184 matches
-
Maria Lătărețu. Din orchestră au mai făcut parte: Nuța Gâlcă (chitară și voce), Ion Julea (vioară), Elena Julea (chitară și voce), care a îndrumat-o pe Maria Lătărețu, și Iosif Porumbescu zis Ceacâru (bas). Tot atunci era renumită și orchestra vioristului Victor Cirică (n. 1882 - d. 1963), care a mai avut în componență pe Nuța Cirică (chitară și voce), Mia (voce) și Iosif Porumbescu zis Ceacâru (bas). Renumită a fost orchestra lui Gheorghe Puradici zis Culici (n. 1890 - d. 1946), viorist
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
vioristului Victor Cirică (n. 1882 - d. 1963), care a mai avut în componență pe Nuța Cirică (chitară și voce), Mia (voce) și Iosif Porumbescu zis Ceacâru (bas). Renumită a fost orchestra lui Gheorghe Puradici zis Culici (n. 1890 - d. 1946), viorist virtuoz. El a cântat împreună cu copiii săi: Dițu și Oane (vioriști) și Vica (chitară și voce). Cu orchestra Culici a cântat și Maria Lătărețu, sprijinită și îndrumată de către lăutăreasa Vica Puradici. Unul din fiii lui Culici, vioristul Ion Puradici zis
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
în componență pe Nuța Cirică (chitară și voce), Mia (voce) și Iosif Porumbescu zis Ceacâru (bas). Renumită a fost orchestra lui Gheorghe Puradici zis Culici (n. 1890 - d. 1946), viorist virtuoz. El a cântat împreună cu copiii săi: Dițu și Oane (vioriști) și Vica (chitară și voce). Cu orchestra Culici a cântat și Maria Lătărețu, sprijinită și îndrumată de către lăutăreasa Vica Puradici. Unul din fiii lui Culici, vioristul Ion Puradici zis Oane (n. 1912 - d. 1963) a cântat inițial cu tatăl său
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
1890 - d. 1946), viorist virtuoz. El a cântat împreună cu copiii săi: Dițu și Oane (vioriști) și Vica (chitară și voce). Cu orchestra Culici a cântat și Maria Lătărețu, sprijinită și îndrumată de către lăutăreasa Vica Puradici. Unul din fiii lui Culici, vioristul Ion Puradici zis Oane (n. 1912 - d. 1963) a cântat inițial cu tatăl său, formându-și ulterior și el propria orchestră. În formația sa au cântat frecvent: Elena Puradici (chitară și voce), Gigea Gâlcă (acordeon), Gică Ganea (vioară), Ion Bănică
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
inițial cu tatăl său, formându-și ulterior și el propria orchestră. În formația sa au cântat frecvent: Elena Puradici (chitară și voce), Gigea Gâlcă (acordeon), Gică Ganea (vioară), Ion Bănică (bas) și Florian Chirițoiu (vioară). Celălalt fiu al lui Culici, vioristul, solistul și chitaristul Gheorghe Puradici zis Dițu (n. 1911 - d. 1979) a avut și el propria orchestră, formată din Elena Julea (chitară și voce), Gheorghe Gujin (braci ) și Constantin Ciobanu (țambal). În zona Novaci, la Polovragi și Baia de Fier
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
zis Dițu (n. 1911 - d. 1979) a avut și el propria orchestră, formată din Elena Julea (chitară și voce), Gheorghe Gujin (braci ) și Constantin Ciobanu (țambal). În zona Novaci, la Polovragi și Baia de Fier a activat în special formația vioristului Vasile Pobirci zis Ică (n. 1926), fiul lăutarilor runcani Vasile și Ilinca Pobirci. Inițial a cântat cu părinții la Runcu, iar din 1951, prin căsătoria cu Mia, fiica lăutarului Grigore Gâlcă, s-a stabilit la Novaci. Din banda sa au
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
