490 matches
-
astăzi vedem că în lo¬ca¬¬¬litățile unde s-au păstrat bi¬se¬¬¬rici și au fost preoți neîntrerupt în decursul timpului, a¬co¬lo s-au păstrat și credința și gra¬iul nos¬tru românesc. Acolo un¬de, din cauza vitregiilor vre¬¬mu¬rilor, pre¬oții au fost a¬lun¬¬gați, nu mai a¬vem, astăzi, ni¬ci grai, nici lim¬bă ro¬mâ¬neas¬că. Avem și astăzi lo¬calități unde credincioșii noș¬tri ro¬mâ¬ni ortodocși și-au
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]
-
lui Isus. În zilele acestea nu mai cred foarte mulți că sunt damnați (fiind și treaba autoeducației de fapt) și că au un destin implacabil precum vechii greci, care de altfel filosofi fiind presupuneau un rol activ de nesupunere față de vitregiile „sortite”, acest lucru reprezentând mântuirea personală - o altă previzualizare păgână a mântuirii, de altfel. O revelație poate fi faptul conștientizării prin fiecare celebrare a Nașterii lui Cristos, precum că așa a început adevărata mântuire a omenirii, care nu se putea
TRILOGIA DIVINA VS TRILOGIA IUBIRII. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357594_a_358923]
-
în anchete, în torturi, în „libertate”, în foamete, în lagăre, în geruri, în izolări, în persecuții, în temnițe, în tranșee, în asalturi pe metereze, în calomnii, în urzeli mișelești, dar luptătorul creștin Petru Baciu a țâșnit deasupra tuturor biruind vremelnicia vitregiilor, mustind poeme de balsam țării însângerate, înălțând altare sfinte munților de oseminte înlăcrimate. „Luptătorii din munți și cei căzuți acolo au reînviat pururi vuietul de altădată al codrilor, au reînviat morminte și au deschis altele noi. Cei căzuți în lupta
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
trupul celui ce-a izvodit nu numai icoane, dar mai cu seamă dragoste și mângâiere în sufletele atâtor semeni. Blând și smerit, arzând drept ca o lumânare în fața noianului de suferințe, și-a purtat Crucea cu răbdare și supunere, biruind vitregiile și prigoana, pentru a se înălța la ceruri de ziua ei. Nu știu dacă Părintele Sofian a aflat până la urmă Chipul Domnului. Dar știu că această neîncetată căutare ne-a lăsat pe noi sa zărim în fuga timpului, încă din
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
1231 din 15 mai 2014 Toate Articolele Autorului Politica și în specia, anii electorali ne îndepărtează de biserică. Nimic nu mai este important. Toți speră pomana electorală dată sub diferite forme. Este oare de mirare că Dumnezeu ne avertizează cu vitregii ale naturii? Ploile supraabundente care ne inundă țara sunt de fapt o pedeapsă divină pentru îndepărtarea noastră a tuturor de la cele sfinte. Dar biserica nu trebuie înțeleasă numai prin respectarea posturilor și participarea la liturghiile duminicale. Nici puparea moaștelor sfinte
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
curbura munților Carpați. În apus de această barieră naturală oamenii „trăiesc ca să muncească” iar „Dumnezeu ajută pe cei care se ajută singuri”. Aceste percepte sunt temele culturii predominante iar oamenii au etică, cinste și punctualitate ajutându-se între ei de îndată ce vitregiile naturii o cer. La răsăritul acestor munți oamenii, „stăpâni pe pământul strămoșesc” preferă o dușcă în locul unei conlucrări spre ași ușura munca grea. Este mai ieftin! Fiecare își apără „nevoile și neamul (adică rudele de sânge)” respectând zicala „frate, frate
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
interdicții și pedepse, unde doar robii vor să șadă... E drept că nu va fi ușor să vă produceți toate cele, după ce-n rai ați trândăvit și v-ați format deprinderi rele. Dar n-aveți teamă, sunt cu voi și vitregia vom învinge, ca din țărână să răsară o dragoste ce nu se stinge. (Adam și Eva se destind și pe fața femeii chiar apare o umbră de zâmbet.) Ispititorul îi privește cu mulțumire vicleană și continuă: În schimbul dărniciei mele, vă
