8,156 matches
-
oricum scîrțîie ca niște viori ologite, fiindcă oricum la “Alimentara” ultimii gestionari joacă de douăzecișișase de ani cărți și încă sînt departe de a părea obosiți. A mai îmbătrînit piticul din statuie, tușeșete mai des, și lumea zice că Mihai Viteazul dă semne de înzdrăvenire, acum, cînd pe sub poduri se-ntind șuncile la uscat, cînd poți fi sigur că tramvaiul cu pene de struț rămîne calea cea mai sigură către o bătînețe liniștită. (din volumul “Duminica poemului mut”) Referință Bibliografică: PREZUMȚIA
PREZUMŢIA DE NEVINOVǍŢIE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1483085251.html [Corola-blog/BlogPost/383052_a_384381]
-
slava Învierii. În clipa când te-au pironit pe cruce/ S-a rupt istoria romană-n două.../ Cu “omul nou” începe era nou,/ Iar jertfa ta, e-a Neamului Răscruce.../ Pe cei uitați în funduri de istorii/ -cohorte mândre de viteji străbuni-/ Sub flamura Legiunii tu-i aduni/ Și-I preamărești, cu ale tale glorii.../ Trecutul a-nviat din nou prin tine./ Iar tot ce-o scrie “mare” viitorul/ În fapte de-adevăr, frumos și bine,/ Va fi ca semnul vieții prins
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
000 salahori și 3.000 care) au primit în sec. XVIII pământuri boierii: Cantacuzino, Rosetti, Catargiu, Badiul, Sturza, Manuil, Macaresu, Cucu, Boian, Iliescu, Sabău, Cănănău, Crăciun, Pascal, Hagilă, Săcară, Nicoriță, Ghenadie, Dodon, Zurucilă etc. Cetatea a fost cerută de Mihai Viteazul la 1600 și apărea încă de pe atunci, ca fiind unul din orașele Moldovei). Într-un recensământ din 1793, între Nistru și Bug din 67 de sate, 49 erau exclusiv romănești (19). Biserica transnistreană subordonată din vechime bisericii române Ținutul gravita
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
pe un peron. Asta e a muritorilor soartă Acelor ce cred, dar fără convingeri Eu, îți spun, iubite, că-n viață Am drumul iubirii fără înfrângeri. Cluj Napoca 12 august 2015 Urme milenare Cutreier poteci milenare Prin istoria neamului meu cel viteaz Și-n urmele pașilor lui mi se pare C-aud al eroilor glas. Împletit-au sânge și lacrimi amare Luptând să avem libertate Într-o țară frumoasă și înfloritoare Urmașii să trăiască cu demnitate. Întrebat-am codrul cel intinerit De
URMELE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1440067565.html [Corola-blog/BlogPost/373495_a_374824]
-
C-aici românul fost-a stăpânul neîncetat. Cărările de munte încă mai păstrează Urmele haiducilor ce vremea le veghează Și cântecul din fluier și doinele cântate Rămas-au peste veacuri ecourile sacre. Cutreier poteci milenare Prin istoria neamului meu cel viteaz... Și-n urmele pașilor lui mi se pare C-aud al eroilor glas. Cluj Napoca 18 august 2015 Am strâns Am strâns în pălmi splendori de vise Și-am împletit înlăcrimat speranțele cu dor Cu un mânunchi de stele în pupile
URMELE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1440067565.html [Corola-blog/BlogPost/373495_a_374824]
-
Acasa > Cultural > Ecouri > GREAUA MOSTENIRE Autor: Ion C. Hiru Publicat în: Ediția nr. 377 din 12 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului „Greaua moștenire”, hidrocentrala de pe Argeș MOTTO: „Îi trebuie neamului acestuia o generație care să se jertfească, o generație de viteji și de patrioți până la nebunie. În toate timpurile au fost căutați oamenii de treabă, dar niciodată n-am avut mai mare nevoie ca acum de luptători hotărâți, de oameni vrednici și de caracter pe care să nu-i abată nimic
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
de declarația lui Hitler după ce România a intrat în război, la 12 august 1941, către ambasadorul spaniol, Espinoza de los Monteros: „trupele române, aliații noștri, sunt absolut eminente”. Mai devreme, la 29 iunie, îi mulțumea în scris lui Antonescu pentru „viteaza atitudine și activitatea desfășurată de Armata Română”. Vreți și altele, de la ofițerii și generalii germani hârșiți în lupte, cei mai capabili să judece comportamentul și combativitatea unor luptători? Spicuiesc doar câteva: - Mareșalul Erich von Manstein, comandantul frontului de sud, poate
