilor de viță de vie în scopul stabilirii originii genetice a genotipurilor autohtone și a polimorfismului existent la nivel molecular. Astfel, Pop Rodica și colab, 2004 studiind polimorfismul la nivel molecular la 10 soiuri de Vitis vinifera, cu ajutorul markerilor RADP, determinând distanțele genetice dintre probele analizate și întocmind dendrograma soiurilor (programul RAPDistance 1.04) au putut confirma în mare măsură originea soiurilor studiate precum și faptul că în interiorul soiurilor V. vinifera, există un polimorfism ușor de pus în

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
nivel molecular la 10 soiuri de Vitis vinifera, cu ajutorul markerilor RADP, determinând distanțele genetice dintre probele analizate și întocmind dendrograma soiurilor (programul RAPDistance 1.04) au putut confirma în mare măsură originea soiurilor studiate precum și faptul că în interiorul soiurilor V. vinifera, există un polimorfism ușor de pus în evidență la nivel molecular. De remarcat în acest experiment a fost faptul că soiul Fetească albă a fost încadrat în același grup cu soiul Merlot, aflându-se față de acesta la o distanță genetică

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
Corola-website/Law/148322_a_149651

al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor. Plantațiile din care se obțin vinuri cu denumire de origine trebuie să aibă o puritate de soi de cel putin 80%. Butucii-impuritati din aceste plantații vor face parte numai din soiuri aparținând speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor separă la cules de cei ai soiului ce stă la baza producerii vinului pentru care se acordă denumirea de origine. Verificarea condiției de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepționarii

EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/148322_a_149651]
Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601

la cerințele comunitare a fermelor de animale de lapte și la calitatea laptelui crud obținut; * 8 ani (până la 31 decembrie 2014), pentru defrișarea suprafețelor de 30.000 ha ocupate cu hibrizi interziși și replantarea acestora cu soiuri din specia Vitis vinifera, cu recunoașterea dreptului de replantare; * 3 ani (până la 31 decembrie 2009), pentru utilizarea produselor de protecție a plantelor omologate în România și care conțin următoarele substanțe active incluse în Anexa I a Directivei 91/414/CEE: sulf, acetoclor, dimetoat și

by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
de 45.000 tone/an. ==> Sectorul vin > România a solicitat o perioadă de tranziție de 8 ani, până la 31 decembrie 2014, pentru defrișarea suprafețelor de 30.000 ha ocupate cu hibrizi interziși și replantarea acestora cu soiuri din specia Vitis Vinifera, cu recunoașterea dreptului de replantare. > România a solicitat drepturi suplimentare de plantare a viței de vie pentru vinuri de calitate cu denumire de origine controlată și struguri de masă, de 1,5% din suprafața totală cultivată cu vița de vie

by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
la calitatea laptelui crud obținut; Încadrarea în categorii a zonelor viti-vinicole * Perioadă de tranziție de 8 ani, până la 31 decembrie 2014, pentru defrișarea suprafețelor de 30.000 ha, ocupate cu hibrizi interziși și replantarea acestora cu soiuri din specia Vitis vinifera, cu recunoașterea dreptului de replantare; * Drepturi suplimentare de plantare a viței de vie pentru vinuri de calitate cu denumire de origine controlată și struguri de masă, de 1,5% din suprafața totală cultivată cu viță de vie; * Dreptul de adăugare

by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]