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
față. Pământul cere să fie lucrat, copiii care își caută rosturi noi la oraș, părinții care parcă sunt mai mărunți și de nerecunoscut. Îi bate vântul ca niște haine vechi, pe umerii unei sperietori... Dar fără să se plângă de vitregia destinului ori de vreo stăpânire nedreaptă. Răbojul anilor și-a însemnat curgerea pe propria lor piele. Riduri și crăpături de care nu mai scapă și pe care le poartă ca pe o carte de vizită care nu mai e de
SCRUMIERA, ŢIGAREA ŞI FUMUL; 9 de ION UNTARU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359513_a_360842]
-
sunt cei meniți să aducă salvarea neamurilor lor. Românii Basarabeni au fost trecuți prin foc și sabie, prin siberii înghețate și deșerturi fierbinți, prin păduri nedefrișate și mine subpământene, prin iaduri și purgatorii, pentru că azi se se ridice deasupra tuturor vitregiilor și să reprezinte făclia reînvierii românismului. Am cunoscut mai mulți asemenea români Basarabeni. Profesorul și scriitorul Vasile Șoimaru și-a regăsit identitatea etnică și a pornit la redescoperirea rădăcinilor, a extinderii și a menirii neamului său românesc. El își regăsește
„COTUL DONULUI 1942” ŞI ALBUMUL „ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI” de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360500_a_361829]
-
oricât de puternic ești, chiar dacă aparent câștigi, ceva tot vei pierde. Vorbind despre anotimpuri rătăcite autoarea, ca orice poet autentic, se confesează cititorului arătându-i acestuia precum legendarul fir al Ariadnei o posibilă cale ce ar putea fi urmată printre vitregiile inerente ale vieții, ale iubirii sau ale incertitudinilor rezultate ca o constantă a interogațiilor solilocviale. Nu este nici o trufie în această atitudine, poeta ne propunea doar cunoașterea unei experiențe de viață, restul urmând a-l decide, dacă vrea, cititorul. O
O PRINŢESĂ ÎN REGATUL POEZIEI. DESCIFRAREA ANOTIMPURILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360067_a_361396]
-
aștepta să fie îndeplinită în Sicilia. Iată, în zorii unei zile de vară, corabia care-i purta pe Artemios și pe Teodoros ajunse în portul Siracusa. Călătorii se bucurară la vederea portului cel mare, mulțumind Cerului că au scăpat de vitregiile mării. Nu stătură mult timp la Siracusa, ci plecară mai departe, în inima insulei, până se văzură undeva aproape de Muntele Etna, într-o zonă foarte pitorească. Aici se și apucară de lucrarea pentru care veniseră. Era, însă, mult mai greu
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
Așa se explică asimilarea morții unei nunți cosmice. Pentru Ales, moartea nu e o înfrângere din partea lumii, ci o eliberare de lume; accesul la ”lumea fără dor” căreia, de fapt, îi aparține. O reintegrare. În concluzie, nu atitudinea resemnată în fața vitregiilor face din poporul român un popor fără vocație istorică. Blestemul acestui popor este plafonarea, limitarea universului la propria lume, refuzul de a învăța, de a ieși din falsa siguranță a lui aici și acum a doi din trei ciobănei, complotul
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
în ogor. Doar ” Unii oameni își aud vocea interioară foarte clar. Ei trăiesc după ceea ce aud. Astfel de oameni ajung nebuni sau ajung legendă”, după cum ne spune eternul indian la începutul filmului ”Legendele toamnei”. În concluzie, nu atitudinea resemnată în fața vitregiilor face din poporul român un popor fără vocație istorică. Blestemul acestui popor este plafonarea, limitarea universului la propria lume, refuzul de a învăța, de a ieși din falsa siguranță a lui aici și acum a doi din trei ciobănei, complotul