Ne puteam opri pe Nistru? (III) by http://balabanesti.net/2012/12/13/ne-puteam-opri-pe-nistru-iii/ [Corola-blog/BlogPost/339926_a_341255]
-
„Avem o țară unde au stăpânit odată/ Vitejii daci, bărbați nemuritori./ Și unde stau de veacuri laolaltă/ Izvoare, văi și munți cu fruntea-n zări.” Radu Demetrescu Gyr La Câmpeni, în Transilvania, localitate atestată documentar din secolul al XVI-lea, aflată în județul Alba, la 77 de kilometri
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
jos pentru că se săvârșește miracolul Unității.” Nu putea scrie și nici citi. Drumul o obosea dincolo de durerea fizică. Dacă nu va rezista și toate odoarele se vor pierde pe drum, va fi imposibilă păstrarea înțelepciunii străvechi, a locuitorilor puternici și viteji. Între apa de afară, focul din pieptul ei, aerul rece și lemnul trăsurii mai avea numai un semn de primit, o legătură necunoscută dintre soare și lună, dintre iubire și dezgust. O dezlegare a misterului. În prima înfățișare, nigredo, un
BRATARA DACILOR de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Bratara_dacilor.html [Corola-blog/BlogPost/348597_a_349926]
-
fiecare membru al Ligii, prin activitatea sa, realizează un apostolat în slujba culturii românești. În încheierea cuvântului său, Al.F. Țene a invitat,pentru vineri, membrii cenaclului la lansarea de carte a Helenei Pfitsch din Germania (născută în comuna Mihai Viteazul), lansare ce va avea loc la Turda, prin grija inimoasei poete, bibliotecare și animatoare culturale Dana Deac. Antonia Bodea a pregătit atmosfera pentru cel mai important moment al serii (omagiul Ancăi Sîrghie închinat lui Lucian Blaga), lecturând eseul-portret intitulat „Frumoasa
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI, AM NUMĂRAT ROADELE TOAMNEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1414819678.html [Corola-blog/BlogPost/341122_a_342451]
-
pe Ștefan cel Mare să ne păzească hotare, ar aduce aliat bun la tron, pe Mircea cel Bătrân! I-aș vota pe Brâncoveanu, sau Mihail Kogălniceanu! De-ar domnii oricare Vodă, trecutul ar fi la modă! De-ar veni Mihai Viteazul, străini n-ar sări pârleazul să sfârtece trupul țării, cu lăcomia puterii! Dar vremuri aspre au trecut, iar neamul e dator-vândut! Și umbrită-i șansa sorții, de suferă și nepoții! Țara n-o va duce bine că, nu-i mult
ISTORIA LA RĂSCRUCE -PAMFLET- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1415866881.html [Corola-blog/BlogPost/384421_a_385750]
-
State pe culmile gloriei între cuceritorii inespugnabilei cetăți a Sevastopolului, sub flamura Învingătorului. Statul român și cel german îi acordă pentru meritele sale deosebite, fiind rănit de patru ori, cele trei distincții sacre ale virtuțiilor ostășești: Virtutea militară, Ordinul Mihai Viteazul și Crucea de Fier. Misiunea menirii și responsabilității sale și-a împlinit-o desăvârșit: „De voi pleca în basmul lui <>, vă salut. Sunt fericit!” Luptă ca voluntar împotriva partizanilor sovietici, aureolat de gloria învingătorului de la Sevastopol, pentru ca apoi să primească
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
nu poate fi decât sinceră, dăruindu-te total dar și dorind reciprocitate. Deasemeni nu pot fi de acord cu așa zisa dragoste de... dimineața se cunosc, la prânz se căsătoresc iar seara divorțează constatând lipsa sentimentelor Adevărat, trăim în secolul viteze dar nici așa. Cel puțin timpul de a ne cunoaște spre a constata ce ne-ar putea uni pentru o viață și nu mereu aventura. Una este o relație care începe de la cunoaștere și se ajunge la iubire și alta