s-a mutat la Târgu Jiu, căsătorindu-se cu Elisabeta Bobirci. A continuat să cânte la cârciumile și nunțile din zonă, încadrându-se în formațiile căutate de public. Altă orchestră cunoscută a fost cea a lui Ion Mornea (n. 1939), viorist din Hirisesti. Din formația sa făceau parte: soția Maria Mornea, zisă Oana (chitară și voce), Serghe Ștefănoiu (vioară) și Costică Cazacu (bas). Actualmente în Novaci mai cântă formația vioristului Florin Chirițoiu (n. 1973), care mai are în componență pe Vișan
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
orchestră cunoscută a fost cea a lui Ion Mornea (n. 1939), viorist din Hirisesti. Din formația sa făceau parte: soția Maria Mornea, zisă Oana (chitară și voce), Serghe Ștefănoiu (vioară) și Costică Cazacu (bas). Actualmente în Novaci mai cântă formația vioristului Florin Chirițoiu (n. 1973), care mai are în componență pe Vișan Holtea (acordeon și orgă) și frații Marius Plotogea (saxofon) și Dorel Plotogea (clarinet). Un oraș plin de muzicanți a fost și Cărbuneștiul. La începutul secolului al XX-lea, bandele
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
și frații Marius Plotogea (saxofon) și Dorel Plotogea (clarinet). Un oraș plin de muzicanți a fost și Cărbuneștiul. La începutul secolului al XX-lea, bandele de lăutari erau formate și aici ca în majoritatea zonelor din județ, din 2-3 membri: vioristul (primaș), chitaristă (care era și solistă vocală) și basistul. Între primele formații de lăutari din localitate au fost: banda lui Coadă și Polina Tîrleanu, născuți înainte de 1900 și banda lui Ion Bălășoiu (n. 1880 - d. 1961), viorist, care era surd
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
din 2-3 membri: vioristul (primaș), chitaristă (care era și solistă vocală) și basistul. Între primele formații de lăutari din localitate au fost: banda lui Coadă și Polina Tîrleanu, născuți înainte de 1900 și banda lui Ion Bălășoiu (n. 1880 - d. 1961), viorist, care era surd, de unde și porecla Surdu. El cânta cu soția sa, Marița Bălășoiu, care era solistă vocală și chitaristă. Când cânta la nunți, Ion Bălășoiu-Surdu îi coopta în formație și pe vioristul Pusu Roncea (n. 1901 - d. 1942) și
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
lui Ion Bălășoiu (n. 1880 - d. 1961), viorist, care era surd, de unde și porecla Surdu. El cânta cu soția sa, Marița Bălășoiu, care era solistă vocală și chitaristă. Când cânta la nunți, Ion Bălășoiu-Surdu îi coopta în formație și pe vioristul Pusu Roncea (n. 1901 - d. 1942) și basistul Ion Chirițoiu (n. 1903 - d. 1951). Vestită în Târgu Cărbunești și cunoscută prin mediatizarea Radio și TV făcută șefului ei, a fost banda lui Constantin Chirițoiu zis Dindiri (n. 1911 - d. 1982
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Pusu Roncea (n. 1901 - d. 1942) și basistul Ion Chirițoiu (n. 1903 - d. 1951). Vestită în Târgu Cărbunești și cunoscută prin mediatizarea Radio și TV făcută șefului ei, a fost banda lui Constantin Chirițoiu zis Dindiri (n. 1911 - d. 1982), viorist virtuoz, fiul lăutăresei Eleonora Dindiri. A știut să cânte și la firul de păr pe cordele viorii melodii ca "Doina Ciobanului", "A oilor - ca la caval" etc. Apreciat solist vocal, știa să cânte mai ales balada „Mihu Haiducu” și cântecul