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
de fiind din același neam sau sânge, Ei fac doar 'copy-paste' și inima ne-o frânge... Aceia ce-au muncit și asudat pe acest pământ, Chiar de s-au rănit, dar și-au găsit un cânt, Prin care să doinească, vitregiile să treacă Reînviind basmele bunicii, veselia să înceapă! Aceia ce și-au uitat a lor cuvinte proprii, Scindându-și sufletul cu sunete improprii, Și-au sterpezit curat-murdar și a lor viață, De s-au mai fi trezit cumva prin a
LIMBA ROMÂNĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340970_a_342299]
-
rănilor primite, iar azi are loc înmormântarea. Suntem îmbrăcați în mare ținută, așa cum se cuvine la înmormântarea unui conducător erou. Ne fixăm coifurile din argint pe cap, iar pe umeri punem hainele de blană, care trebuie să ne apere de vitregia naturii. Sting focul din vatră. Nesupravegheat, acesta ar putea să cuprindă toată așezarea. La ieșire legăm bine fîșiile de piele cu care asigurăm ușa. Ne îndreptăm spre încăperea mare, acoperită, în care va avea loc ceremonia funerară. Totul este pregătit
TIMPURI ANCESTRALE (REVIZUITĂ) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342323_a_343652]
-
de râs, ci a dat mulți sfinți Bisericii Ortodoxe. Câți n-au vrut să îl abată de la credința cea dreaptă, să i-l scoată pe Dumnezeu din suflet și n-au reușit? Dacă are cicatrice, nu este de mirare, sunt vitregiile istoriei. Nădăjduim, cu darul lui Dumnezeu, ca sămânța cea bună se va răspândi, credința se va înmulți și vom fi mai uniți în Duh și în iubirea de Adevar. - În altă ordine de idei, Preacuvioase Părinte Arhimandrit, după canonizarea, Voievodului
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
îndreptă spre plajă, își luă întreaga comunitate de păsări grațioase și se ridică în zbor, îndreptându-se spre lacul Mangalia, lac cu apă mică, cu hrană și cu adăpostul oferit de pâlcurile de stuf. Aici, ele se puteau adăposti împotriva vitregiei vremii și aveau ca hrană peștișorii amorțiți de apa înghețată. Întregul cârd ateriză pe luciul lacului, grupându-se spre mal. Apoi, începu pescuitul, afundându-și ciocurile în mâl și căutând moluște sau peștișori. Gerul strângea tare și vântul sufla cu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
cu nămeții de zăpadă ai pustiului siberian de-a lungul zilelor cărora le pierduse numaratoarea. Inchizând cartea în asemenea împrejurări, ar fi fost ca și când l-ai fi părăsit în zăpezile fără sfârșit, dar continuând lectura, participai la lupta lui cu vitregiile de neimaginat și parcă ai fi stat alături de umerii lui încurajându-l. In toate etapele prin care a trecut este captivantă perspicacitatea cu care a fost înzestrat de a simți "din aer" primejdiile și promptitudinea cu care găsea cele mai
VASILE GUJA – UN AUTOR IEŞIT DIN COMUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340594_a_341923]
-
Am devenit cioban dintr-o necesitate spirituală. Mitul care povestește originea strămoșilor mei dezvăluie cum oaia a rămas singurul animal sfânt iar strămoșii mei, niște oameni nărozi (nărod înseamnă om dintr-o bucată, capabil să îndure vitregiile vremii și vremurilor), au fost sortiți, pe veci, să fie ciobani la oile lui Dumnezeu. M-am simțit împlinit sufletește, după o adolescență zbuciumată, abia datorită oilor și, prin ele, conștiinței că mă reintegrez în rânduiala milenară a poporului meu
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume () [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