DE VORBĂ CU MINE de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/berthold_aberman_1424876869.html [Corola-blog/BlogPost/361131_a_362460]
-
DE LA MARTIRIU OLTENIA Spațiul ROMÂNESC a fost binecuvântat de Dumnezeu cu multe DARURI. Între acestea a fost și minunată regiune OLTENIA și câteva dintre personalitățile sale istorice dintre care nu putem uita pe cei trei MARTIRI ai NEAMULUI NOSTRU: MIHAI VITEAZUL, CONSTANTIN BRÂNCOVEANU și TUDOR VLADIMIRESCU. Cu astfel de zestre istorică, OLTENIA a impresionat toate generațiile de oameni de înaltă Conștiința Românească, care au dat direcție în cultura noastră națională. Un astfel de corifeu- deschizător de drumuri în istoriografia românească modernă
VARVARA&MITE MĂNEANUDEDICATIO CONSTANTIN BRÂNCOVEANU-300 DE ANI DE LA MARTIRIU. OLTENIA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401169595.html [Corola-blog/BlogPost/350573_a_351902]
-
necunoscute, dealurile sunt acoperite cu vii și livezi, câmpiile - de holde îmbelșugate. În Oltenia și-au înfipt românii cele dintâi steaguri cuceritoare, și tot în Oltenia am avut cel dintâi voivodat;iar în zilele grele Oltenia me-a dat pe Mihai Viteazul, pe frații Buzești, pe Tudor Vladimirescu, atâtea suflete mari, atâtea pagini frumoase și înălțătoare în istoria neamului nostru( ... În ea s-au păstrat neatinse și firea și graiul, și poporul românesc( ... .)băștinașul mandrei Oltenii e pretutindenea”cruce de voinic”, român
VARVARA&MITE MĂNEANUDEDICATIO CONSTANTIN BRÂNCOVEANU-300 DE ANI DE LA MARTIRIU. OLTENIA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401169595.html [Corola-blog/BlogPost/350573_a_351902]
-
paterna din voievozii și boierii Basarabi și Craiovești a caror obârșie o regăsim, inca la începutul sec.XIII(cu un secol înainte de întemeierea Statului Țară Românească), la Severin și în Oltenia, trecând prin Strehaia la Craiova. Constantin Brâncoveanu, descendent al vitejilor aspărători și întemeietori de țară din sec XIII-XVI și-a avut temeiul sau în Oltenia, iar ascendentă să maternă venea din slavă imperiala a Cantacuzinilor. Pentru această datorăm recunoștință Brâncoveanului Martir. Volumul de față prezintă unele contribuții oltene la istoria
VARVARA&MITE MĂNEANUDEDICATIO CONSTANTIN BRÂNCOVEANU-300 DE ANI DE LA MARTIRIU. OLTENIA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401169595.html [Corola-blog/BlogPost/350573_a_351902]
-
de prin cărțile vechi Cu emoții trag în creion conturu-ți fin! A unit, două ținuturi, Cuza Vodă Din toată întinderea limbii române De bucurie s-a-nfiripat o odă Scăpând de o grijă lumile stăpâne... Azi, sărbătorim idealul unirii Născut de pe vremea Viteazului Mihai : ``Țara întreagă``,..altfel e contra firii... ...................................................................... Surori, să dăm mână cu mână,...Hai Toți cu ``Inima Română! Lia Ruse 24 ianuarie 2017 Referință Bibliografică: SĂRBĂTORIND MICA UNIRE / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2216, Anul VII, 24
SĂRBĂTORIND MICA UNIRE de LIA RUSE în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/lia_ruse_1485289735.html [Corola-blog/BlogPost/374218_a_375547]
-
post de televiziune în care un prezentator punea tot felul de întrebări, una mai bizară decât cealaltă, printre care: De ce să ne aducem aminte de mai marii noștri conducători de oști? Ce a făcut Decebal, Ștefan cel Mare sau Mihai Viteazul? De ce să fim mândri de astfel de oameni? De ce să-i luăm ca modele în viața noastră? Mai avem nevoie de veterani, eroi și martiri? Tuturor celor mai mult sau mai puțin sceptici, celor care au uitat că sunt români
VETERANUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1478861847.html [Corola-blog/BlogPost/379204_a_380533]
-