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Craiova și a fost televizat în timp ce cânta cu Ansamblul „Altița“ din Târgu Jiu. La fel de vestită a fost și banda lăutăresei Eugenia Bârsan zisă Gena (n. 1916 - d. 1962), chitaristă și solistă apreciată în Gorj și Dolj. A fost căsătorită cu vioristului Ion Bârsan (n. 1912 - d. 1960). La început, cei doi soți au cântat cu basistul Nelu Petrescu (n. 1912 - d. 1982). În perioada anilor 1938-1942 soții Bârsan au cântat în București la cârciuma „La Crețu” din zona Gării de Nord. După revenirea
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
bas). Ulterior s-au mai alăturat formației și fiul acestuia, Gioni Pițigoi (vioară), Eugen Pițigoi (acordeon) și Laurențiu Lătărețu (chitară). Vestit în Târgu Cărbunești a fost și taraful lui Victor Tîrleanu zis Tole (n. 1919 - d. 1980), fratele Genei Bârsan, viorist și solist vocal remarcabil. El a cântat cu soția sa, Ioana (chitară și voce), originară din în Melinești, cu Ionel Brănescu (braci) și cu Ion Tîrleanu (bas). În banda lui Victor au cântat, după ce au crescut, copiii săi: acordeonistul Costel
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Ioana (chitară și voce), originară din în Melinești, cu Ionel Brănescu (braci) și cu Ion Tîrleanu (bas). În banda lui Victor au cântat, după ce au crescut, copiii săi: acordeonistul Costel Tîrleanu (n. 1940 - d. 2001), solista Dorina (n. 1950) și vioristul Ion (Nelu) Chirițoiu (n. 1947 - d. 2001). Cunoscută a fost și banda Telu Bolovan (d. 1932 - d. 1991) viorist și solist vocal din Cărbunești-Sat. El a fost fiul lăutarilor Constantin (Cică) Bolovan și Maria din Petrești-Bărbătești. În formația lui Telu
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
lui Victor au cântat, după ce au crescut, copiii săi: acordeonistul Costel Tîrleanu (n. 1940 - d. 2001), solista Dorina (n. 1950) și vioristul Ion (Nelu) Chirițoiu (n. 1947 - d. 2001). Cunoscută a fost și banda Telu Bolovan (d. 1932 - d. 1991) viorist și solist vocal din Cărbunești-Sat. El a fost fiul lăutarilor Constantin (Cică) Bolovan și Maria din Petrești-Bărbătești. În formația lui Telu a cântat soția sa, Mărioara, născută în 1936 la Pojogeni, fiica sa, Florentina (acordeon și voce) cu soțul acesteia
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Pițigoi și-a constituit propria bandă, în care cântă soția sa Florentina, solista Adina Lătărețu (n. 1971), Romică Lătărețu (acordeon) și Gogă Pițigoi (braci). Actualmente mai activează în Târgu Cărbunești formația lui Gioni Pițigoi (n. 1973), fiul lui Alită Pițigoi, viorist și solist vocal. Cu el mai cântă bateristul Marius Bălășoiu, basistul Daniel Cazacu (numai la hramuri și petreceri), iar ocazional acordeonistul Remus Lătărețu și soția sa, solista Adina Lătărețu. De asemenea, mai activează și taraful vioristului Aurel (Relu) Lătărețu (n.
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
fiul lui Alită Pițigoi, viorist și solist vocal. Cu el mai cântă bateristul Marius Bălășoiu, basistul Daniel Cazacu (numai la hramuri și petreceri), iar ocazional acordeonistul Remus Lătărețu și soția sa, solista Adina Lătărețu. De asemenea, mai activează și taraful vioristului Aurel (Relu) Lătărețu (n. 1965), care mai cuprinde pe soția sa, solista Ela Lătărețu (n. 1967), pe Dumitru Pițigoi Jr. (bas), pe Laurențiu Lătărețu (chitară) și ocazional pe acordeonistul Remus Lătărețu (n. 1968).