un privilegiu. A fi regina unei țări interzise cinci decenii este, cert, un destin neobișnuit, dar nu este cel mai la îndemână cadou pe care ți-l poate face viața. Declarația Reginei Ana ilustrează de fapt sursa forței sale în fața vitregiilor vieții: luciditatea. Deși pare o fire spontană și plină de naturalețe, Majestatea Sa este un om calculat. Nu a făcut niciodată cheltuieli nesăbuite, a refuzat categoric să-și cumpere rochii sau bijuterii scumpe, a respins orice tentativă de a merge
MAJESTATEA SA REGINA ANA ÎMPLINEȘTE 92 DE ANI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343958_a_345287]
-
Viața Lui Iisus, Istoria Bisericească Universală și Națională, Dogmatica, Morala, Apologetica cu noțiuni de filozofie a religiei, totul a fost un întreg, o materie bine asimilată și bine armonizată cu tradițiile neamului, tradiții care au fost în stare, prin toate vitregiile, să ne păstreze limba românească, legea și credința strămoșească. Aceste constatări au determinat pe Preasfinția Sa Episcopul Nicolae să se bucure sufletește în mijlocul școlarilor, să adreseze tuturor cuvinte de laudă: pe cei distinși să-i premieze, pe profesorii de religie
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
de a fi noi stăpânitorii hotarelor acestora. În sfârșit, zidirea catedralei ortodoxe înseamnă zidirea acelui laborator ale cărui puteri dumnezeiești vor avea și menirea de a readuce în albia credinței și tradițiilor strămoșești pe atâția dintre frații noștrii înstrăinați din pricina vitregiei împrejurărilor. Iată de ce este nevoie ca fiecare credincios al eparhiei noastre să se simtă îndemnat de conștiința lui de român și de inima lui de ortodox, să contribuie cu ceva pentru catedrala Bihorului. P.S. nostru Episcop a și deschis o
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
Strigând că nici de moarte nu-i e frică, încăleca pe cal ce-n luptă-l ducea. Biruitor dorind să se întoarcă, săruta sabia și cruce-și făcea. N-a pregetat nicicând să cârmuiască Moldova cu destinul greu încercat de vitregii în vatra strămoșească. Purtând renume de domn neînfricat. Când neputința, grav îl copleșește, venind din bătrâneți apăsătoare, Bogdan-Vodă, fiul, se-nvrednicește să țină țara în străvechi hotare. De timp răpus, cu tâmple-ncărunțite, din trup și-a înălțat suflet la
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
15 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Acesta a fost și dezideratul demersului meu de a înființa o mică bibliotecă privată, donând fondul de carte al familiei comunității din satul bunicilor - un modest omagiu adus profesorilor vacanțelor mele, luptători perseverenți cu vitregiile vieții și ale destinului, în acea lume de la marginea timpului, convinsă fiind că ei vor continua să cultive și altor generații sentimentul necesității de lectură, să le învețe să creadă în înțelepciunea cuvintelor. Și dacă pe acel tărâm va fi
RECURS LA ÎNŢELEPCIUNE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343455_a_344784]
-
și colaborator, dispus oricând a da o mână de ajutor la rezolvarea diferitelor probleme bisericești, mai cu seamă a celor pastorale unde era un desăvârșit!... Tot din acest mesaj a reieșit demnitatea pe care a avut-o părintele indiferent de vitregiile și de situațiile cu care s-a confruntat fiildu-le, în acest sens preoților, călugărilor și dascălilor mai tineri un adevărat exemplu de caracter și onestitate și, nu în ultimul rând, de probitate morală!... Cuvintele noastre sunt puține și neputincoase pentru
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NOUĂ ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PĂRINTELUI ARHIM. GRIGORIE BĂBUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/344192_a_345521]