și, vrajind-o cu ajutorul săgeții zeului Kam, cad împreună într-o seducătoare îmbrățișare. Total sedusa și distrata, Hemvati intra în cursa actoriceasca a zeului ruinandu-si viața, drept pentru care zeul Luna o asigura că-i va dărui un fiu viteaz care va deveni un mare rege și va construi numeroase temple. Dar cand noaptea era pe sfârșit și zeul se pregătea să plece, Hemvati îi adresează blesteme. Atunci zeul îi răspunde: “nu mă blestema căci mai tarziu copilul născut din
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440394475.html [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
a da naștere fiului născut din păcat. Astfel s-a nascut întemeietorul dinastiei Chandellas pe malul râului Karnawati, iar tatăl fetei, Chandrama, a făcut un mare festival. Copilul a luat numele de Chandravarman prin adăugarea cuvântului divin varman. Va fi viteaz, la numai 16 ani omorând un tigru și un leu fără să fie înarmat. Aceasta va deveni emblemă familiei - un tanar luptându-se cu un leu, vizibilă peste tot la Khajuraho. Chandrama însă îl avertizează că niciodată să nu se
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440394475.html [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > POEME Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1544 din 24 martie 2015 Toate Articolele Autorului Viteazul din poveste! O harfă port în mine, dar corzile-i s-au rupt și sufletul mi-au sfâșiat cu ură. C-un scut crăpat, cu găuri, o ruginită-armură și-o sabie tocită vreau să lupt? Viteazul din poveste am fost
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1427208667.html [Corola-blog/BlogPost/357715_a_359044]
-
2015 Toate Articolele Autorului Viteazul din poveste! O harfă port în mine, dar corzile-i s-au rupt și sufletul mi-au sfâșiat cu ură. C-un scut crăpat, cu găuri, o ruginită-armură și-o sabie tocită vreau să lupt? Viteazul din poveste am fost cândva, demult. Fugea când mă vedea orice balaur. Azi mi se face frică atunci când zboară-un graur, iar fâlfâirea-îmi pare un tumult. Cu trup slăbit de vreme, cu ochii tot mai stinși mai am tupeul să
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1427208667.html [Corola-blog/BlogPost/357715_a_359044]
-
-ne-au în limba lor: Al nostru e pământul și acei ce locuiesc pe dânsul... ale noastre câmpurile... ale noastre dealurile... ale noastre cătunele, satele și târgurile, colibele și curțile, toată mișcarea și toată suflarea... Tu ai fost puternic și viteaz în luptă... dar puterile tale s-au tocit de sărăcie și de stricăciune... și noi am cules rodul vitejiei tale... vor veni feciori cu mângâieri mincinoase și ți-or povesti că ești și tu un popor... noi suntem păstorii, tu
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dona_tudor_1417178853.html [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
Unirea cea Mică, a Moldovei și Valahiei a fost un triumf al conștiinței naționale, care s-a creat și consolidat, prin credința creștină și lupta de a păstra și cultiva limba strămoșilor. Dorită din totdeauna și realizată efemer de Mihai Viteazul, Unirea din 1859 ne apare, astfel, firească în contextul politic al momentului. La 24 Ianuarie/5 februarie 1859, Adunarea Electivă a Valahiei a ales drept Domnitor, tot pe Colonelul Alecsandru Ioan I. Entuziasmați de victoria obținută de confrații unioniști moldoveni
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483512712.html [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
vizualizat aspecte ale vieții și activității lui Nichita Stănescu, membri ai Cenaclului „Orfeu” și ai Organizației „Master Peace România” au recitat din poeziile lui Nichita și din creațiile proprii. Ștefan Vlad, membru al Cenaclului „Orfeu”, elev al Colegiului Național „Mihai Viteazul” din Ploiești, a citit poezia „Vizită în cer”, creație proprie, dedicată lui Nichita: „Am vizitat în vis un local de noapte/ Vin pe masă, transparență, sinceritate./ Undeva în spate, departe, de protocol/ Zace un om mai plictisit, mai monoton./ Mă
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]