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Amaradia au fost conservatorii acestor balade, multe pierdute odată cu ei, În satele comunei Berlești, au existat în trecut importante familii de rapsozi și lăutari. Satul Lihulești a avut lăutari cunoscuți spre izvoarele Amaradiei. Prima bandă a fost cea condusă de vioristul Alexandru Chirițoiu, zis Pițian (n. 1911 - d. 1985). El a cântat împreună cu soția, Ioana Chirițoiu (voce și chitară), cu Valeria Chirițoiu, (voce și chitară) și cu Ion Văduva (bas). Un alt taraf vestit a fost cel al vioristului Gheorghe Holtea
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
condusă de vioristul Alexandru Chirițoiu, zis Pițian (n. 1911 - d. 1985). El a cântat împreună cu soția, Ioana Chirițoiu (voce și chitară), cu Valeria Chirițoiu, (voce și chitară) și cu Ion Văduva (bas). Un alt taraf vestit a fost cel al vioristului Gheorghe Holtea (n. 1913 - d. 1997), foarte apreciat pe Valea Amaradiei. Din formația sa a mai făcut parte soția, Dafina Holtea (chitară și voce). În perioada 1937-1940, cei doi au cântat la București. Gheorghe Holtea a avut 11 copii, dintre
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
11 copii, dintre aceștia, Alexandru și Nicu, au cântat la vioară cu părinții. Cu Gheorghe Holtea a cântat și vuvarul Alexandru Mitricioiu din Bârzeiu de Pădure. În continuarea Amaradiei se întâlnesc lăutarii din Scrada, comuna Berlești. Vestit a fost taraful vioristului Ion Busuioc zis Nelu (n. 1905 - d. ?), care a cântat și la Constanța. Din banda sa făceau parte soția, Anica Busuioc (chitară și voce), vioristul Constantin Busuioc (fiul său, care avea să ajungă dirijor la Orchestra „Doina Olteniei” și la
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
Pădure. În continuarea Amaradiei se întâlnesc lăutarii din Scrada, comuna Berlești. Vestit a fost taraful vioristului Ion Busuioc zis Nelu (n. 1905 - d. ?), care a cântat și la Constanța. Din banda sa făceau parte soția, Anica Busuioc (chitară și voce), vioristul Constantin Busuioc (fiul său, care avea să ajungă dirijor la Orchestra „Doina Olteniei” și la Ansamblul „Nicolae Bălcescu” din Dolj), Marița Fălciu (voce) și Ion Boncea (bas). Grupați într-o formație familială, aceștia aveau o manieră specială de cântare. Lăutarii
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
25 de ani formația sa nu a lipsit de la nici o petrecere mare din zonă. În vecinătatea locurilor natale ale Justinei Băluțeanu se află satul Măru (numit și Tereujani), situat pe Dealul Muierii. Cel mai cunoscut lăutar al locului a fost vioristului Ion Gruia zis Mitu Fane (n. 1904 - d. ?), care s-a stabilit ulterior în Târgu Jiu (din 1935), și de la care s-au înregistrat și cules importante balade și jocuri populare gorjenești. Din taraful său au făcut parte Barbu Gruia
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
Un alt loc cu lăutari importanți și vestiți este Târgu Logrești. În prima jumătate a secolului al XX-lea, cel mai vestit lăutar din localitate a fost Dumitru Ciucurescu. Banda de lăutari a lui Dumitru Ciucurescu (n. 1904 - d. 1977), viorist primaș, a cântat la București în perioada 1939-1940, la restaurantul din zona Gării de Nord cunoscut sub denumirea „La trei păduchi”. Formația sa mai cuprindea pe soția sa, Maria Ciucurescu (chitară și voce), basistul Gore Giurgi și vuvarul Alexandru Mitricioiu. Cu trecerea
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
Gării de Nord cunoscut sub denumirea „La trei păduchi”. Formația sa mai cuprindea pe soția sa, Maria Ciucurescu (chitară și voce), basistul Gore Giurgi și vuvarul Alexandru Mitricioiu. Cu trecerea timpului, copiii săi și-au format formații proprii. Primul din fiii săi, vioristul Alexandru Ciucurescu (n. 1922 - d. 1978) și-a creat o formație proprie care cuprindea pe Romică Bârcă (bas) din Frunza și pe soția sa, Sabina (voce), foarte apreciată pentru repertoriu și modul cald de interpretare. Celălalt fiu al lui Dumitru
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]